16,661 matches
-
pseudocreștin. Este greu de găsit o semnificație mai originală, mai cuprinzătoare și în același timp mai radicală decât cea a lui Augustin. Ea reflectă o întreagă filozofie creștină, rezumă toate marile teme ale creștinismului: cea a libertății și a liberului arbitru; cea a minciunii și a adevărului; cea a culpabilității și a responsabilității; cea a păcatului și a îndreptării; cea a pieirii și a mântuirii; cea a morții și a învierii. Augustin încheie astfel o perioadă în care diferite poziții teologice
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
o scoase din mâinile păgânilor și bisericile le mântui de légea lui Méhmet, și-i trimise mare bucurie. Lăudat fie numele lui în veci!” Salvatorul țării, autor al unui act de autentic patriotism (era doar vorba de un „integrat”), devenit arbitru absolut al situației („După acéia vizirul porunci lui Costandin postelnicul să aleagă pre cine va fi voia lui ca să-l facă domn țării Rumânești. Și au lăsat pre credința lui și domniia, și țara, ce-i va fi voia lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
principiul responsabilității, În virtutea căruia un individ, prevăzând consecințele actelor sale, se va abține sau nu de la efectuarea acestora. Este un principiu al autoevaluării consecințelor actelor sau a conduitelor unei persoane din punct de vedere psihologic și moral. 6. Principiul liberului arbitru Acesta se raportează la voința și la libertatea de a decide asupra propriilor sale acțiuni, pe care individul Își propune să le realizeze, În conformitate cu voința sa liberă. El se referă, În primul rând, la deciziile pe care o persoană le
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
umane Îi este oferită capacitatea de a opta. Prin aceasta, ea se dovedește a nu fi irațională. Ea nu este o ființă oarbă, supusă dominant sau exclusiv pulsiunilor primare ale inconștientului. Persoana se poate opune, cu rațiunea sa, cu liberul arbitru, răului și păcatului, se poate autocontrola și autoforma, dezvoltându-se continuu și Înfățișându-se ca o ființă a progresului. Să Încercăm acum, după ce am văzut caracteristicile persoanei, să-i dăm o definiție. Pentru N. Berdiaev, persoana reprezintă o valoare supremă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care le administrează În acord cu cele mai banale precepte profesionale se dovedesc a fi În mod incontestabil benefice. Dar să nu fim greșit Înțeleși! Sub nici o formă el nu poate schimba legile naturii. Experiența este singurul lui sfătuitor și arbitru, și doar pe baza acesteia trebuie să ne Întemeiem așteptările. Cum adeseori se Întâmplă ca speranțele să ne fie Înșelate, iar cum nici cel mai Îndemânatic medic nu este, În ultimă instanță, infailibil, iată regula de bază care trebuie urmată
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și articularea parabolelor în jurul topoilor închiderii. Metaforele recluziunii forțate antrenează o întreagă ambianță a claustrofobiei: de la obsesia spațiului și timpului închis (temniță, buncăr, noapte) până la predilecția pentru destinele demențial întoarse asupra lor însele sau retezate prin eliminarea noțiunii de liber arbitru. Îngerul slut și Don Juan apocalipticul, reprezentative pentru imaginarul lui S., sunt parabole despre malignitatea dictatorului, ingenioasă fiind decriptarea cauzalităților psihologice și descripția profilului tipologic. În Îngerul slut, recitire inovatoare a motivului faustic prin Dostoievski, Kafka și teatrul existențialist, tiranul
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
în mod obligatoriu Nu respectă nici un fel de reguli Respectă adversarul Nu respectă adversarul Dorește să învingă adversarul Dorește să distrugă adversarul Este motivată competițional Este motivată de ura reciprocă Se desfășoară între doi combatanți/grupuri și este asistată de arbitri neutri, care controlează regula de desfășurare Se desfășoară între doi adversari/grupuri ostili și este asistată de indivizi instigatori Ordonată și controlată Dezordonată, necontrolată, cu caracter de reacție și descărcare agresivă Se bazează pe forță Se bazează pe violență Este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de vedere moral, medical și medico-legal, îl reprezintă capacitatea de răspundere a individului în fața societății, în raport cu actele și comportamentele sale. La baza acesteia se situează răspunderea morală, care este corelată conștiinței morale. Aceasta implică următoarele: responsabilitate și imputabilitate; determinism; liberul arbitru sau voința liberă. Orice abatere este în primul rând o greșeală morală legată de voința tulburată a omului, de impulsiunile necontrolate și necontrolabile. Sf. Toma d’Aquino spune că „morala nu este posibilă decât în cazul unei consimțiri libere”. Or
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
