3,161 matches
-
în măsură să producă emulație. Dilatarea evenimențialului urmează o dublă cursă. Într-o primă instanță, eroul își fixează modelul exemplar, pe Mihai Viteazul, cu care emulează. Ulterior își „construiește” soclul propriei statui prin intermediul maselor studențești exal- tate de temeritatea liderului. Apogeul îl constituie discursul și aici eroicul este catapultat primejdios în retoric, un salt mortal de la act la discurs, într-un delir al grandorii. Deformarea se produce în spațiul discursului, accele- ratorul grandorii se află în operațiunile retorice, iar nara- torul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și cravată neagră, ca să treacă neobservat de politrucii polonezi, era acum mult mai vizibil În toată ființa sa. Stilul său de Înotător agil care se strecoară Împotriva curentului, pe care-l practica de o viață, a culminat atunci când, deși la apogeul succesului, Grotowski s-a hotărât să se exileze din Polonia, să-și abandoneze teatrul și să plece În căutare de altceva, asumându-și până la capăt misiunea de cercetător. Dar Încă de la acea primă Întâlnire directă din New York simțisem că mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
unei nopți de vară, el devenise regizorul căutat de toți. Criticii și publicul britanic Îl adulau ca pe nepotul spiritual al marelui Bard. Orice ar fi cerut, i s-ar fi pus la dispoziție. Și exact În acel moment, la apogeul carierei, Peter a decis să lase În urmă la Londra tot ce știa, curios să descopere la Paris tot ce Încă nu știa. Un exil voluntar. Când semnasem contractul cu Micheline Rozan, directoarea administrativă care conducea CIRT-ul de la Paris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
lipsit din inima Rusiei. De la belcanto la operetă Din momentul În care a aflat McMaster că Îmi place să lucrez În stiluri diverse, mi-a propus să montez la Cardiff două lucrări, aflate stilistic la poluri opuse: Puritanii lui Bellini, apogeu al belcantoului italian, și Văduva veselă, celebra operetă de Lehár (prima având ca subiect războiul civil și religios din secolul al XVI-lea dintre puritani și catolici, a doua tratând o problematică mult mai frivolă - aceea a dragostei Într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
lui evident infidele, la care el, după ce încearcă mai întâi să se justifice, ripostează dur, acuzând-o, culmea, pe ea. Spre cinstea lui nu a înjurat-o și nu a lovit-o niciodată. O lovea însă, când confruntarea lor atingea apogeul, întotdeauna cu același cuvânt, un cuvânt ce mi-a obsedat copilăria și care mi se părea că sună indecent: „Vaisal”, numele, după cum am înțeles mai târziu, al unui sat din sudul Basarabiei unde ea lucrase cândva ca tânără învățătoare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
perfidie marelui poet al Revoluției (poet ce și-a încheiat zilele sinucigându-se, eveniment căruia Boris Pasternak i-a închinat câteva pagini extraordinare, cutremurătoare ca document, uimitoare ca imagistică și ca rafinament stilistic). Ajuns în acest punct, indignarea profesorului atingea apogeul. Complet dezlănțuit, recurgea, ca să fie mai convingător, și la gesturi. „Maiakovski - atât”, jubila el strigând și ridicând mâna dreaptă deasupra capului, cât putea de sus. „Pasternak - atât”, și aceeași mână cobora brusc, pe cât permitea corpolența personajului, el însuși un bărbat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ar fi împiedicat și ar fi căzut. De la lirism la satiră, de la legendă la cotidian, de la portretul individului la mișcările de masă, de la amănuntul aparent nesemnificativ la simbolul gigantic, Dovjenko explorează, cu aceeași temeritate, posibilitățile noii arte, repede ajunsă la apogeu. * Mai văzusem Vânătoarea tragică în prima tinerețe. Pentru mine a fost epoca marilor filme: Moartea unui ciclist, Nopțile Cabiriei, Porte des Lilas, Strada Mare, Casa în care locuiesc, Flăcări și fum... Riscul de a părea ridicol nu mă va împiedica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
în filmul lui Tarkovski. Fără nimic convențional sau ostentativ, încrederea în om, în puterea lui de creație, în mereu reîmprospătata energie cu care reia totul din nou, de la capăt, luptând neînfricat împotriva morții și a distrugerii triumfă în tabloul ultim, apogeul întregului film. În chip semnificativ, acesta începe și se sfârșește, simetric, printr-un act temerar; dacă primul (încercarea de a zbura cu balonul a unui mujic năzdrăvan) se termină printr-un eșec tragic, al doilea (turnarea clopotului) reprezintă o mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
