5,714 matches
-
cunoscut faptul că, una dintre metodele des utilizate de politica externă germană, în perioada celui de-al doilea război mondial, pentru atingerea obiectivelor sale față de statele din sud-estul Europei a fost exploatarea în interes propriu, a dimensiunilor existente în acest areal, exemplu elocvent fiind disputa teritorială româno-maghiară în privința Transilvaniei de Nord-Vest. Trei au fost interesele Germaniei, și anume: asigurarea controlului asupra Carpaților Orientali (prin intermediul Ungariei), protejarea zonelor petrolifere, și nu în ultimul rând, subordonarea din punct de vedere politic a celor
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
viziunea asupra "istoriei" și au condus tot mai mult analizele către noile domenii, mai incitante, deși mai dificile, precum cel al imaginarului. În legătură strict cu acest fenomen al mentalului colectiv, lucrările mai importante au fost încadrate la început în arealul filosofiei simbolului și al antropologiei (pe urmele lui Gaston Bachelard, respectiv Gilbert Durand) și al mito-criticii (dezvoltate ca metodă tot de acesta, dar și de Jean Burgos, Joël Thomas și Claude-Gilbert Dubois, printre mulți alții). Ele au inspirat însă și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
tipuri de finitudine, pe ambele planuri. Neputând să stăpânească nici perceptibilul, nici non-perceptibilul (prin forța imaginației), se manifestă nu schizoid, ci compensatoriu în alunecarea dintr-o lume în alta, preferând, de cele mai multe ori în istoria culturală a imaginarului, granița și arealele ei învecinate. Disoluția acestei limite dintre lumi nu este însă posibilă. Ea există (așa cum afirma și Patlagean) și este consubstanțială relației complementare dintre trup și spirit, dintre rațiune și fantastic. Funcționarea" celor două lumi, realitatea și imaginarul, este însă asemănătoare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a lecturilor critice, la o distanță necesară afirmării unei alte/noi interpretări. Formei generale a imaginarului colectiv, care ne va permite o ordonare a structurilor lui componente, îi va corespunde o formă adaptată la perioada medievală și la un anumit areal de civilizație - ortodox românesc −, rețea dedusă din analiza locurilor comune și a fragmentelor de mentalități, a structurilor simbolice, a rolurilor socio-politice și a tipurilor umane, dar și din interpretarea unor modele istorice și spirituale, precum și a unor mituri locale. Așadar
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fie că sunt așezați în perspectivă antropologică, fie filosofică (îl reamintesc aici și pe Paul Ricœur), istorică sau naratologică. Întâlnirea acestor patru discipline umaniste (includem aici antropologia lui Gilbert Durand, datorită teoriei sale arhetipologice și a simbolurilor) generează un larg areal științific, prolific atât pentru interpretarea fenomenului imaginarului, cât și pentru studiul manifestărilor sale istorice sau culturale. Precum o sumă de reflexe combinate într-o a doua oglindă, provenind de la teoriile discutate, propun alte două configurări ale imaginarului. Ambele sunt de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
istorice), tipurile (umane) și sub-tipurile (sociale). Cele mai multe arhetipuri sunt precum formele flexionare ale unui cuvânt: sunt similare până la un punct avansat, pentru că au, practic, același comportament. Reprezintă prototipurile, situate în afara oricărui cadru istoric; ancorarea lor în spațiu trimite la marile areale de civilizație și de spiritualitate, deși, comparate, paradigmele pe care le compun se pot reduce ele însele la o matrice unică. Dată fiind universalitatea lui, dat fiind că este punctul de joncțiune între imaginar și rațiune (Durand 53), arhetipul este
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
contemporane obiectului (mitul naturii divine a împăratului: cazul lui Augustus sau al lui Dioclețian) și posterioare existenței obiectului (mitul Sfintei Elena, mama autocratului, consacrată prin analogie cu Fecioara). O ultimă serie se poate constitui prin raportare la obiect și la areal: mituri universale (referitoare la cosmos, ființă-neființă), zonale (ale civilizațiilor sau ale orașelor-capitale sacralizate - mitul întemeierii Romei, spre exemplu), comunitare (etnii − etnogeneză) și individuale (modele/tipuri). Al treilea nivel al sistemului este cel în care putem grupa unitățile morfologice, caracterizate fiecare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
orice teorie sau analiză a fenomenului. Nu el reprezintă în oglindă, mimetic, un mod local sau un model istoric de a gândi, dezvoltat de o comunitate sau alta, ci el este reflectat de manifestările din cadrul unei culturi sau al unui areal de civilizație. Așa cum gramatica limbii nu "imită", ci structurează și menține modul în care se vorbește, tot astfel sistemul proiectat aici după schema logico-lingvistică și funcțional precum o rețea deschisă, nu este "imaginarul" unei comunități, dintr-o perioadă dată, ci
