2,792 matches
-
n-ai să poți face nimica.” Și Într-adevăr, eroii lui Creangă „tuscinci” Își fac datoria pentru care au fost destinați. Gerilă Îi scapă pe protagoniști de focul În care ar fi ars dacă ar fi intrat În casa de aramă. „Suflă de trei ori cu buzișoarele sale... și casa rămâne ... cum e mai bine de dormit Întrînsa”. Când se supără pe tovarășii săi, „că toți Îi stau Împotrivă... trântește o brumă pe pereți... de au Început a clănțăni și ceilalți
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
papuci 44, a scoate din sărite/ pepeni etc. Din punctul de vedere al conținutului, expresia nu se caracterizează, în principiu, prin însumarea sensurilor cuvintelor din care este alcătuită, ci are un înțeles de sine stătător, asociat întregului: a-și da arama pe față = "a se deconspira" (sens care nu corespunde sumei: "a dărui" + "sie" + "metal cu anumite caracteristici" + "pe" + "figură"). Funcțional, expresia poate transmite informație 45: * semantică fie direct (părere de rău, a-și ieși din pepeni, cu capul în nori
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
câte un singur mărgăritar mare; iar boierii ce ședeau la masă în haine aurite, pe scaune de catifea roșie, erau frumoși ca zilele tinereții și voioși ca horele" (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din Lacrimă) (b) " Din belșugul de verdeață / Cărăbușul de aramă / vine din turnătoria / verii, să-l luam în seamă. // Zgomotos ca o reptilă / Printre vreascuri se avântă, / să arate că-i din lumea / celor ce nu prea cuvântă." (Lucian Blaga, Cărăbușul de aramă) (c) "O tânără rotofeie și drăgălașă țâșni
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
b) " Din belșugul de verdeață / Cărăbușul de aramă / vine din turnătoria / verii, să-l luam în seamă. // Zgomotos ca o reptilă / Printre vreascuri se avântă, / să arate că-i din lumea / celor ce nu prea cuvântă." (Lucian Blaga, Cărăbușul de aramă) (c) "O tânără rotofeie și drăgălașă țâșni deodată din căsuța cu pricina și li se alătură drumețelor noastre. Fetița se ridică și porni în urma femeilor, care se apucară să discute cu însuflețire, forfecând pe toți locuitorii cătunului și pe cei
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prăsilă, reproducător"); cuprum ~ cypr(i)um "cupru" (> fr. cuivre, rom. cupru, sp., port. cobre, cat. coure, oc. coire; cf. engl. copper, germ. Kupfer, ol. koper, sued. koppar, norv. kopper etc.) < [aes] Cypr(i)um "(minereu de) cupru din Cipru" (aes "aramă, cupru, bronz", Cypr(i)us "Cipru; din Cipru, cipriot"); ficatum 1. "ficat de gâscă (îngrășată cu smochine)". 2. "ficat" (DLF, CNRTL; > it. fegato, dial. ven. figà, sic. fícatu, nap. fécato, bol. fèghet, sd. figáu, fr. foie, v. fr. feie, prov
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
coloniale "articole alimentare de băcănie" < fr. [denrées] coloniales, germ. Kolonial[waren] "articole comerciale importate din colonii; mărfuri de proveniență extraeuropeană" (fr. denrées, germ. Waren "articole, produse"); lat. cuprum ~ cypr(i)um "cupru" < [aes] Cyprium "(minereu de) cupru din Cipru" (aes "aramă, cupru, bronz", Cyprius,-a,-um "din Cipru, cipriot", Cyprus "Cipru"); engl. polo "bluză, maiou, tricou care se trage peste cap" < polo [shirt] "cămașă pentru polo"; magh. poznáz"a se săruta încrucișat (cu ocazia unei logodne)" < rom. [a face] pozne; engl.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de pe atunci au început fluctuațiile monetare. Oamenii s-au convins că e nevoie de un alt etalon. El trebuie să fie ușor de manipulat, să poată fi ușor conservat și să aibe o valoare cât mai stabilă. După ce au folosit arama, argintul, s-au oprit la aur. Dar ca orice bun de pe piață și el e supus fluctuațiilor și aceasta duce la fluctuarea prețurilor. Sunt perioade în care aurul e scump și altele când e ieftin. Ceva mai mult. Sunt perioade
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Dumnezeu cu mila. Nu avem decât perspicacitatea la îndemână: fiindcă libertatea noastră este acum, nimic de zis, atât de totală și atât de îngăduitoare, încât mulți dintre actorii care ocupă scena zilei nici n-au nevoie pentru a-și da arama pe față, să li se demaște, cu acte în regulă, nu știu ce identitate de fost informator. Este pentru unii greu de imaginat ceva mai rău decât un informator încă nedemascat. Totuși există și ceva mai rău: figuri de militanți ai demascării
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
sinea lui, Vasile. — Altfel, cum ar mai fi, el, macho, se întrebă Nora Aron, cvasiretoric. — De unde, propria lui cuprofilie, conchise apodictic Carmen Carpen. — Muclesu, răcni Vasile Elisav, bătând cu pumnu-n masa de acaju, roșcată, — rumen, și el, la față ca arama: coprofilia e morbidă! — Es war einmal ein Pferd/ Der heisste Pferdinand... , se apucă să cânte Carmen Carpen. Ceea ce-i aduse, numaidecât, aminte un limerick nemțesc, un schlimmerick, compus de un amic al ei germanofon (și, prin urmare, filosofofil): „Herr Heidegger
