2,333 matches
-
lui 1550 după ce fusese erodat de apele mării. Accesul la turnuri se făcea printr-un pasaj amenajat în grosimea zidului ca nivel superior. "Cardo"-ul este prelungit la sud de răscruce cu "decumanus" printr-o curte alungită, pavată, bordată de arcade și măsurând 27 de metri lungime pe 13,50 lățime: multă vreme cunoscută sub denumirea „curtea catedralei”, în secolul al XX-lea a început să fie denumită „Peristilul”, cu referire la cele două colonade care o delimitează. Înalte de 5
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
delimitează. Înalte de 5,25 metri, coloanele sunt douăsprezece din granit roșu din Egipt și celelalte din marmură — probabil din cipolin din Evia. Multe dintre ele a trebuit să fie încercuite cu bronz întrucât se fisuraseră sub greutatea arhitravelor și arcadelor. Monument în sine, Peristilul este format în realitate din fațadele celor trei monumente care îl înconjoară, vestibulul monumental al apartamentelor private din sud, veranda Masuoleului de la est și fațada temenosului templului lui Jupiter către vest. La origine, intercolonamentele arcadelor laterale
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
și arcadelor. Monument în sine, Peristilul este format în realitate din fațadele celor trei monumente care îl înconjoară, vestibulul monumental al apartamentelor private din sud, veranda Masuoleului de la est și fațada temenosului templului lui Jupiter către vest. La origine, intercolonamentele arcadelor laterale au fost închise cu o balustradă făcută din panouri perforate, cu o înălțime de : unul dintre acestea încă mai era vizibil în epoca lui Adam. Intercolonamentul ce marca intrarea în Mausoleu și în temenos este mai important, în timp ce cele
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
au fost închise cu o balustradă făcută din panouri perforate, cu o înălțime de : unul dintre acestea încă mai era vizibil în epoca lui Adam. Intercolonamentul ce marca intrarea în Mausoleu și în temenos este mai important, în timp ce cele trei arcade cel mai dinspre sud sunt puțin mai înalte, aproape ajungând la arhitravă. Muchia sudică a Peristilului corespunde verandei tetrastilului monumental al apartamentelor private: patru coloane de granit roșu surmontate de capiteluri corintiene susțin un fronton și o arhitravă a cărei
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
înconjurată din trei părți, spre nord, est și vest. Luat în ansamblu, Peristilul se prezintă deci puțin ca un templu clasic. Mausoleul ocupă colțul de sud-est al palatului, o zonă dreptunghiulară de circa lățime și lungime, a cărei fațadă este arcada estică a Peristilului. Celelalte trei muchii ale incintei sunt ziduri simple, de aceeași înălțime ca și arcada, având în tencuiala interioară nișe cu forme alternative de semicerc și pătrat, în care erau plasate statui. Spațiul central al acestui temenos este
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
ca un templu clasic. Mausoleul ocupă colțul de sud-est al palatului, o zonă dreptunghiulară de circa lățime și lungime, a cărei fațadă este arcada estică a Peristilului. Celelalte trei muchii ale incintei sunt ziduri simple, de aceeași înălțime ca și arcada, având în tencuiala interioară nișe cu forme alternative de semicerc și pătrat, în care erau plasate statui. Spațiul central al acestui temenos este ocupat de mausoleul octogonal al lui Dioclețian, monument cel mai bine păstrat din tot palatul, în mare
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
ce traversează valea seacă a Dujmovačei. Debitul apeductului este estimat la , sau pe zi. Zona rezidențială propriu-zisă a palatului corespunde unei fâșii de lățime aflată imediat în spatele fațadei sudice. Aceste apartamente se sprijină pe un ansamblu de încăperi subterane cu arcade, cu o înălțime de până la . Intrarea principală se găsește în prelungirea pasajului sudic al Vestibulului, cu o cameră mare dreptunghiulară (31 × ) în continuarea arhitecturală a Peristilului. Această încăpere, luminată de ferestre aflate la înălțime, era, probabil, acoperită cu arcade semicirculare
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
cu arcade, cu o înălțime de până la . Intrarea principală se găsește în prelungirea pasajului sudic al Vestibulului, cu o cameră mare dreptunghiulară (31 × ) în continuarea arhitecturală a Peristilului. Această încăpere, luminată de ferestre aflate la înălțime, era, probabil, acoperită cu arcade semicirculare, și lega Vestibulul de la nord cu galeria lungă a fațadei sudice, unicul drum de acces în apartamentele private. Două luminatoare flanchează sala de intrare și o separă de două rânduri simetrice de mici camere dreptunghiulare (circa 4,30 × ), acoperite
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
