2,765 matches
-
unei apariții de nevăzut. În sfârșit, imaginea se retrage în propriul început, în așteptarea unei noi lumini, a "tunetului" unui cuvânt, care (în lumea poemului) să îi dea distanța ivirii, la nesfârșit. În colecția TEXTE DE FRONTIERĂ au apărut (selectiv): Apocalipsa de carton, Nichita Danilov Așa ne-am petrecut Revoluția, Sorin Bocancea & Mircea Mureșan Ceea ce cred, Hans Küng Cealaltă parte a vieții noastre, Haig Acterian Cel de-al treilea sens, Ion Dur Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Cultura faliei și modernitatea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
neputință de localizat. Numai poruncitoarea frumusețe a acelui ghețar bleu deschis, alunecător prin sângele lui, o făcu să aștepte, imobilă, până dimineața, înainte de a-l întreba, cu ochii în tavan: "Vrei o cafea?" În aceeași colecție (selectiv): Abigél, Magda Szabó Apocalipsa după Sile, Dinu D. Nica Astă-vară n-a fost vară, Magda Ursache Balul Operei, Josef Haslinger Bella, Jean Giraudoux Coșmaruri de duzină, Dan Stoica Deratizare, Lucian Merișca Dispariția orașului Iași, Cătălin Mihuleac Eu, gândacul Anton Marin Eu știu că îngerii
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
puternic, din interior. „Dumnezeu este iubire”, idea din prima scrisoare a Sf. Ioan (1 In. 4, 8-16) a emoționat „de profondis” sufletele fraților minori, prin pecetea personală a Sărăcuțului, care o transformă astfel: „Eu vă rog în dragostea lui Dumnezeu!”. Apocalipsa a influențat mult rugăciunea franciscană, în care Cristos este „Mielul Sacrificat”, „demn de a primi puterea și toată lauda”. (Ap. 5). Alt izvor important al franciscanilor a fost scrisoarea întâi a Sf. apostol Petru, capitolele 2 și 4, în special
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
decât pe Creatorul nostru, pe Răscumpărătorul și Mântuitorul nostru, singurul Dumnezeu adevărat”. În rugăciune și contemplație Francisc s-a dovedit a fi marele maestru: la rugăciunea domnească „Tatăl nostru” el a adăugat „Preasfânt”, iar după terminarea ei, a adăugat rugăciuni din Apocalipsa Sfântului Ioan. Pe frați el i-a învățat să se roage prin vechea metodă a „rumegării”, adică a repetării unei rugăciuni, a unui fragment, însoțite de anumite exprimări ale corpului. După rugăciunea domnească, care este pe primul loc, urmează antifonele
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
am constata că unii dintre ei luau de bun fiecare cuvânt din descrierea machiavelică a lui Marcel Prévost. Înnebuniți, aceștia credeau sincer că societatea se îndrepta cu pași mari spre pierzanie, și au perceput flirtul ca pe o prefigurare a Apocalipsei. "Of, iubirea de mâine!...of, femeile de mâine!", exclamă Victorien de Saussay în L'Évolution de l'amour, galante enquête. "Tinerele fete care se vor transforma în aceste femei au fost deja dezonorate de când cu "semi-virginele", iar aceste semi-virgine vor
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
periculos, culmea perversității feminine. Este în același timp și o maladie morală, o primejdie de moarte care amenință tineretul și, prin intermediul acestuia, întreg corpul social, deja atins de decadența sfârșitului de secol. Dacă era să te încrezi în aceste Cassandre, Apocalipsa era aproape, iar flirtul tinerelor fete nu făcea decât să împingă întreaga societate spre cataclismul cel mai nimicitor... Astăzi, aceste viziuni sumbre și pesimiste ar putea stârni zâmbete. Însă, dacă stăm să ne gândim, acești predicatori alarmați nu se înșelau
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în mod clar, atât prin importanța lor, cât și prin soluțiile propuse. Criza alimentară mai direct spus, foametea din multe părți ale lumii și încălzirea globală. Prima temă este veche de când lumea. Foamea este unul din cei patru cavaleri ai Apocalipsei, reprezentare plastică a celor patru plăgi majore ale omenirii încă de la începuturile ei. Abia în secolul XX, însă, criza alimentară, foametea, a devenit o problemă a marilor organizații internaționale în primul rând a ONU, prin organismul său specializat, FAO. Adevărul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ei păr roșu, care mirosea a proaspăt spălat cu un produs chimic. Un antiseptic? Îi fu rușine de ce-i trecuse prin cap și se grăbi să-i sărute mâinile. Făcură dragoste fără bucurie, aproape îndurerați, de parcă venea sfârșitul lumii. Cum apocalipsa întârzia, luară obiceiul să se întâlnească pe plajă în serile când Nastia nu era reținută la sanatoriu și locotenentul pe zonă. Totuși aranjă de câteva ori în același loc un chef cu taraf ca la Cetatea Albă. Zona răbda multe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în fața lor, un du-te-vino vesel. Fericirea nu are nevoie de cuvinte, îi este destul un surâs. Bugazul atingea culmea lui însuși. De neuitat! V Bătăile în ușa gării, la miezul nopții, căpătară, străbătând sala de așteptare, o rezonanță lugubră. Trâmbițele Apocalipsei n-ar fi stârnit o groază mai mare. Șeful de gară sări din pat și, în picioarele goale, cu o dâră de transpirație scurgându-i-se de-a lungul gâtului și frigându-l ca o tăietură pe viu, dădu fuga