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
leagă nu de Traian Băsescu, ci de intelectualii care l-au susținut în continuare atunci când s-a produs fractura între el și foștii săi aliați de campanie electorală. Oare cum se vor simți aplaudacii ăștia atunci când Băsescu își va da arama pe față și se va dovedi la fel de rău ca și cei cu care s-a înfruntat? Sau chiar și mai rău... Nu se vor uita cu rușine la textele scrise în focul bătăliei? Nu vor pleca privirea în pământ când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
de două secole. Care sînt motivele acestei reînsuflețiri? N-a existat nici o schimbare în producerea cărții și problema dublului tiraj va continua să se pună tipografilor în aceiași termeni. Ceea ce s-a transformat a fost tehnica taille-douce. Înainte, plăcile de aramă erau turnate, apoi suprafața lor era ridicată sau bătută cu ciocanul; ele aveau grosimea diferită și suprafața neregulată. Pentru a înlătura aceaste inconveniente, gravorii preferau să folosească procedeul criblé; o lovitură de daltă cu mîna ridicată cerea o suprafață mai
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
al XVI-lea. Gravura taille-douce se impune în ilustrația cărții în cursul celei de a doua jumătăți a secolului. Editura din Anvers joacă un rol determinant nu numai din cauza numeroșilor artiști care lucrau în acest oraș, dar și pentru că tehnica aramei era foarte avansată pe tărîm flamand; să nu uităm că familia Fugger din Augsburg, care monopoliza comerțul cu metale de aramă, avea depozite la Anvers. Plantin folosește taille-douce încă din 1558, în Pompe funčbre de Carol Quintul, și publică apoi
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Anvers joacă un rol determinant nu numai din cauza numeroșilor artiști care lucrau în acest oraș, dar și pentru că tehnica aramei era foarte avansată pe tărîm flamand; să nu uităm că familia Fugger din Augsburg, care monopoliza comerțul cu metale de aramă, avea depozite la Anvers. Plantin folosește taille-douce încă din 1558, în Pompe funčbre de Carol Quintul, și publică apoi numeroase lucrări ilustrate, dînd de lucru unor artiști excelenți ca frații Wierix sau familiei Galle tată și fiu. În Franța, taille-douce
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Rembrandt de exemplu). Ilustrația cărții încetează să fie o artă originală, căci ea este adesea constituită din planșe care se vînd și ele separat, ca și stampele. În ilustrația cărții apare acvaforte. Această tehnică constă în a da placa de aramă cu un strat de lac, în trasarea desenului în lac, îndepărtînd apoi metalul cu un acid (apă tare) pentru a provoca corodări care vor fi date cu tuș. Acest procedeu conferă mai multă suplețe desenului decît tăierea directă și permite
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
1963. Grigore, George; Dobrișan, Nicolae, Dicționar arab-român, Editura Teora, București, 1998. Grigore, George, L'arabe parlé à Mardin. Monographie d'un parler arabe "périphérique", Editura Universității, București, 2007. Gross, Benjamin, Aventură limbajului. Legămîntul rostirii în gîndirea iudaica, traducere de Horia Arama, Editura Hasefer, București, 2007. Haelewyck, Jean-Claude, Grammaire comparée des langues sémitiques. Éléments de phonétique, de morphologie et de syntaxe, Safran, Bruxelles, 2006 Heine, Bernd; Nurse, Derek (editori), African languages. An introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2000. Hetzron, Robert (editor), The
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Alinei, Mario, 353 Alkire, Ți, 156 Allen, James P., 156, 171 Allen, W. Sidney, 154 Allières, Jacques, 95 Anderson, Gregory D.S., 193 Andreose, Alvise, 159 Anghelescu, Nadia, 20, 51, 52, 124, 168, 171, 172, 228, 353 Aoun, Joseph E., 172 Arama, Horia, 172 Ardeleanu, Elenă, 355 Ardeleanu, Sanda-Maria, 26, 47, 99, 126, 127, 129, 356 Aristotel, 33, 67 Arnott, D.W., 216 Aronoff, Mark, 353 Asante, Molefi Kete, 216 Asher, R.E., 353 Attenborough, Robert, 206 Augerot, James E., 354 Auroux, Sylvain
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
era supusă la bir. Biv - fost. Biv vel vornic-fost mare vornic. Brat(slav) - frate. Cahlă deschizătură prin care iese fumul la casele țărănești, coșul de pe pod al sobelor. Catagrafie - recensământ, inventar. Căldărar meșteșugar care repară căldările și alte vase de aramă. Cămătar - persoană care împrumută bani pe camătă(dobândă). Cătun - grup de așezări omenești care au un număr mai mic de locuitori decât un sat. Ceașnic paharnic, care toarnă în pahare la o masă festivă. Chelar - care administra proviziile alimentare și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
