2,862 matches
-
exterioare. Nu căuta favoruri înafară, căci îți vor aduce neliniște și mai multă neliniște va aduce pierderea lor. Un înțelept e discret cînd se înalță, nu face tapaj, caută să-și ascundă lumina, care rămîne după el însă atunci cînd apune, pentru a dăinui veșnic în vidul suprem, în liniștea desăvîrșită. Ființa și neființa sunt doar niște concepte. Nu cred într-o distincție fundamentală de acest gen. Dacă Dumnezeu este Ființă, adică Cel-Care-Este, înseamnă că neființă nu există. Nu există non-existență
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Roma a renunțat cu o oarecare ușurință la această provincie. Sub presiunea grea a năvălirii barbare, Aurelian a abandonat Dacia romană. A lăsat-o pradă goților, retrăgând administrația și armata. e. Răsăritul civilizației apusene Magnifica lume a Antichității avea să apună, dar nu și civilizația ei. O nouă lume a răsărit în Evul Mediu, sub năvălirile popoarelor migratoare care s-au abătut ca o furtună peste umanitate. Natura și-a jucat, ca întotdeauna, propriul rol în punerea în scenă a acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cu trupul chircit și fața lividă, podidită de lacrimi și sânge. I se făcu milă, învelind-o cu o boare și strecurându-i în ureche șoapte de alint. De sub pala de vânt, Europa privea spre soarele stacojiu care dădea să apună, grăbindu-se să coboare peste zidurile fortificației. Nori purpurii și vineții își făceau hatârul, mușcând din seninul de altădată al Antichității. În cealaltă parte a bolții, dădea să răsară palid luna. Urca, dosită după un văl auriu care plutea pe deasupra
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
-și manifesta prezența în Europa, transportul performant din prezent subdimensionează spațiul și timpul. În Occident, sunt țări care resimt efectiv puterea acestui fenomen cu o multiplicare rapidă, așa cum este cazul Marii Britanii 93 sau nordul Americii. Cei care pleacă spre Soare Apune, aparțin unor categorii mobile prin excelență. Fie au tradiție comercială (parși, sikhi, tamili chettyar), fie sunt mai avansate cultural educațional (punjabi, malabarezi, bengalezi), ceea ce înseamnă că își vor pune amprenta genetic, dar și civilizațional. Țara noastră a fost ocolită, momentan
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Hg E3). Ajuns la rândul lui tată (Hg F) a avut mai mulți feciori de ispravă. Unul (Hg H) a rămas pe loc în India și s-a extins în împrejurimi. Altul (Hg IJ) a plecat în pribegie spre Soare Apune, fiind urmat de un frate (Hg G), desprins la sud de Marea Caspică, dar care s-a întors și spre Cașmir. A mai fost unul (Hg K) care a pornit din India și a mers spre nord, până în Asia Centrală. S-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
epocă în care motorul cheltuielilor nu mai este sfidarea, diferența, confruntările simbolice dintre oameni. Atunci când luptele concurențiale nu mai sunt cheia de boltă a achizițiilor comerciale, începe civilizația de hiperconsum, acest imperiu în care soarele mărfii și al individualismului nu apune niciodată. Miza principală consta odinioară în a fi afiliat la un grup și în a crea o distanțare socială. Ce a mai rămas din ea în momentul noilor obiecte de comunicație care accelerează schimburile individuale și fac posibile simulările eului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mai bine „acasă”, într-un cadru care răspunde noilor exigențe de securitate, de intimitate, de înflorire a personalității. În faza II, confortul se confunda cu mecanizarea căminului. Neoconsumatorul nu se mai mulțumește cu atât. Epoca bucătăriei-laborator albe și reci a apus, acum „se poartă” bucătării mai primitoare, mai călduroase, decorate în culori vii. Dotată cu hote, zugrăvită atrăgător, integrând elemente decorative, combinând lemnul cu tehnologia de vârf, bucătăria devine un fel de salon, uneori chiar „inima” casei. Sala de baie, odinioară
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
insignifianță? Ce rămâne din viața spiritului atunci când triumfă zappingul și divertismentul generalizat? În timp ce autoritatea simbolică a vieții intelectuale slăbește, industriile de programare prosperă, parcurile tematice și jocurile antrenează masele, timpul petrecut în fața televizorului crește; epoca de glorie a televiziunii a apus, lăsând loc imperiului entertainment-ului. Nu cu mult timp în urmă, artiștii și literații aveau ambiția de a crea opere nemuritoare; acum e mai important să fii „cunoscut”, să apari în mass-media, să vinzi un număr cât mai mare de produse
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
