4,707 matches
-
același regim sub care trăiesc românii, a căror viață intelectuală și morală o determină o Carada sau un C. A. Rosetti, trăiesc evreii c-un sentiment de familie foarte dezvoltat, c-un viu instict de solidaritate, trăiesc germani și alți apuseni cu totul în alt chip. Prin ignorarea laturei educative a școalei, a bisericei, a vieții de stat, am ajuns a face dintr-o țară înzestrată cu atât de multe condiții de dezvoltare sănătoasă, această Americă dunăreană, în care totul e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să fie interesele colective ori particulare ale membrilor partidului. Să vedem ce s-a întîmplat bunăoară în cestiunea Dunării. D. I. Brătianu, împreună cu ilustrul d. Boerescu, fac verbal concesii hotărâte Austriei. Ei admit Comisia Mixtă, admit prezidenția, admit votul preponderant. Puterile apusene sunt indignate de jocul duplu al guvernului, care-n Comisia Europeană una zicea, în corespondența diplomatică alta făcea. În acest timp intervine interpelarea și discursul d-lui Alexandru Lahovari, prin care se arată că Comisia Mixtă nu e prevăzută în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Călătorii veacului nostru au descoperit interiorul, au descoperit întinse țări roditoare, petrecute de roiuri de popoare, unele cu deprinderi sălbatice, altele pacinice și capabile de civilizație. E un continent descoperit din nou, cu un mare viitor. De aci tendența popoarelor apusene de-a ocupa coastele Africei, de aci încercările Angliei de-a ocupa Egipetul, a Franței de-a anexa Tunisul. Înconjurată astfel de petece de pământ aparținând statelor europene, Mediterana ar deveni un simplu lac înlăuntrul statelor europene, brăzdat de corăbiile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în alte țări, că au contractat deprinderile de speculă și de parazitism pe cari le au acum, și nici putem iubi acest rău elementar ce cade asupra noastră. România, nefiind vinovată întru nimic de poziția trecută a evreilor în țările apusene și răsăritene, nu poate fi obligată a suporta economic și social urmările acelui rău tratament. La noi n-au fost persecuțiuni religioase. Sub domniile vechi naționale puținii evrei formau o breaslă al cărei staroste era rabinul. Breasla aceasta avea dreptul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nicăieri, poporul blând și fără egoism. De aceea au venit în țară lipovenii, bulgarii, grecii, ungurii și izraeliții, mai cu seamă după revoluțiunea din 1848. Astăzi lucrurile s-au schimbat. România, vrând să intre cu pași repezi în sânul statelor apusene, s-a dezbrăcat de multe moravuri și deprinderi din trecut; egoismul sub numele de apărare națională (? ) a inspirat multe restricțiuni, încît străinii nu mai privesc România ca pe o țară unde pot să găsească fericire și un trai bun, mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acord cu vederile Austro-Ungariei și desigur că nu de capul ei. Atitudinea statului învecinat ne îndreptățește la concluzia că și un alt stat, cu mult mai puternic și mai determinant în chestiunea aceasta, nu refuză concursul lui Austro-Ungariei. Dintre puterile apusene unele au o atitudine nehotărâtă, dar, chiar daca n-ar fi așa, măsura în care ne pot sprijini cată să rămâie necunoscută. Daca guvernul se bucură de sprijinul cuiva desigur nu e în stare a spune în ce grad și până
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
suzeranitatea morală căreia vor să se subordoneze, dar de ales trebuie să aleagă necondiționat. Al doilea lucru asupra căruia voim să atragem atenția dumnealor este următorul: se înșală - poate nu fără s-o știe - asupra naturii interesului pe cari puterile apusene [î]l au de România. Anglia și Franța, dar îndeosebi Anglia, consideră noul regat ca pe un productiv obiect de esploatație pentru comerțul ei prădător. (Și Austria ne consideră altfel? E naiv Pesther-Lloyd). Pe cât timp va fi ceva de luat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care înțelegea constituționalismul cu totul într-alt chip. Opoziția liberală susținea că opinia împăratului nu intră deloc în discuția Parlamentului și că acest din urmă nu are a face decât cu miniștrii răspunzători și cu cancelariul, asemenea răspunzător. Această idee apuseană de constituționalism nu convine însă principelui Bismarck, care-n actuala stare de lucruri din Germania nu crede a putea concede Parlamentului un drept de cenzură absolut. El are necesitate de-o mai mare putere de autoritate în fața Parlamentului, fiind convins
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
te necăji. Mila lui Dumnezeu Îți este aproape. Te Îmbrățișez Întru Domnul. Fă‑te sănătos, strigând la El”276. Pentru cel suferind, paradigmă de dăruire În rugăciune, poate fi și marele scriitor bisericesc, Fericitul Augustin. La tronul Marelui Duhovnic, scriitorul apusean Îi Înfățișează Întreaga‑i viață zbuciumată. El cere de la Dumnezeu ajutor cu căldura și avântul de care sunt impregnate toate rugă‑ ciunile sale, atât de profund gândite, trăite și cu măiestrie și sensibilitate formulate. „O, Adevăr, lumină a inimii mele