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
sufletească a românilor. Este cunoscută lista de cărți vechi și manuscrise pe care Eminescu le propune pentru cumpărare Bibliotecii Centrale din Iași, la 6 martie 1875. Erau consemnate pe această listă romane populare, traduceri vechi românești, vieți de sfinți, apocrife, apocalipse, datini bătrânești. Iată însă ce scria însuși gazetarul Eminescu într-un articol din "Timpul": "Dar o adevărată literatură trainică, care să ne placă nouă, și să fie originală și pentru alții, nu se poate întemeia decât pe graiul viu al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
1978) prezentau filme de acțiune plasate în Vietnam și criticau intervenția Statelor Unite, ridicînd totodată și problema intervenției imperialiste în țările lumii a treia. Cele două mari filme despre Vietnam, turnate la Hollywood, Vînătorul de cerbi (The Deer Hunter, 1978) și Apocalipsa acum (Apocalypse Now, 1979) au făcut ambele uz de un scenariu de tip "în inima întunericului" (aluzie la cunoscuta nuvelă a scriitorului englez Joseph Conrad, n.t.) pentru a prezenta o viziune rasistă a americanului "inocent" aruncat în mijlocul violențelor războiului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
religios care, în secolul trecut, a condus un grup de fanatici fundamentaliști în California. Aceștia au locuit într-o peșteră, aflată sub actuala locuință a familiei Freeling, determinați de convingerea că se apropia sfîrșitul lumii. Îndată după ce momentul prezis al apocalipsei a trecut, membrii sectei au revenit asupra hotărîrii și au încercat să iasă din peșteră, dar Kane astupase intrarea cu o piatră. Conform zvonurilor, secta a fost masacrată de indieni, dar în film, sufletele lor locuiesc în continuare în peștera
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
își au proprii lor "miniștri" ai informației, educației și apărării, ca și propriul lor "strateg" care să le producă sunetele electronice, folosind metafore militare și revoluționare pentru a se descrie pe ei înșiși. Este, de asemenea, și o vreme a apocalipsei pentru oamenii negri, o vreme cînd ar face bine să facă ceva ori vor plăti pentru asta. Sister Souljah cîntă despre " Soluția finală, sclavia s-a reinstaurat", povestindu-ne cum președintele abia a anunțat că el, vice-președintele Duke și Congresul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
triplul "K", semnificînd Ku Klux Klanul. El și alți rapperi evocă în mod frecvent imagini ale unei Americi fasciste, contemporane și viitoare. Alți raperi proiectează și ei un viitor apocaliptic unde violența este îndreptată împotriva negrilor. Pentru mulți dintre raperi apocalipsa este în plină desfășurare. Mulți negri cred că HIV și SIDA au apărut ca urmare a unei conspirații guvernamentale cu scopul de a-i ucide pe negri, că traficul de droguri este încurajat și permis de către guvern pentru a distruge
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
departe se putea citi pe ușa vagonului cifra 17. Începând de la locomotivă, 20 de vagoane (bou-vagoane) erau încărcate cu ființe umane care așteptau înfrigurate semnalul de plecare. Unde? Încotro? Era o liniște înfricoșătoare, o tăcere de sfârșit de lume. Venea Apocalipsa? Nu mă lăsa, Doamne, Dumnezeul meu, nu Te depărta de la mine; ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele. (Psalm 37) La atâta amar de lume te așteptai să fie o vânzoleală de nedescris: larmă multă și strigăte disperate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
erau aduși acasă și destinați familiei. Se părea că era liniște și pace. Dar, din nefericire, ambele erau doar aparențe înșelătoare. Nourii amenințători ai războiului se profilau la orizont. Începea cea mai mare conflagrație mondială din secolul al XX-lea. Apocalipsa nazistă și comunistă: holocaust, genocid, gulag, pogrom, deportări, lagăre de concentrare. Milioane de vieți nevinovate suprimate planificat, cu sânge rece, criminal. În aceste momente tata primea ordin de evacuare cu toată familia în orașul Craiova. Aici a fost pus la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
vârtejuri bezmetice, urieșești, peste întinderile nesfârșite, devenite cimitirele înfiorătoare ale vietăților terestre... Din știoalnele otrăvite, din pâraiele secate, din mările ceanurate, lipsite în mod brutal de elementele specifice vieții, până în străfundurile Gropii Marianelor -, umplută cu o monstruoasă ciulama oceanică, sinistra Apocalipsă universală trecea în neființă, metodic, sistematic și diabolic toată suflarea Terrei. "Soarele s-a topit și a curs pe pământ." Îngrozitor!! Munți de lavă vulcanică incandescentă, rostogolindu-se din înaltul zenitului asupra unei planete minuscule, căreia o forță malefică, având