această reformă a Economiei dorită de fizicieni s-ar ajunge la automatismul prezicerii a ceea ce se știe că urmează să se întâmple în manieră deterministă (la fel ca și datarea precisă de-a lungul anului a orelor când răsare și apune soarele) a intersubiectivității care subîntinde contextele sociale, pe orice latitudine și longitudine a adevărului care se autoconfirmă. Ar fi și prea mult și prea degeaba această realizare dacă nu ar fi periculoasă prin reducerea la absurd (sau inducerea absurdului ca
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
includ pe acelea derivate din abordările mai directe tradiționale precum și cele Ericksoniene sau naturaliste. De exemplu, Carr (1999Ă a raportat utilizarea abordărilor de imagerie ghidată pentru a ajuta copiii să se relaxeze. A cerut copilui să își imagineze că soarele apune și vântul moare, sau o pasăre care zboară la distanță. Karle și Boys (1987Ă descriu o serie de abordări în care copiii care au vise urâte pot fi învățați să controleze conținutul și progresia visului (pp.176-77Ă. Hearne (1993Ă sugerează
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
pe loc, privind-o cum se depărta. Înainte de a dispărea pe povârniș În jos, printre pini, Carmen Elsken s-a Întors de două ori să privească Înapoi. Când Faulques s-a Întors În turn, soarele se lăsase mai jos și apunea lent peste Capul Rău, iar lumina care intra pe ușă imprima tonuri gălbui văruielii de pe peretele opus, unde, desenate În cărbune sub fereastra ce dădea spre răsărit, figuri cu un aer Între Bruegel și Goya - frontiera atrocității văzută cu ochi
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
-l convingă pe regele Spaniei că acolo, undeva în Vest, zace, la ândemână, aur, mult aur... Cristofor Columb a intuit corect că pentru Occident esențială este bogăția. Dar Vestul, în germană Abenland, în franceza veche couchant sau ponant, în românește apus și în ungurește nyugat, semnifică în aceste limbi și locul de declin, de îmbătrînire, de epuizare... Occidentul este în declin sau îl așteaptă gloria finală, alt semn al sfârșitului? În ceea ce mă privește, prefer gloria apoteotică, deoarece unii o știu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cardinale: - nordul este asociat cu frigul, deci cu rigoarea și austeritatea; - sudul evocă soarele, destinderea, căldura umană; - estul exprimă ideile de trezire, de naștere, de lumină, soarele care răsare (etimologic: «orientă = a trăi); - vestul reprezintă materializarea, dezvoltarea tehnologică, soarele care apune (etimologic: «occidentă = a muri). Busola este instrumentul orientării. Deși sugerează că cel ce visează este pierdut, ea indică și faptul că are mijloacele de a găsi drumul sau de a se regăsi. Simbolistica spațiului se nuanțează și în funcție de sus și
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
2); rostogoli (2); scădea (2); scapă (2); seară (2); sus (2); treaptă (2); tren (2); urcat (2); urci (2); ușor (2); ușurare (2); valea (2); a veni (2); abis; adînc; afară; afunde; a ajunge; alerga; alunecare; amețeală; a se apleca; apune; ascensor; atent; aval; avansa; avion; din avion; bea; bloc; bogăție; brațe; cal; cărare; căzînd; coborî; a coborî; a da jos; din deal; dealuri; decade; a decădea; decăzut; declin; dedesubt; degaja; des; descăleca; descentra; descinde; a descrește; descreștere; dezamăgire; dîndu-se; doboară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu poftă(2); porc(2); ronțăi(2); salată(2); satisfacție(2); a se sătura; (2); săturare(2); semințe(2); serviciu(2); shaorma(2); stă (2); struguri(2); aer; alergie; alimenta,a se alimenta; a alimenta organismul; alimentație; alune; animalic; apă; apus de soare; aripi; banane; a băga în gură; a bea; beatitudine; belșug; biscuit; boală; boier; borș; boxa; brînză; bucate; bucătar; bunătate; burta; burtă; cantină; cartofi prăjiți; caviar; cămașă; cereale; cină; cireșe; ciuguli; a ciuguli; cîrnaț; clătite; copilaș; covrig; cratiță; crește
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); obstacol (2); opinie (2); oponent (2); oprește (2); oprire (2); politică (2); protest (2); pune (2); refuza (2); tărie (2); toți (2); voință (2); zice (2); zid (2); adversar; aer; alb-negru; alintat; ambiție; ambițios; animal; anti; antiteză; apărare; aprobă; apune; argumente; ascensiune; astăzi; atacare; bancă; baterie; berbec; a bloca; blocaj; body guard; bou; bun; cal; calm; cap; căpățînos; ceda; cerc; ceva; ci; combate; compara; conflict; confruntă; contracara; contradictoriu; contrapune; a se contrazice; a controversa; nu cred; cu; culoare; cuvios; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
