2,819 matches
-
îți dau fiori... Aici, te simți izolat de restul lumii... întralta, o lume de taină. Iorgu, copilul, privi în jur ca la un miracol și rămase adâncit în gânduri... ca într-un sanctuar, aici se simțea descătușat, despovărat de orice apăsare sufletească... Simțea și vedea totul limpede, ca în oglinda unei ape liniștite... ... Întins pe spate, cu mâinile sub cap, bătrânul Iorgu rămase cu privirea fixă în tavan, pradă gândurilor de demult, apoi, încet-încet, pleoapele îi căzură grele ca niște obloane
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
și strânse ochii tare, până la durere... Peste câteva clipe, o deschise din nou tot undeva la întâmplare și citi... ”Trezeste-te! Pentru ce dormi, Doamne?!... RidicăTe! Nu ne respinge pentru totdeauna! Pentru ce îți ascunzi fața si uiți întristarea si apăsarea noastră?! Te rog, Doamne, scapă-mi sufletul... Intoarce-te, suflete al meu, la odihna ta, pentru că Domnul ți-a făcut bine!... Sufletul meu se topeste în lacrimi, de întristare; întăreste-mă, după Cuvântul Tău!... Omul este ca o suflare, zilele lui
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
majoritatea culorilor pe care le cunoștea; și ideea era că dacă erai primul care alinia o culoare pe verticala acelei suprafețe, sau pe orizontală, atunci erai câștigător. Când primul joc era câștigat, câmpul era degajat pentru un nou joc prin apăsare pe un desen aflat lateral: un buton de control cu ajutorul căruia un computer stabilea cu promptitudine o linie nouă, ascunsă, câștigătoare și o culoare câștigătoare. Existau niște indicii, după cum îi explică tânărul împărat, în seria de culori care apăreau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
și o sprijiniră de caroseria crem a Daciei 1300. Instalarea dură mai mult de trei ore, dar în sfârșit, pe la cinci și ceva, vecinii care rânjeau pe la ferestre și balcoane putură să audă primele note cacofonice scoase de orgă sub apăsarea degetelor stângace ale arhitectului. Din fericire, fiind amplificat de o stație care costase și ea o grămadă de bani, volumul sunetului putea fi reglat după dorință, astfel că vecinii nu se supărară văzând că arhitectul, original, nu mai catadicsea să
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ar fi o viziune creștină asupra vieții de apoi. Sfârșitul apare ca o fatalitate: ”e fatal ca trupul bunicii sa găsească pretextul unei boli și să se destrame.” Frica de moarte e prezentată de narator ca o angoasă, ca o apăsare conștientizată lucid: „Eu știu că bunica se teme de moarte , cu toate că ceilalți se prefac că nu pricep, sau nu le place să facă asemenea observații, căci ar fi obligați la consolări anevoioase.” În nuvelă narațiunea trece de la persoana întâi la
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
a unui vătăjel, întreținerea localului proastă, pe când alături cu mizeria scolastică trăiește o clasă de scribi netrebnici sub forma de primari, ajutori de primari, notari, ajutor de notari, secretari *, perceptori, ajutori de perceptori etc. cari sunt pe atâtea organe de apăsare și de șicană în comună și care nu aduc bunei stări a țăranului nici atâta folos cîtu-i negru subt unghie. De aceea, vă rog, ca cu ocazia formărei bugetelor comunelor rurale să se șteargă cel puțin prisositoriul ajutoriu de notar
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Karl Schnewolf, denumește Simfonia VII-a ,,Simfonia 1812”. Optimismul care străbate Simfonia VII, bucuria fără margini, dusă până la paroxism, care irumpe din sunetele ei, ne apar cu totul explicabile. Însă în această ,,apoteoză a dansului” (cum a numit-o Wagner), apăsările unui întreg trecut de suferințe rămân prezente; sunt prea aproape pentru a putea fi inundate de bucuria frenetică. Partea I a simfoniei se deschide printr-o lungă introducere scrisă într-o mișcare liniștită (poco sostenuto). După un acord tăios, cântat
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Da! Citise multe lucruri pentru vârsta lui, însă dăduse cu prea mult orgoliu atenție numai pregătirii tehnice. Nu-și cercetase sufletul, nu-și pusese probleme, fusese un animal ambițios. Viața avea aspecte multiple și era stăpânită de legi interioare, sub apăsarea cărora orice om își avea iertarea lui. Fusese un înfumurat egoist, mulțumit că are o stare, necunoscând nici o mizerie, purtîndu-se cu lumea rece. Desigur, Titi era un băiat mediocru, dar avea și el un suflet. Îl umilise prin pretențiile lui