definit, într-o anumită măsură, în sens negativ, prin absența caracteristicilor care ne fac să indicăm iresponsabilitatea. În sensul acesta, conceptul de iresponsabilitate se asociază cu cel de anormalitate (H. Verger). Responsabilitatea se definește pe baza a două criterii: liberul arbitru și determinismul. Teoria liberului arbitru susține că omul este intrinsec liber să aleagă, dintre diferitele solicitări, pe cea pe care o consideră cea mai adecvată pentru acțiunile sale. El este, prin urmare, în mod real responsabil de sensul acțiunilor care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în sens negativ, prin absența caracteristicilor care ne fac să indicăm iresponsabilitatea. În sensul acesta, conceptul de iresponsabilitate se asociază cu cel de anormalitate (H. Verger). Responsabilitatea se definește pe baza a două criterii: liberul arbitru și determinismul. Teoria liberului arbitru susține că omul este intrinsec liber să aleagă, dintre diferitele solicitări, pe cea pe care o consideră cea mai adecvată pentru acțiunile sale. El este, prin urmare, în mod real responsabil de sensul acțiunilor care îi aparțin în totalitate. Din
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
că omul este în mod necesar determinat, în actele pe care le îndeplinește, de condițiile anterioare, care i-au fost impuse sau care i s-au oferit, la fel cum acțiunile din natura fizică sunt supuse principiului cauzalității. Teza liberului arbitru justifică legislația penală, pe când teza determinismului face ca individul să fie absolvit de răspundere. C. Lombroso, Feri și Garofalo combat teza responsabilității, stabilind de la început iresponsabilitatea criminalilor. Majoritatea oamenilor normali se consideră, în mod ferm, liberi de a hotărî ei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în activitatea respectivă. Apoi, orice joc se desfășoară într-un spațiu și timp limitate. La fel sunt exercițiile de limbă, care nu pot dura prea mult fără a produce fenomenul de plictiseală sau pe cel de inhibiție. În clasă, rolul arbitrului este îndeplinit de profesor. De asemenea, fiecare joc se termină cu un rezultat care confirmă și răsplătește spiritul competitiv. În clasa de elevi, controlul și notarea exercițiilor rezolvate sunt condiții obligatorii ale jocului învățării. Astfel „jocul” gramatical sau activitatea respectivă
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
intuitivă, a predicatelor critice; ci este, teoretic, un act gratuit, pornit din arbitrarul conștiinței criticului, care își exercită asupra operei cercetate voința lui de sistem, de consecvență sau de pledoarie și care, de cele mai multe ori, ascunde și acoperă - ca orice arbitru - «aranjamente», socoteli de ordin etic și economic, cu totul independente de sensul intrinsec al judecății”. Fină este și observația că Nu reprezintă jurnalul existențial al unui mare timid, înspăimântat de lume și dezgustat de o literatură din care vrea să
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
efectele, atât asupra lui, cât și a celorlalți; este ca o sămânță din care crește un spic întreg. 4. Este frumoasă, asigurând acceptarea și interiorizarea necondiționată, pozitivând; 5. Este subtilă, folosind simboluri, și eficace, având vigoarea spiritului. Manipularea și liberul arbitru Manipulare înseamnă să impui, ori să convingi pe cineva, să facă ceva, ce calcă liberul lui arbitru, ceva, în care tu ai interesul major, câștigul cel mai mare. Povestea cu tâlc mă duce, pe mine, care vorbesc, te duce, pe
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
întreg. 4. Este frumoasă, asigurând acceptarea și interiorizarea necondiționată, pozitivând; 5. Este subtilă, folosind simboluri, și eficace, având vigoarea spiritului. Manipularea și liberul arbitru Manipulare înseamnă să impui, ori să convingi pe cineva, să facă ceva, ce calcă liberul lui arbitru, ceva, în care tu ai interesul major, câștigul cel mai mare. Povestea cu tâlc mă duce, pe mine, care vorbesc, te duce, pe tine, care asculți, în pragul propriei cunoașteri. Mustrând și sfătuind prin imagine și poveste, înlăturăm barierele necunoașterii
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
aleagă. Limita dintre manipulare și sfat ori mustrare este delicată și rămâne o problemă de conștiință și responsabilitate. Dacă o primă purificare a intențiilor, nu este suficientă, sfătuirea și mustrarea prin poveste și imagine împiedică orice manipulare și respectă liberul arbitru al individului. Povestea cu tâlc este imagine complexă, ce în formă alegorică, ne 214 spune adevăruri, care prezentate direct, n-ar fi ascultate și urmate, tocmai pentru că ar fi percepute ca „morală”, cicăleală, etc. Pelerinii. Doi pelerini mergeau pe drum
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
Înțeleagă că „Basarabia trebuie considerată pierdută”. Nici Întrevederea cu Prințul moștenitor al Germaniei nu a depășit sfera amabilităților de circumstanță. Ba mai mult, Frederic-Wilhelm, În pofida simpatiei ce o nutrea față de Principele Carol I, a Încercat să sugereze poziția dificilă, de arbitru, pe care și-a asumat-o patria sa, ceea ce nu Îngăduia o intervenție În favoarea statului român, orice demers În acest sens fiind considerat inoportun <footnote id="135"> 135 Bismarck Îl Însărcinase pe prințul Hohenlohe, ambasadorul Germaniei la Paris, să-l
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