și lega Vestibulul de la nord cu galeria lungă a fațadei sudice, unicul drum de acces în apartamentele private. Două luminatoare flanchează sala de intrare și o separă de două rânduri simetrice de mici camere dreptunghiulare (circa 4,30 × ), acoperite cu arcade semicirculare, și care se deschid într-un coridor cu arcade pe partea opusă. În jumătatea de est, se găsesc un ansamblu de luminatoare și încăperi ordonate în jurul unei camere octogonale mari, prevăzută cu nișe, în care se poate identifica sala
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
sudice, unicul drum de acces în apartamentele private. Două luminatoare flanchează sala de intrare și o separă de două rânduri simetrice de mici camere dreptunghiulare (circa 4,30 × ), acoperite cu arcade semicirculare, și care se deschid într-un coridor cu arcade pe partea opusă. În jumătatea de est, se găsesc un ansamblu de luminatoare și încăperi ordonate în jurul unei camere octogonale mari, prevăzută cu nișe, în care se poate identifica sala de mese principală, "tricliniumul". Axa nord-sud a acestei încăperi corespunde
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
găsește aproximativ în linie cu una dintre deschiderile cele mai mari ale fațadei de sud a palatului. Jumătatea vestică a apartamentelor cuprinde sala cea mai mare, de formă dreptunghiulară (32 × ), care se termină în extremitatea nordică cu o absidă inclusă. Arcadele sale în cruce se sprijină pe șase stâlpi masivi dispuși pe două rânduri formând trei aripi distincte. Încăperea este luminată de două luminatoare simetrice aflate pe muchiile de est și de vest. Accesul acolo se face prin trei uși aflate
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
iulie 1889, Martel, Gaupillat, Armând, Foulquier, ajutați de 6 muncitori necalificați, au coborât pe scara cei 54 m ai puțului de acces. Martel și Foulquier se ocupă de înregistrările topometrice, în timp ce Gaupillat făcea fotografii. Ei explorează în amonte galeria Grande Arcade - Mării Arcade, iar în aval râul subteran (-103 m). Se opresc la mai mult de 400 m de puțul de acces, blocați de apă prea adâncă. A doua zi, încă de la ora 4 dimineața, au coborât din nou cu o
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
Martel, Gaupillat, Armând, Foulquier, ajutați de 6 muncitori necalificați, au coborât pe scara cei 54 m ai puțului de acces. Martel și Foulquier se ocupă de înregistrările topometrice, în timp ce Gaupillat făcea fotografii. Ei explorează în amonte galeria Grande Arcade - Mării Arcade, iar în aval râul subteran (-103 m). Se opresc la mai mult de 400 m de puțul de acces, blocați de apă prea adâncă. A doua zi, încă de la ora 4 dimineața, au coborât din nou cu o barcă de
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
lemn sau piatră, în funcție de nevoile și posibilitățile de aprovizionare sau economice. Podurile de lemn erau sprijinite pe piloni fixați în albia râului, sau pe fundații de piatră. Podul construit în întregime în piatră, cu toate acestea, a necesitat construirea de arcade, o tehnică pe care romanii au moștenit-o de la etrusci. Podurile romane au fost atât de bine construite încât multe din ele, nu numai că au supraviețuit, dar sunt încă utilizate. Partea cea mai spectaculoasă a drumurilor romane a fost
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea. În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 167482.21. Biserica de plan trilobat are abside poligonale, pronaosul supralărgit și absida altarului decroșată. Pridvorul deschis este sprijinit pe arcade trilobate și pe opt coloane la care se adaugă două semicoloane octogonale de piatră monolit. Naosul este acoperit cu o turlă octogonală, iar în partea dinspre apus cu o boltă cilindrică (în aceasta porțiune a fost amenajat un cafas de
Biserica „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/334924_a_336253]
-
porțiune a fost amenajat un cafas de lemn). Pronaosul, de două ori mai larg decât lung, este acoperit cu o calotă sprijinită pe arce și console pe care se ridică o clopotniță octogonală. Naosul și pronaosul sunt despărțite prin trei arcade inegale sprijinite pe doi stâlpi cilindrici. Tâmpla este de zid și nu merge până la boltă. Turlele au proporții înalte și elegante. Clopotnița de pe pronaos e puțin mai redusă, ca dimensiuni, decât turla pantocratorului, dar au aceeași compoziție și proporții. Decorația
Biserica „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/334924_a_336253]
-
între ele prin pasaje boltite înguste. Cel mai vechi corp este situat paralel cu strada Azilului și se considera că datează din sec. XIII-XIV. Clădirea prezintă, înspre curte, o loggie de la un capăt la altul, suprapusă, formată la parter din arcade simple, căzând pe pile foarte groase, iar la etaj cu deschideri mai mici, sub forma unor ferestre, dar fără sticlă, cu balustradă plină de zid. Clădirile au fost ridicate în mai multe etape ce corespund arhitectonic stilurilor gotic și baroc