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Internet: aceste produse ale erei informaționale au devenit chestiuni banale pentru majoritatea celor ce muncesc. Ele simplifică viața prin posibilitatea unei comunicări mai rapide, accesul la instrumente de eficientizare a muncii și la un vast volum de informații prin simpla apăsare pe un buton. 3.1 Produsele Cooperativei de Credit“Siretul” Pașcani Cooperativele de credit din rețeaua CREDITCOOP, au o îndelungată tradiție în zonele în care își desfășoară activitatea, ele asigură pentru membrii cooperatori, pentru alte persoane fizice și juridice care
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
a sensului se petrece pe fondul unui salt constant și discontinuu, prin fracturi și descărcări energetice de sens. Sensul curge în sensul prin care el se multiplică prin diviziuni de sens. El curge întrerupându-și mereu cursul în sens invers. Apăsarea cuvântului. Numesc așa felul în care trebuie resimțit orice discurs creator serios. Când nu simți pulsul acestei apăsări, nu ca ceva apăsător, ci ca un mers îndesat și plin al cuvintelor, trebuie să devii prevăzător. Clipa morții, oricât de egală
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
Sensul curge în sensul prin care el se multiplică prin diviziuni de sens. El curge întrerupându-și mereu cursul în sens invers. Apăsarea cuvântului. Numesc așa felul în care trebuie resimțit orice discurs creator serios. Când nu simți pulsul acestei apăsări, nu ca ceva apăsător, ci ca un mers îndesat și plin al cuvintelor, trebuie să devii prevăzător. Clipa morții, oricât de egală pare ea să fie pentru toți oamenii, nu constituie însă o împrejurare egală. Unii pot avea parte de
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
deja ca putere; ea plutește în aer, tot așa cum plutește deasupra capetelor noastre amenințarea unei furtuni care s-a ridicat la orizont. Utopia stă în orizontul vederii noastre ca o amenințare a perfecțiunii de care suntem capabili, ușor și fără apăsare, pe care o dorim, dar față de care ne purtăm pervers, ca și cum nu ne simțim în stare să dorim ceea ce dorim, ca și cum ne-ar fi frică să fim ceea ce simțim: că putem să fim pur și simplu. Ne e frică, pur
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
ai aflat cum este viața! Viața implică propriul ei pleonasm, răsturnarea ei în sens. Mirarea este mărturia inocenței de care suntem capabili, prospețimea noastră de a fi prezenți, dăruiți lumii înconjurătoare; dar, mai ales, nepătați de bănuială și curați de apăsarea pe care luciditatea prea mare o aduce cu sine. Cu cât ne putem mira, cu atât ne curățim de rigiditatea lucidității, care se ferește de tot, de orice, crezând că știe și că este dinainte prevenită de tot răul care
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
putem cunoaște - adică ne putem da „seama“ că putem cunoaște mult mai mult decât ceea ce știm că este cunoscut. Ce împlinire înfășurată în sine ascunde și poartă înăuntrul ei ideea de coloană, la greci! Cine poartă, cine susține staticul, greul, apăsarea oricărei zidiri, a oricărei înălțări de construcție? Mersul ușor, drept, legănat, de fată, cea care poartă fără greutate vasul cu apă deasupra capului, fără să lase să cadă vreo picătură. Să te legeni în mers, stând drept, ca fecioria oricărei
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
devenit o formă îmbrăcată în mai multe tipuri diferite de „cipuri inteligente” atașate computerelor, cum ar fi GPS-urile și RFID-urile și se răspândesc cu repeziciune în toată lumea. Acestea își găsesc aplicabilitate începând de la portierele autoturismelor, care bipăie la apăsarea butonului de telecomandă și care iau „decizii legate de gestionarea rețelelor de trafic.” Concepția noastră referitoare la ceea ce constituie inteligență trebuie să se schimbe. Aceasta este prea limitată pentru a cuprinde viitoarea amenințare sau oportunitate. Toate cercetările s-au bazat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
repede-repede, făcându-ți vânt cu pălăria de panama, învârtindu-ți cu nervozitate bastonul, smulgându-ți la fiece pas tălpile panto filor tăi de șevro din asfaltul moale ca un șerbet. Ca un bigi-bigi... Iar teama continuă să-ți crească - o apăsare ca o sufocare, ca o lipsă de aer. Cu grijă, mai arunci câte o privire spre casă pentru a te asigura că la vreo fereastră nu s-a ivit cineva. Și iarăși te întrebi : cât adevăr există în imaginile prin
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mai mici - inavuabile. Consolându-te singur, mergi, învârtind mai departe bastonul. Căldura și neliniștea, laolaltă, te-au grizat, ți-au dat o ușoară exaltare, ca un alcool. Iată și poarta cu bolta de trandafiri roșii, agățători ; în creștet, mai departe, apăsarea fierbinte a soarelui, iar deasupra boschetelor de liliac - halucinație bine cunoscută a verii și a câmpiei -, aerul vibrând lichefiat, tremurând ca o pânză de apă. Ce oră nepotrivită, și ce zi, atât de caldă ! Dar te silești să nu-ți