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
logos, în întoarcerea la sacru, șansa viitoare a umanității. Nimic mai străin de transmodernism decât radicalismul zerzanian care a ratat o veritabilă depășire a modernismelor și postmodernismelor veacului trecut. 5.3.Transmodernismul și provocarea islamică. Să vedem alte tentative transmoderniste apusene. Una dintre cele mai interesante vine dinspre intelectualitatea desprinsă din lumea islamului. Ea încearcă să rezolve criza intervenită în lume în urma ofensivei americane în Orientul Mijlociu, din interese strategice de ordin politic și economic, un factor esențial fiind și conflictul palestiniano-isrealian
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
că Dumnezeu este afectiv, ci că afectivitatea vine prin fenomene contradictorii și dispare prin fenomene noncontradictorii. Aceasta e marea taină creștină a Sfântului Duh. Plus de asta, ortodoxia răsăriteană a dezvoltat o puternică perspectivă sofianică, neglijată, din păcate, de teologia apuseană, perspectivă care contrazice pe ereticii acuzatori că feminitatea a fost ignorată de creștinism. Fiind sufletul lumii, la Dumnezeu nu se ajunge decât pe calea celor trei etici. Și ultima recunoaștere: "Tradiția ajunge la concluzii la care eu am ajuns pe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
teologia palamită. Dintre gânditorii occidentali moderni, înainte de Ștefan Lupașcu, Heidegger s-a apropiat cel mai mult de Ființă, introducând cel mai important concept al său diferența ontologică, oglindă palamită recuperată împotriva apofatismului teologic occidental. Neînțelegerea diferenței ontologice a împins teologia apuseană în impas, impas sesizat de geniul lui Heidegger și pe care teologia răsăriteană l-a evitat. Asta nu înseamnă că Heidegger a putut evita pe deplin consecințele nihilismului, ignorând, la rându-i Persoana Treimică a lui Dumnezeu, ajungând și el
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
la puțin timp dup] moartea celui dintâi împ]rât. vii. Influență constant] a gândirii clasice La mijlocul Erei Întunecate, împ]rații din dinastia Han au declarat confucianismul că tao oficial. Budismul preluat din civilizația Indiei a adus elemente conceptuale de origine apusean]; aceste elemente au predominat în Chină mai ales în perioada Evului Mediu Timpuriu. Mai tarziu, pe fondul declinului budismului, a ap]rut o versiune mai nou] a teoriei lui Mencius. Doctrina confucianist] a suferit o serie de diviz]ri în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o versiune mai nou] a teoriei lui Mencius. Doctrina confucianist] a suferit o serie de diviz]ri în interpretare, ins] teoria lui Mencius a fost acceptat]. Ambele reprezint] versiuni concurente de interpretare a intuiționismului nativ în etic]. Contactul cu civilizația apusean] a însemnat pentru tradiția chinez] o a doua invazie ideologic] barbar]. Gânditorii chinezi au manifestat un interes aparte pentru sisteme filosofice occidentale precum socialismul și pragmatismul. Cu toate acestea, Mao Zedong, în calitatea sa de reformator al tradiției, preferă s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
regelui Carol I, la adresa căruia alcătuiește adevărate diatribe, cu vervă și cruzime de pamfletar. Admirator al lui C.A. Rosetti, deplânge declinul și pervertirea idealurilor pașoptiste și sancționează ceea ce el, la fel ca alții, numește jalnica parodiere a instituțiilor politice apusene. Un cronicar monden, preocupat de vânători și baluri, se înfățișează însă V. în „L’Indépendance roumaine”. Tonul, surprinzător, e mult mai ponderat, aproape reverențios, raporturile cu Palatul părând acum a fi din cele mai armonioase. Redacta din când în când
VENTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
modestele mele virtuți personale, prin simplul fapt că mă Înscriu pe firul tradiției ei onorante. După cum se știe, primele universități - atestate la Salerno și la Bologna Încă din secolul al XI-lea - au apărut În contextul cultural al Europei medievale apusene. Ele cuprindeau facultăți de teologie, medicină și drept, aveau privilegiul esențial de a conferi grade didactice și academice și se bucurau de autonomie administrativă În fața autorităților laice și ecleziastice. Dar, spre deosebire de accepțiunea actuală a cuvântului prin care denumim universitatea, termenul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prezentului, În momentele de eclipsă a spiritului critic. Chiar dacă nu a avut universități de vechimea celei din Bologna, Transilvania s-a integrat totuși, Încă din Evul Mediu, În fluxul universitar european, Îndeosebi prin intermediul numeroșilor studenți ardeleni care au frecventat universitățile apusene. Orașul Cluj-Napoca („kincses Kolozsvár”, „Clujul ca o comoară”, cum era supranumit În timpurile medievale) se poate lăuda cu existența unei instituții de Învățământ superior Încă din anul 1581, când principele ardelean Ștefan Báthory XE "Báthory" a Înființat