Ansamblul Azilului din Sibiu () [Corola-website/Science/334927_a_336256]
-
Biserica este de plan trilobat, cu pronaos ușor lărgit, clopotnița pe pronaos și turla peste naos. Altarul are o boltă cilindrică, terminată cu o calotă sferică. Naosul este despărțit de pronaos printr-un arc, închis ulterior cu patru pilaștri cu arcade în plin cintru. Pronaosul, mai larg, este acoperit cu o calotă sferică. În interior se păstrează vechea pictură cu figurile lui N. Mavrocordat și a mitropolitului Daniil, ctitorul bisericii. Pridvorul este adăugat. Se păstrează ancadramentul de piatră sculptată și pisania
Biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” – cu Sfinți () [Corola-website/Science/334925_a_336254]
-
arcuit. Un dom mare poligonal se ridică deasupra naosului; ferestrele sunt arcuite și biserica are coloane mici peste tot în jurul ei. Patru turle mai mici octogonale similare înconjoară turla principală. Pronaosul este exprimat spre fațada de vest printr-o mare arcadă, în centrul căreia este dispus un mozaic amplu cu icoana hramului, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, înconjurat de un ancadrament ornamentat. Monumentalitatea bisericii este accentuată de ridicarea ei de la sol pe un pachet de douăsprezece trepte de piatră peste care
Biserica Cașin () [Corola-website/Science/335406_a_336735]
-
icoana hramului, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, înconjurat de un ancadrament ornamentat. Monumentalitatea bisericii este accentuată de ridicarea ei de la sol pe un pachet de douăsprezece trepte de piatră peste care se înalță pridvorul deschis. Acesta este înconjurat de cinci arcade frontale și două laterale susținute de perechi de coloane scurte de marmură albă, decorate în spirală sau cu solzi, după modele vechi românești. Peretele exterior din stânga și din dreapta ușilor de intrare este, de asemenea placat cu marmură și, mai sus
Biserica Cașin () [Corola-website/Science/335406_a_336735]
-
cu icoane din mozaic. Ușile de intrare au basoreliefuri turnate în bronz, reprezentându-i pe Sfinții Petru și Pavel și pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Ca de obicei în bisericile ortodoxe, interiorul domului principal este pictat cu Hristos Pantocrator. Arcadele și pereții altarului sunt decorate în întregime în sticlă de Murano, o premieră pentru România. Absida altarului, vizibil ridicat, apare luminată în verde, în contrast cu marmura albă cu care este placată catepeteasma.
Biserica Cașin () [Corola-website/Science/335406_a_336735]
-
provocările verbale s-au transformat în violență sub apă. Cu un minut înainte de final, la scorul de 4-0 pentru Ungaria, sovieticul Valentin Proposkov l-a lovit în cap pe maghiarul Ervin Zádor, care a fost evacuat din bazin cu o arcadă spartă. Mulțimea furioasă i-a amenințat pe jucătorii sovietici și poliția a intervenit. Ungaria a cucerit medalia de aur în cele din urmă. După competiție, Ervin Zádor și aproape jumătate din echipa maghiară s-au refugiat în Statele Unite.
Polo pe apă la Jocurile Olimpice de vară din 1956 () [Corola-website/Science/335490_a_336819]
-
din 13 decembrie 2015:" Odată cu lucrările de renovare, în partea de sud a fost construită o nouă gară de corespondență, intitulată Kievit, care permite accesul dinspre strada "Lange Kievitstraat". Între vechea gară și noua construcție din "Kievitstraat" au fost construite arcade unde au fost relocate magazinele care vindeau diamante situate inițial sub viaductul feroviar paralel cu strada "Pelikaanstraat". Tot acolo există baruri, bistrouri, chioșcuri de ziare și alte magazine. Mai mult, noua zonă a gării a fost prevăzută cu o parcare
Gara Antwerpen-Centraal () [Corola-website/Science/335474_a_336803]
-
administrarea unor droguri ca aminopterina, hidantoina în timpul sarcinii). Microcefalia secundară poate fi cauzată și de fenilcetonuria maternă, iradierea masivă în perioada embrionară. Nou-născuții cu microcefalie au craniul mic și configurația facială și craniană anormală. Fruntea este îngustă, înclinată înapoi, teșită, arcadele supraciliare (supraorbitale) proeminente, urechile mari, fontanela anterioară foarte mică sau absentă.
Microcefalie () [Corola-website/Science/335525_a_336854]
-
cele două turnuri sunt două seturi de camere cu un al treilea turn cu ceas deasupra lor. Clădirea a fost folosită drept observator Șahului pentru vizualizarea orașului Teheran și a împrejurimilor sale. Exteriorul clădirii este decorat cu gresie policroma și arcade străpunse de ferestre cu zabrele din lemn cu vitralii colorate. „Tekie-i Dowlat” a fost cea mai mare clădire din cadrul complexul Golestan. Construită între 1868 și 1873, a fost demolată în 1946 de către Reza Shah. Această clădire destinată teatrului cu trei
Palatul Golestan () [Corola-website/Science/331925_a_333254]