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
împărații bizantini, n.n.], faptul constituie doar "o afiliere simbolică la Bizanț", conciliind un simț deosebit de viu al tradiției cu o atenție mereu trează față de conjunctura politică. (Pippidi 21) Imaginarul medievalității noastre târzii este configurat în descendența imaginarului bizantin, model pentru arealul ortodox medieval și după 1453, dar adaptat la realitățile colective locale și la bagajul cultural al comunităților românești (perspectiva cercetării de față). În ce privește decupajul temporal specific imaginarului medieval românesc, reamintesc ceea ce am stabilit anterior convențional, anume ca limită inferioară, după
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
suportă un transfer de instituții necesare întăririi granițelor imperiului, cu tot "instrumentarul" politic pe care calculele militare și strategice îl presupuneau (Brezeanu, Identități și solidarități medievale 10-27, 85-121). Retragerea pe linia Dunării, în anul 271 d.Ch., lasă în urmă un areal − care deja primise factorii civilizației latine (materiale și spirituale) − și o populație în mare parte transformată, pe cale de a se afirma ca o nouă etnie. Granița Dunării joacă în continuare un rol decisiv: niciodată în chip real provincie a imperiului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
prin ruptura de occident din secolul VIII, sub raport religios, definitivată politic în secolele XI-XIII. Despărțirea de Roma sau abandonarea ei în fața cuceritorilor barbari avea să se resimtă nu doar în evoluțiile separate și atât de diferite ale celor două areale de civilizație ale continentului și nu doar în schismele politice și religioase sau în ilogica înfruntare armată din 1204 (o primă mare lovitură dată instituției basileice, chiar de către creștinii aliați); ea s-a resimțit inclusiv la nivelul imaginarului politic medieval
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dovedit adesea abilitatea de a se folosi de momentele de slăbiciune ale puterii musulmane. Conjuncturile favorabile și negocierile diplomatice sau financiare, soldate cu perioade de pace, au permis în durata lungă consolidarea politicii ortodoxe românești în zona Balcanilor și în arealele sale de influență. Este incontestabil angajamentul creștin pe care și l-au asumat programele de guvernare ale voievozilor de la nordul Dunării, pentru păstrarea tradiției bizantine de guvernare, a valorilor ortodoxiei și a memoriei sale istorice. Toate aceste aspecte au dus
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
adiacentă de "anti-păgână" și o alta, a "independenței statale". Practic, scopul tuturor demersurilor diplomatice și al angajamentelor militare românești a fost menținerea granițelor "creștine", cu o anumită marjă de libertate la început față de puterea musulmană, care presa deja asupra întregului areal ortodox. Insistența pe acest fapt, binecunoscut, de altfel, dorește să pună în evidență mai curând necesitatea de a (re)discuta mijloacele prin care s-a putut menține această politică subversivă de neatârnare, devenită un fel de obsesie colectivă (la nivelul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
îl priimeaște pre el în casa sufletului tău. (Dioptra. Cartea II XXI, apud Moraru, "Dioptra" 70) Cele două mari destine biblice opuse, adamic și christic, beneficiază, spre diferență de omul precreștin, locuitor fericit doar al spațiului terestru, de alte câteva areale sacre reprezentate în imaginarul religios. Textele medievale subliniază condiția omului, de creatură făcută din lut (ca materie vremelnică și primară), cauză a incapacității sale de a rămâne la starea perfectă, pură, pe calea dreaptă a credinței. Traseul cuplului primordial, sub
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
artistice particulare din culturile catolice și reformate este un non-sens, mai ales din cauza incompatibilității formelor de expresie, a ideologiilor religioase care le-au condiționat, a specificității care, de la un punct, diferă ca "substanță" ideatică. Mai firească ar părea comparația cu arealele ortodoxe. Totuși, dacă se menține drept referință imperiul bizantin, analiza fenomenului imaginarului și a diferitelor sale forme sau particularizări (în funcție de tipul de organizare statală, de ideologia puterii, de aspecte culturale locale) devine extrem de relevantă pentru istoria post-medievală. La nivelul imaginarului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de istoria literară, adică de cea a instituțiilor care au marcat câmpul "literaturii", dar și de formele generice, ele însele "oglinzi" ale instituțiilor reale ale puterii. Sistemul pseudo-genurilor literare din culturile post-bizantine ortodoxe, rediscutat atât pe axa distributivă, în tot arealul respectiv, cât și integrativ, în relația transversală cu