a două tipuri de oameni: al celor care nu s-au dat pe brazdă (Ion Vinea) și al celor convinși (Paul Georgescu). Ambele atitudini, repet: ambele sunt preferabile duplicității perfecte în care Petru Dumitriu s-a complăcut. Duplicitate care atinge apogeul în episodul rugăciunilor mentale „rostite” în „altarul” oricărei ședințe - prezidiul: Fiindcă vorbeam despre rugăciune... am ajuns să mă rog șezând în prezidiu la ședințe, nu de partid - că eu n-am fost membru de partid - dar în ședințe de muncă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
lui René, pentru fiii lui și prietenii mei. Facem liste cu tot felul de produse de cea mai bună calitate, exact ca într-o nuvelă de Karen Blixten, Banchetul lui Babette, ocazie bună pentru Edith de a arăta încă o dată apogeul artei culinare, și pentru mine generozitatea. Banii primiți de la Lionel pentru aniversarea mea erau pentru a-mi cumpăra o bijuterie sau o blană scumpă. Dar ele nu intră în stilul meu: nu-mi place luxul! Andrei (Bart) mă sună tot
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
căzând parcă într-un somn lin, fără trezire. Era ora 13.15, era timp luminos, soarele strălucea, timpul în care, se spune, cei drepți se duc direct la Domnul. Va fi înmormântat pe 21 iunie, când soarele va fi la apogeu, solstițiul de vară; va fi pus în cavoul mare al familiei. Mi-am amintit brusc de visul de la începutul acestui an și m-am tulburat de visele mele prin intermediul cărora mi se spun clar, dinainte, toate prin care trebuie să
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
poziția și afirmația tranșantă. * Din pragul "casei de la vie" priveam Nistrul și câmpia rusă care se topea, nemărginită, în zare. Era acolo, în dreptul dealului nostru, un sat rusesc, Țichinăuca, unde vedeam drumurile, casele, oamenii. În anii aceia revoluția ajunsese la apogeu: biserica lor fusese transformată în moară. Satul, auzeam, a fost deportat. Cred că "deportat" este primul neologism pe care l-am învățat în viața mea. Știam că dincolo de Nistru era Răul. Seara, priveam fascinat la câmpia fără sfârșit. Vara, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mare parte de Franța, Anglia, Germania etc. Acum nici măcar n-o să fie o hotărâre ONU. Asta e cel mai grav! — Totuși America a avut atâta forță economică încât să lanseze Planul Marshall, imediat după război. — Atunci da, atunci erau la apogeul puterii lor! După aceea și, mai ales, după așa-zisa cursă a înarmărilor care a secătuit Uniunea Sovietică, în anii ’70-’80, Statele Unite n-au făcut decât să decline. De ce n-au lansat un Plan Marshall și pentru țările din
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
merită o sumă modică în raport cu valoarea ei. Retras în casa de la Dridu, nea Bubu parcă presimțea ceva rău. „Am zeci de casete care n-au cui să rămînă.“ Cu el și pe seama sa circulă mai multe istorioare. Cînd era la apogeul carierei de cameraman al echipei naționale, a plecat împreună cu selecționerul Ienei să filmeze viitorul adversar, Danemarca, într-un meci amical la Sevilla. Spaniolii i-au primit foarte bine, le-au întins pe masă tot ce le poftea inima, apoi i
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
mele afective întru cuvânt și nu eu impun momentul de apariție al unei astfel de convulsive deschideri. A nu asculta frecvența de trăiri ale inimii și a fi captiv reperelor cotidianității temporale echivalează aici cu a rosti te iubesc în afara apogeului propriei iubiri asemeni unui orator ce nu înțelege deplin ponderea, însemnătatea cuvintelor sale. Astfel, dacă mărturisirea te iubesc nu este piscul unui aisberg reprezentat de trăirea interioară și șoapta lăuntrică te iubesc atunci sensul ei este captiv efemerului mundan, nu
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Ceea ce deține importanță maximă aici este modalitatea de percepție a distanței dintre cele două suflete, mai precis, cum este ea percepută de către cel îndrăgostit. Astfel, o iubire lăuntrică extrem de puternică va proiecta rostirea te iubesc, presupunând că această mărturisire relevă apogeul respectivei iubiri, imprimându-i o mobilitate de ajungere accelerată, ceea ce va determina o străbatere în scurt timp a drumului spre inima persoanei iubite și o percepere a unei astfel de căi drept una de mică întindere și ușor tranzitabilă. Dimpotrivă
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
dintru început continuă și se sublimează, mirajul ascede spre înălțimi romantice, axis mundi al îndrăgostirii mele strălucește acum între mine și persoana iubită, formula te iubesc fiind înfiată prin deschiderea sferei de conștiință a acestei persoane. Speranța nu își atinge apogeul prematur, ci urcă spre o nouă formă, vizând dobândirea deplinei iubiri din partea ființei de care m-am îndrăgostit. Înainte speram să accepte dragostea mea, acum nădăjduiesc să deschidă spre mine prea-plinul unei adorări întru eros echivalentă cu această dragoste sau