albastră (4); dimineața (4); film (4); înstelată (4); întunecată (4); relaxare (4); frică (3); frig (3); înserat (3); întunecare (3); luna (3); lungă (3); de mai (3); plăcere (3); rece (3); senină (3); sfîrșit (3); de vară (3); amiază (2); apus de soare (2); caldă (2); pe deal (2); dragoste (2); dulce (2); faină (2); fantastic (2); frumos (2); înnoptat(2); înstelat (2); moarte (2); nocturn (2); oboseală (2); oraș (2); petrecere (2); plăcut (2); pod (2); senin (2); tristețe (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frumos (2); frumusețe (2); frunze arămii (2); grea (2); întristare (2); mohorît (2); neplăcere (2); posomorît (2); răcoare (2); sumbră (2); sumbru (2); timpurie (2); vînt (2); ziua mea (2); afară; agonie; an școlar; cel mai frumos anotimp; apă; apus; apus devreme; arături; argintie; argintiu; avuție; bani; blîndă; boboci; bucurie; cad frunze; căderea frunzelor; călduroasă; cărămiziu; cenușiu; cireșe; cîmp; colorat; colorată; copac; copac cu frunze vestejite; covor de frunze; cules; culoare (roșu, galben); da; decor; depresiv; dovleac; este; facultate; frunze căzute
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de atunci. Mi se reproșează pretutindeni și de nenumărate ori. Pe de altă parte, sunt de părerea ta, că nu s-ar cuveni în nici un fel să mă prefac detașat și s-o fac pe răspopitul. Toate astea sunt lucruri apuse; atât de apuse, parcă vin din preistorie” (10 septembrie 1974 Ă 450). Mai mult, îi dă dreptate, de la distanță, lui Jeny Acterian, care găsea Schimbarea la față a României o carte „exasperantă și ridicolă”. (24 august 1975 Ă 454). Acum
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cu cei 12 cai ai săi pentru a împiedica fuga lui spre asfințit, silindu-l să se ridice pe boltă la amiază. În ciuda tuturor acestor dorințe de a opri soarele din drum, astrul trebuie să-și urmeze propriul destin: După ce apune, pe la jumătatea nopții, soarele ajunge la casa mamei lui care îi dă cămașă curată ș-apoi se duce de se scaldă în mare și toată noaptea se spală de tot răul și de toate relele câte le vede, până iese
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Din ficat, / Din splină, / Din toate mădularele, / Din toate încheieturile; / N. să rămâie / Curat, luminat, / Ca de Maica Precistă lăsat."162 Dacă, de obicei, descântecele se fac înainte de răsăritul soarelui, pentru a se împlini, apusul soarelui anulează forțele răului: "Soare apune, / șerpe răpune. Cum apusul soarelui / ia puterea șerpelui, / așa descântecul meu / să ia veninul cel rău. / Eși, venin, din mână, / și din talpă, / din palmă / și din pulpă, / din oscior / și din picior, / să rămână Vasile curat / și luminat / ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
soarele nu poate pătrunde în tainele sentimentului de dragoste, de obicei ascuns de privirile oamenilor: "Sfântul soare vrea să jure, / Că nu-i dragoste pe lume, / Sfânta lună-așa zicea: / Să taci, soare, nu jura, / Tu răsai de dimineață / Și apui când însărează. / Eu răsar la miez de noapte / Când văd dragostele toate."170 Pentru a păstra echilibrul cosmic și rânduiala lumii, Soarele oficiază ritualul de înmormântare, pentru cei care nu au parte de ultimul ceremonial înspre "Marea Trecere": " Ciobănaș, de la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
parte de ultimul ceremonial înspre "Marea Trecere": " Ciobănaș, de la miori, / Un` ți-a fost soarta să mori? / În vârfuțu muntelui, / La tulpina bradului! / Luminiță cin` ți-o fi? / Soarele de-a răsări! / Cruciuliță cin` ți-a pune? / Soarele dac-a apune! / Și groapă cin` ți-a săpa? / Ploile care-or ploua / Acelea m-or și-astupa! / Și de bocit, / Cin ` te-a boci? / Oile când or veni, / Oile, mioarele, / Și câmpul cu florile, / Munții cu izvoarele."171 În alte variante, soarele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a timpului terestru, reprezentată de prezența păsărilor domestice, statornice. Astfel, timpul satului tradițional era împărțit după "cântatul cocoșului": miezul nopții, la primul cântat, trei ore înainte de ziuă, la al doilea cântat, iar crăpatul de ziuă, când cântă mai des, când apune Găinușa și apare Luceafărul de dimineață. În Antichitate vestirea zorilor era considerată de origine divină, cocoșul, închinat diferitelor zeități Apollo, Minerva, Mercur, Marte era considerat un vestitor al răsăritului Soarelui, priveghetor al somnului și simbol al luptei războinice. În Evul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un fir de mac / în patru despicat, / în mare aruncat. / Tipu. Tipu. / Pe pustii. Și de leac să fii."371 Înlănțuirea enunțurilor gnomice cu structurile imperative, completate de planurile comparative, prezintă scenariul magic al descătușării umanului din mrejele maleficiului: "Soare apune, / șerpe răpune. Cum apusul soarelui / ia puterea șerpelui, / așa descântecul meu / să ia veninul cel rău. / Eși, venin, din mână / și din talpă, / din palmă / și din pulpă, / din oscior / și din picior, / să rămână Vasile curat / și luminat / ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]