cupă continentală - FIBA Europe Cup. I.2. Principale părți constitutive ale baschetului Practica jocului de baschet a determinat apariția unui domeniu de activitate socială. Există o masă deloc de neglijat, care trăiește din și pentru baschet: jucători, antrenori, manageri, medici, arbitri, constructori de baze sportive, designeri de echipament sportiv, conducători de cluburi. Această diversitate de personal activează în subdomenii ale baschetului: Jucătorii: cu practicarea jocului și antrenamentului; Antrenorii: cu probleme teoretice și metodice de instruire și antrenament; Medicii: cu probleme de
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
4.3. Obiective operaționale privind formarea caracterului si personalității formarea și consolidarea trăsăturilor pozitive de caracter si personalitate; formarea și consolidarea deprinderilor de a acționa în echipa; formarea liderilor, a capacității de a conduce prin funcțiile de: căpitani de echipă, arbitri, organizatori, jucători de elita (coordonatori de joc în teren); formarea și dezvoltarea capacităților morale și de voință; formarea și consolidarea obișnuinței de practicare autonoma a mișcărilor prin joc. La elevi, aceste obiective operaționale ajung si acționează prin intermediul profesorilor de educație
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
arbitrajului Evoluția jocului de baschet este stimulată alături de alți factori și de Regulamentul Oficial al jocului elaborat de Federația Internațională de Baschet Amator (FIBA); în practică, interpretarea corespunzătoare a regulamentului este realizată de către persoane cu o pregătire complexă și competentă - arbitri - acestora revenindu-le sarcina de a stabili de pe o poziție neutră valorile sportive. Arbitrul - este o persoană cu aptitudini deosebite, care include în personalitatea de conducător atribuțiile de educator, judecător, psiholog iar pregătirea sa reprezintă un proces instructiv-educativ, care trebuie
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
al jocului elaborat de Federația Internațională de Baschet Amator (FIBA); în practică, interpretarea corespunzătoare a regulamentului este realizată de către persoane cu o pregătire complexă și competentă - arbitri - acestora revenindu-le sarcina de a stabili de pe o poziție neutră valorile sportive. Arbitrul - este o persoană cu aptitudini deosebite, care include în personalitatea de conducător atribuțiile de educator, judecător, psiholog iar pregătirea sa reprezintă un proces instructiv-educativ, care trebuie abordat cu mult discernământ pedagogic. Dificultatea și complexitatea activităților de arbitraj precum și calitățile pe
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
pedagogic. Dificultatea și complexitatea activităților de arbitraj precum și calitățile pe care le reclamă această activitate, necesită o selecție prealabilă, care de obicei este făcută din rândul jucătorilor (sau foștilor jucători) de baschet. Iată câteva din calitățile care favorizează formarea viitorului arbitru: Calități volitive: curajul, hotărârea, stăpânirea de sine, inițiativa. Calități afective: rezistența la emoții negative, încrederea în propriile posibilități; Calități morale: responsabilitatea, corectitudinea și obiectivitatea. Calități intelectuale: stabilitatea și deplasarea atenției, memoria mișcărilor, spiritul de observație și rapiditatea gândirii; Trăsături ale
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
și rapiditatea gândirii; Trăsături ale personalității: aptitudini pentru activitatea motrică (fost jucător), profesor de educație fizică, pregătirea profesională ridicată. Calități motrice: rezistența, viteza de deplasare și de reacție. În activitatea practică, aceste calități se pot modela și dezvolta, iar viitorul arbitru care a întrunit un număr corespunzător al calităților enumerate, va trece la învățarea propriu-zisă a arbitrajului, care presupune: Cunoașterea tehnicii de execuție a diferitelor procedee; Cunoașterea jocului din punct de vedere tactic; Cunoașterea regulamentului de joc și interpretarea lui practică
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
tehnica și mecanica arbitrajului punându-se în discuție problemele neclare sau abateri ce pot avea mai multe variante de interpretare (ex: ocuparea primului plan, intervenție la minge în apărare, relația atacant - apărător); Se trece apoi la practica de cronometror, scorer, arbitru la jocurile de antrenament ale unor echipe. Această practică va fi supravegheată și îndrumată de arbitri experimentați, candidații fiind dublați de pe margine de către aceștia, dându-li-se lămuriri scurte. Această dublare nu trebuie să deruteze practicantul și nici să întrerupă
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
multe variante de interpretare (ex: ocuparea primului plan, intervenție la minge în apărare, relația atacant - apărător); Se trece apoi la practica de cronometror, scorer, arbitru la jocurile de antrenament ale unor echipe. Această practică va fi supravegheată și îndrumată de arbitri experimentați, candidații fiind dublați de pe margine de către aceștia, dându-li-se lămuriri scurte. Această dublare nu trebuie să deruteze practicantul și nici să întrerupă jocul. Greșelile majore de interpretare vor fi reținute și vor fi lămurite la terminarea jocului sau
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]