aici un colegiu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acest răstimp de peste două sute de ani, Europa Centrală și Răsăriteană fusese marcată de „a doua iobăgie”, o transformare social-economică care a dus la valorizarea superioară a domeniilor feudale de aici, profilate acum pe exportul de produse agricole În direcția Europei Apusene. Acest lucru a determinat intensificarea exploatării sociale și În Transilvania, un aspect studiat În amănunțime de istoricii marxiști, Între care s-a distins David Prodan XE "Prodan" . Ca urmare, timpul muncii a dobândit o tot mai mare valoare, presând În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tentativele autorităților politice și religioase de introducere a calendarului gregorian și a listei de sărbători specifice ritului latin. Studiul evidențiază complexitatea motivațiilor care au determinat această acțiune. A prevalat factorul religios care viza apropierea românilor și rutenilor greco-catolici de ritul apusean, În vederea unei depline convertiri ulterioare, folosindu-se metoda acomodării timpului sacru al celor două comunități: Iată deci care era ș...ț marea menire practică a introducerii noului calendar: edificarea unei relații fraterne Între uniți și „latini”. Abandonarea de către primii a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
obiceiurile românești, iar În cele din urmă o regăsim chiar și la intelectualii români, ca o componentă a imaginii de sine, preluată, interiorizată sau, dimpotrivă, explicată, nuanțată ori criticată. În cele din urmă, este vorba despre auto-imaginea pe care Europa Apuseană și-o făurește În secolul al XVIII-lea, identificându-se cu Civilizația, Progresul și Luminarea, În contrast cu o Europă Răsăriteană Înapoiată - poligon de Încercare pentru experimentele reformiste -, inventată acum pentru a valida superioritatea occidentalilor. Așa este cazul călătorilor străini din secolul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
II-lea" . Caracterul tot mai ideologizat și politizat al contactelor și al relației mentale dintre româncele ardelence și suveranii austrieci iese puternic În evidență cu ocazia unei alte Întâlniri celebre, ocazionată de trecerea lui Franz Joseph XE "Joseph" prin Munții Apuseni, În iulie 1852. În timpul revoluției, româncele se lăsaseră seduse și ele de vraja atotcuceritoare a ideologiei naționale, unele participând chiar În mod direct, cu arma În mână, la luptele duse de tribunii lui Iancu XE "Iancu" pentru apărarea Munților. „Banderiile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XE "Iancu" ar fi compus câteva versuri pe marginea ei, dedicate iubitei sale. În orice caz, știm că aceste versuri au cunoscut o circulație intensă și o mare popularitate În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, În Munții Apuseni. Ele se cântau pe o melodie studențească, În multe case și familii românești din Abrud, Roșia Montană sau Baia-de-Criș, fiind atribuite lui „Craiul Munților”, cu mențiunea că reprezintă o aluzie la Háni. Versurile cântecului sunau cam așa: Naltă-i floarea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este de căutat Însă nici În propria lor reflecție pe marginea identității naționale, nici (cu atât mai puțin) În imaginarul social maghiar. Sursa originară a acestor imagini o constituie, de fapt, cultura occidentală, respectiv marile geografii simbolice construite În Europa apuseană Începând cu secolul al XVIII-lea. Una dintre principalele carențe metodologice ale cercetărilor fragmentare de imagologie (studii practicate, În ultimul timp, În mod frecvent și În România) constă În absența perspectivei comparatiste. Înțelegerea modului În care au fost imaginați românii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Lucian Boia, Occidentul iluminist s-a separat mental de restul planetei și a elaborat conceptul de „civilizație” (la singular), concept cu care s-a identificat apoi În mod exclusiv. Favorizată În mod decisiv de superioritatea ei tehnologică și militară, Europa apuseană a reușit să impună la scara lumii Întregi o ierarhie de valori pe care a creat-o În propriul său context cultural și potrivit căreia se autositua pe primul loc. Superioritatea economică era asociată celei filosofice, politice și morale. Rațiunea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
c) perspectiva autocritică și relativizantă a occidentalilor, În raport cu suficiența și egocentrismul presupuse de poziția lor favorizată; d) interiorizarea de către ne-occidentali a perspectivei triumfaliste a Occidentului, ceea ce presupune autovictimizare, acceptarea unui stigmat social, adoptarea entuziastă și, uneori, superficială a modelelor apusene. Desigur, trebuie spus că aceste atitudini nu reprezintă decât niște „tipuri-ideale”, aflate, de fapt, Într-o continuă mișcare În viața reală și negociate În permanență de către toți actorii implicați, În decursul interacțiunilor sociale. La sfârșitul secolului al XVIII-lea așadar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]