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
populate de evrei din Galiția, pe atunci aparținând Austriei. Ei aduceau de acolo textile produse industrial care au pătruns în sate, contribuind, și ele, la restrângerea industriei casnice. Atunci a fost vorba de începuturi de modernizare, acum s-a atins apogeul și totuși putem vorbi în continuare, în anumite proporții, de păstrarea tradițiilor din acest domeniu și la noi. în privința materiilor prime subliniem abundența lor din trecut. într-o lucrare apărută în 1805 și citată de Tudor Pamfile(13) se spune
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Chatterton certificatul de competență pe care îl vroia pentru a deveni asistent de medic la bordul unei nave africane; iar refuzul a fost încă o dezamăgire în plus adăugată acelora care deja îl chinuiau. Suferința lui era aproape să atingă apogeul. (Masson 1874: 243-246) Cu trei zile înainte de moartea sa, Chatterton se pare într-adevăr că a căzut într-un mormînt, ce tocmai fusese dezgropat în cimitirul St. Pancras; prietenul care era cu el l-a ajutat să iasă din groapă
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
cină să mănînce ceva; dar a fost ofensat de cuvintele ei, care i s-au părut că făceau aluzie că era la ananghie, și a asigurat-o că nu-i era foame. (Cary 1846: 402-403) Mîndria lui Chatterton acum atingea apogeul final, după ce își pierduse și ultima speranță privind o soluție - îmbarcarea pe un vas cu destinația zonei de coastă africane. Cu aproape o lună înainte de moartea sa, Town and Country Magazine refuzase să îi publice Balade of Charitie / Balada carității
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
bulgare, București, 1956; William Blake, Poeme, București, 1958, Poems and Gravas - Poeme și gravuri, ed. bilingvă, pref. trad., București, 1999; Wladyslaw Broniewski, Versuri alese, București, 1960; Lino Curci, Raport din Cosmos, București, 1972; Jérôme Carcopino, Viața cotidiană în Roma la apogeul Imperiului, pref. Dumitru Tudor, București, 1979. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, V, 103-107; Perpessicius, Opere, VII, 304-307, X, 196-200; Streinu, Pagini, V, 105-107, 109-110, 142-143; Sebastian, Eseuri, 255-263; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 175; Călinescu, Ist. lit. (1941), 818, Ist. lit.
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
cântăreț la modă prin cafeurile concerte un oarecare Fillkovsky, care a dispărut repede. Ionescu a cultivat cupletul de actualitate, politic și social, iar autorii acestor cuplete erau Pantazi Ghica, Ion Moșoiu, N.T. Orășanu etc. În 1877, I.D. Ionescu era în apogeul carierei sale. Grădina Union-Suisse era prea mică spre a putea cuprinde pe toți cei cari veneau să asiste la reprezentație. Mesele erau așezate până aproape de trotuarul străzii, iar în fiecare seară erau refuzate, din cauza lipsei de spațiu, între 200 și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai bine zis, cum este cunocută la noi în țară, sub denumirea de mafia ceaușistă]. 23 de milioane muncesc nu pentru bunăstarea țării, așa cum pretinde dl Ceaușescu, ci pentru huzurul și capriciile familiei ceaușiste. Cultul personalității ceaușiste a ajunt la apogeu. Miliția și Securitatea, deși sunt bine plătite și aprovizionate, pentru că de așa ceva nu se pot plânge, totuși când au ocazia de a-și exprima părerile în cercuri restrânse cu siguranța că mai departe nu se va auzi, își exprimă nemulțumirea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mult), arătând mai pitic decât uriașul stăpân. Cei mai recenți vizitatori ai Bucureștiului, rusul Gromyko și canadianul Trudeau, au găsit orașul dominat de interminabile cozi la stațiile de benzină. Sfârșitul lui ianuarie și începutul lui februarie au însemnat aproape un apogeu al crizei de combustibil pentru populație, comparabil cu cel care a premers scumpirea ultimă (oare?) a acestora la 9 lei litrul. Ca să vă dați cât de cât seama, coada de la Miorița (Băneasa) depășise Piața Scânteii. Cea de la Dorobanți ajunsese până în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să amintim o posibilă problemă care își așteaptă rezolvarea: care este legătura dintre nivelul de corupție a autorităților (mituirea funcționarilor, soldaților sau ofițerilor), sistemul normativ-legislativ, instituționalizarea muncii forțate și rezultatele precare, sub așteptări? În februarie 1943 a fost momentul de apogeu, regimul Antonescu recurgând la pedeapsa cu moartea: „Pe baza faptului că munca obligatorie pentru evrei este datorată în schimbul serviciului militar, Legea Nr. 59 precizează infracțiunile de nesupunere și dezertare dela această muncă stabilind și sancțiunile, care merg, în timp de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]