răsar, bărbat, măsea, mărgea etc.; (c) cuvinte trisilabice: dactilice (cu accent pe antepenultima silabă) arie, albie, gratie, grație, sabie, lacrimă, flacără, marmură, papură, daună, gaură, arbore, margine, abure, fagure, foarfece, șoarece, aripă, arșiță; amfibrahe (cu accent pe penultima silabă) afară, aramă, această, atare, aproape, albastru, secară, bucată, fereastră, sprânceană, luceafăr, mioară, nepoată, vioară, cărare, căldare, văpaie, cetate, dreptate, cutare; anapeste (cu accent pe ultima silabă) aurar, armăsar, argintar, furnicar, împărat, turturea, guturai; (d) cuvinte formate din patru silabe lumânare, bunătate, sănătate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ultima foaie de deasupra mai multă cremă în care să înfigem felii de migdală tăiată și îi dăm forma unui arici cu țepi. La colțuri, lăsăm fără țepi și facem câte o fundă din zahăr ars. Într-un vas de aramă, uns cu ulei, punem zahăr si lăsăm la topit până se face maron, apoi, pe o tavă rece unsă, punem fâșii din zahărul topit și modelăm câte o fundă pe care o lățim cu două degete unse cu ulei. Se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
crucii din actualitatea nesfârșitei noastre tranziții. Astfel, sensul major al crucii este biruința lui Iisus Hristos asupra morții și asupra "șarpelui nevăzut și viclean" (diavolul). In joc este o profundă legătură între șarpele veterotestamentar ispititor al protopărinților, șarpele apotropaic de aramă înălțat de Moise în pustie și Fiul Omului înălțat la Cer prin jertfă mântuitoare. Această legătură este pusă de Părintele Patriarh sub semnul tainei nesfârșitei ascultări de Dumnezeu. Prin ea, Iisus depășește silniciile timpului și provocările istoriei, deschizând neamului omenesc
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
chiar pe culme, moștenire de la bunici, să știe toată lumea!... Toamna, târziu, când încă e cald afară, eu beau must dulce de la teasc. Iau o cană mare și o așez sub jetul rubiniu ce curge neîntrerupt într-un vas încăpător de aramă. Tata varsă vasul umplut printr-o pâlnie uriașă în butoi. Avem butoaie multe, mari, pline cu must. Iarna, oamenii din cartier cumpără vin de la noi. De ce se supără mamele copiilor de pe strada noastră că vreau să arăt oricui via noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cea care dă contur formelor și tot ea creează umbrele, impregnînd decorul de atmosfera irealului sideral. în călătoria sa astrală, magul călător prin stele întîlnește un călugăr rătăcitor ce intonează o melopee tristă pe coardele ruginite ale unei harfe de aramă. Orfeu inutil, bîntuind prin temple pustii din care zeii au dispărut, călugărul strînge în coarde toată durerea universului, dar raze luminoase îi mîngîie fruntea și îl alină în vis, un vis de înger: (Povestea magului călător în stele) Cumva pe
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
să treci un prag, un hotar care desparte lumea fiinită, reală de universul infinit al basmului, al vârstei de aur, când ființa umană trăiește „revelația unei infinite depărtări", „eliberarea de propriile sale limite", „identitatea cu totul": „De treci codri de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint". „Marea Trecere" este marcată în planul expresiei poetice prin verbul la prezent-indicativ „treci", iar pragul dintre cele două lumi cea a contingentului, în care omul e supus destinului
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
e supus destinului, trecerii timpului și cea sacră a basmului, a fericirii depline în care acesta „se poate retrage pentru a se regăsi [...] în plenitudinea ființei și în miracolul universului" (Eugen Simion) este desemnat de imaginea metaforică a „codrilor de aramă". Odată trecut acest prag perceput ca „limită" dincolo de care se sugerează o continuitate a spațiului poetic (văzut ca „infinitate non definită", cum o numește Assunto), „zări depărtate", orizonturi nesfârșite se întrezăresc „de departe"; este spațiul miraculos al „pădurii de argint
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
Dalila și Carmen interpretate în anii următori la Théâtre du Capitole, Cortez a fost rapid adoptată de Franța, mai ales după excepționala Amneris de la Chorégies d’Orange, în 1967. Strălucirea sa fizică, am ploarea gesticii, proiecția vocii cu nuanțe de aramă, cu grave tenebroase și acute pulpoase, predestinau o nouă ve detă, destinată triumfului pe marile scene în aer liber. Viitoa rele sale apariții în Carmen la Arena din Verona aveau să o confirme. Carmen! Unul dintre rolurile-fetiș, rolul debutului la
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]