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
care nu numai că nu comiseseră vreun act antistatal sau antipatriotic, ci, dimpotrivă, erau mulți, foarte mulți dintre ei oameni de valoare, somități în diverse domenii de activitate, care aduseseră reale servicii țării noastre. Ciuma roșie invadase România. Se materializa "Apocalipsa" lui Ioan Teologul. Iar Eu vă zic vouă: iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc, și rugați-vă pentru cei ce vă vătăma și vă prigonesc. (Matei 5:54) Dar o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
7:49) Pe deasupra oceanului planetar, peste pădurile și munții acestui Pământ, peste întinderile nesfârșite și inospitaliere ale deșertului și sus, sus de tot, până la zenit și mai departe, mirosul de carne prăjită, arsă, transformată în cenușă, făcea cunoscut Universului întreg Apocalipsa nazistă, generată și întreținută de "creștinii catolici" în solda paranoicului Adolf Hitler. Dar Tu, Doamne, unde erai? Ce făceai? N-ai simțit mirosul de carne omenească arsă pătrunzând până în augustele Tale apartamente dotate cu aer condiționat? Cum puteai asista indolent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
decembrie 1989, Începutul Revoluției Române, Ed. Timpul, Iași, 1994 (Premiul cultural "Vasile Pogor" al Primăriei Iași) ; Piatră de încercare versuri, Ed. Junimea, Iași, 1995 (Premiul Uniunii Scriitorilor filiala Iași) ; De dragoste și moarte versuri, Ed. Helicon, Timișoara, 1996 ; Intrarea în apocalipsă versuri (ediție bilingvă, română și franceză), Ed. Cogito, Oradea, 1997 ; Arta nostalgiei (Poeme cuantice) versuri, Ed. Cartea Românească, 1997 (Premiul Uniunii Scriitorilor-filiala Dobrogea, revista "Tomis", Constanța, Premiul pentru poezie al Salonului de carte Oradea, 1998) ; Întotdeauna ploaia spală eșafodul, Ed.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să-l găsească în orașele lui, printre civili... Atunci când nu mai ai viitor, când nu te mai poți proiecta în timp, când fiecare zi seamănă cu precedentele, ultima clipă îi va reda oare un sens absurdului? După politică, trupul economizat, apocalipsa, lupta fără cruțare. Orice acțiune care poate garanta o mică sumă de bani supraviețuitorilor. Membrii familiei vor avea niște bănuți, ceva care să le permită să se mute cât mai repede (locuința familiei riscând să fie distrusă fără întârziere) și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
alege acest citat din sfântul Pavel ca slogan. Pentru că dacă ești cumva ministru secretar de stat, vei alege "Căci nu este stăpânire decât de la Dumnezeu" (Romani, XIII, 1). Dacă ești cumva nemulțumit și te răzvrătești vei lua "Stăpânirea e Fiara" (Apocalipsa, XIII). Un cunoscător al Cărții are întotdeauna de ales măcar între două variante. Asta îi permite să facă față în orice situație. La câțiva pași de orașul roman, ruine de pe timpul cruciadelor. Resturi de fortăreață, o frumoasă sală boltită, ziduri
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Arta modestă a refrenului, a șansonetei uitate, reluată la radio și care ne face să savurăm pe neașteptate un crâmpei de tinerețe regăsită: iată minuscula, dar consolanta plăcere de care se privează veșnicii îndrăgostiți fără noroc respinși de arleziana numită Apocalipsa. 6. Serviciu inutil Și a zis către ucenicii Săi: cu neputință este să nu vină smintelile, dar vai aceluia prin care ele vin! [...] Luați aminte la voi înșivă. (Luca, XVII, 1-3) "E mama tuturor crizelor! Inima crizelor! Atâta timp cât problema palestiniană
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mă întreba de ce. Într-un fel, noi suntem cu toții artiști și dacă nu devenim cu toții ceea ce suntem este pentru că undeva ratăm drumul corect ... Ești un om liber? Cât de liber poate fi un scriitor/ artist în acest veac marcat de apocalipse cântate, descântate, atrase, respinse...? Arta e, în aceste contexte, o rană sau o tentativă de exorcizare a răului? Care veac nu și-a avut apocalipsa lui sau holocaustul său? Fii puțin atent: ele nu au fost scrise/descrise de contemporanii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
om liber? Cât de liber poate fi un scriitor/ artist în acest veac marcat de apocalipse cântate, descântate, atrase, respinse...? Arta e, în aceste contexte, o rană sau o tentativă de exorcizare a răului? Care veac nu și-a avut apocalipsa lui sau holocaustul său? Fii puțin atent: ele nu au fost scrise/descrise de contemporanii noștri, ci de cei bătrâni. Istoria pământului se derulează între o apocalipsă și alta. Cei vechi au văzut ca nimeni alții natura răului, l-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]