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
au ce căuta aici! Se încarcă electrostatic prin frecare și pot produce scîntei. Apoi s-a oprit asupra zăvorului care blochează banda. I s-a părut subțire la partea fixă. Banda a fost pornită și oprită de cîteva ori prin apăsări corecte pe manetă. Mihai a cerut și el voie să repete. Numai că, intenționat, a împins maneta într-o parte, ca din greșeală. Zăvorul s-a rupt și banda a continuat să funcționeze. Ați împins maneta anume! l-a acuzat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
se crezu de acuma-nainte dispensat față cu Roma 100 {EminescuOpXIV 101} de orice altă-ndatorire. Înfuriat cumplit asupra răspunsului arogant a lui Balduin, regele Ioannițiu se puse în înțelegere secretă cu grecii nemulțumiți din Tracia, care, parte din cauza asprei apăsări de-asupra lor, parte din ură națională, uneltiseră de mult o răscoală în contra domiuațiunii latine, pândind numai momentul favorabil. Fugarilor romei dispuși la războaie carii petreceau pe lângă dânsul el le dete drumul să meargă în patria lor, dîndu-le însă instrucții
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
circulare cătră puterile creștine și principii germani.. Numai ducele de Austria, Frideric cel Războinic, dete ungurilor înghesuiți ajutor cu eroismul său personal, însă un ajutor care era departe de a fi îndestulător. E lesne de-nțeles pentru oricine cumcă sub apăsarea unei atât de strigătoare nevoi nu putea să mai predomine în sufletul regelui Bela IV decât instinctul de conservare, iar nu pornirea de convertire prozelitică a grecilor. Papa însuși, care nu mai putea să mântui pe protejatul său, nu-l
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din Cumania de pe atuncea, numiți în de comun vlahi "[... ]", "vlahi", "valahi", dar numindu-se ei în de ei români, se considerau de când se pomeniseră ca cetățeni ai împărăției bizantine, se țineau cu tărie de biserica greco-orientală, sufereau însă cumplit sub apăsarea invaziei barbare {EminescuOpXIV 155} și începură a răsufla mai liber abia atunci când cumanii, cu toată alianța rușilor, fură bătuți pe deplin de cătră mongoli, un popor tot atât de poftitor de cuceriri, dar cu mult mai puternic, și anume în bătălia de lângă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a literelor cursive, așadar a consonantelor acelora așadar cari țin mijlocul dintre vocală și consonantă și a consonantelor proprii, adevărate. Cele dintâi, semivocalele, au asta cu vocalele comun (a împărți) cum[că] sânt cauzate prin columna de aer ce premerge apăsări, care apăsare apoi constituie capătul întregului, se sfârșește în sunetul sforțat de la organul anumit de vorbire. Cele de-a doua, consonantele proprii, silesc nemijlocit pe organ, după pronunțarea lor nu sânt în stare de-a se susținea în același sunet
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cursive, așadar a consonantelor acelora așadar cari țin mijlocul dintre vocală și consonantă și a consonantelor proprii, adevărate. Cele dintâi, semivocalele, au asta cu vocalele comun (a împărți) cum[că] sânt cauzate prin columna de aer ce premerge apăsări, care apăsare apoi constituie capătul întregului, se sfârșește în sunetul sforțat de la organul anumit de vorbire. Cele de-a doua, consonantele proprii, silesc nemijlocit pe organ, după pronunțarea lor nu sânt în stare de-a se susținea în același sunet și se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
espresia generală a creației sufletești și caracterul individual în toate momentele sale, a etății, a naționalității, a dispoziției sufletești, a patosului, consunetul fiecărei figuri speciale cu sensul întregului op, nivelarea posibilă a tuturor inegalităților născute din puterile neegale ale actorilor, apăsarea puterii prea mari, învioșarea lîngezirei, subordonarea fiecărui tip și fiecărei situațiuni sub legea supremă a unității estetice, toate aceste are să le considere o directură adevărată la repetiții și are să le lase să vie la îndreptățirea lor. Numai sub aceste condiții
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
COEL. M. SCHACHINGER], NAȘTEREA ALBINEI 2257 Matca sau crăiasa albinelor, daca a fost fecundată în mod normal, are pe deplin în puterea ei de-a determina sexul odraslelor în Stupul e o mănăstire de momentul în care se ouă. O apăsare ușoară asupra recepta-călugărițe fecioare în cari nu-mai stare[ța] are amanți și face copii culului seminței, care e așezat alături cu scara ouălor, și câteva fire de sămânță se introduc prin micropile în ou și acesta dă naștere unei femei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]