performanțele locale, ar putea constitui primul moment al unui proiect mai amplu, de internaționalizare a "literaturii" noastre medievale, mai întâi regional (genul proxim), iar apoi zonal (pin diferențele specifice). Una dintre mizele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau daunelor pe care le aduc. Variatele metode autecologice urmăresc răspândirea și locul de trai al păsărilor în funcție de factorii de mediului, condițiile de hrană, calitatea și cantitatea hranei procurate și consumate, condițiile de cuibărit, de adăpostire temporară sau permanentă, mărimea arealului individual, concurența intra și interspecifică, reproducerea, longevitatea și mortalitatea ca și importanța economică a fiecărei specii. a. Metodele pentru studiul hrănirii și hranei păsărilor furnizează informații asupra cantității și calității hranei consumate de către păsări, în vederea aprecierii rolului lor din punct
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
vulturii au dispărut iar acvilele au devenit extrem de rare. Deși nu se poate exclude presupunerea că regresul la care asistăm a fost și este cauzat în parte de scăderea naturală a vitalității acestor specii aflate în țara noastră la periferia arealelor lor de cuibărit, cu siguranță că și omul a avut o influență negativă asupra lor. Prin modificarea mediului natural, prin prezența sa tot mai pregnantă chiar și în cele mai îndepărtate locuri, prin vânătoare, etc., omul a restrâns treptat posibilitățile
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Între ei. S-a studiat de asemenea de mai multe ori hibridarea batracienilor. S-a observat astfel că, În unele cazuri, speciile produc hibrizi În mod spontan sau că acest lucru s-a Întâmplat În trecut. În alte cazuri, există areale de suprapunere distincte prin importanța și prin caracteristicile acestor hibridări, ceea ce Înseamnă că genomul speciei nu rămâne identic de la un punct la altul al ariei de răspândire geografică și că specia nu este cu adevărat omogenă, iar genotipul nu este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și Mannoni, 1991, p. 575) și recompun identități noi, bazate pe trăsături compozite. Expresia „limbă hibridă” a fost propusă recent pentru a defini, printre altele, limbile din nord-vestul Chinei, vorbitede-a lungul Drumului Mătăsii și În cazul cărora nici formarea, nici arealul pe care sunt vorbite nu pot fi explicate pornind de la marile familii de limbi prezente În regiune (tibeto-birmaneza, mongola, tunguso-manciuriana). Aceste limbi s-au dezvoltat În cadrul unor comunități foarte amestecate și răspândite de-a lungul acestei rute comerciale (Wurm, 1995
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
scheme compus din elemente comune recursive: organizarea globală a discursului, proprietăți locale structurale, conținut tipic, expresii specifice folosite. Caracteristicile definitorii pentru un gen discursiv vizează: statutul locutorilor, circumstanțele temporale și spațiale ale comunicării, suportul și modul de difuzare a mesajului, arealul tematic abordat, modul de organizare și de structurare a discursului, lungimea discursului. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i se identifică patru direcții teoretice în explicarea fenomenului generic
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
s-au oprit de cele mai multe ori însă asupra traducerii dintr-o limbă în alta, încît cuvîntul traducere vizează în folosirea obișnuită acest aspect. Din această perspectivă, traducerea devine un principal mijloc al transferului cultural, fiindcă realizează trecerea valorilor dintr-un areal lingvistic în altul și, ca atare, dintr-un spațiu cultural în altul. Faptul că limbile istorice nu coincid, nu numai din punctul de vedere al formelor lingvistice și al modului de a le pune în relație, ci și sub aspectul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
anumite zone înfundate sau deprimate, destul de des un plămân este mai mare decât celalalt sau acțiunea unuia este mai accelerată decât a celuilalt. O parte este mai plină decât cealaltă, arătând o dezvoltare și o respirație mai bună în acel areal. Deseori, puterea de expansiune a plămânului este grav restricționată, iar cantitatea de aer este micșorată. Respirația nu este atât de plină și rezonantă, deși pot fi obstacole și impedimente în celulele respiratorii ale căilor respiratorii. Umerii sunt rotunzi, înclinați înainte
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Lubomí Brokl 10 și Zdenka Mansfeldová11), altele în franceză (Miroslav Novák12). Politologii de la Brno au și ei un aport la această polemică. Astfel Vit Hloušek s-a preocupat de definirea unei noi abordări în termenii unor clivaje valabile pentru întregul areal "post-comunist"13 (înțelegând prin aceasta nu doar cele trei sau patru țări ale Europei Centrale, ci și toată Europa orientală, până la actualele granițe rusești, ceea ce corespunde viziunii adoptate de acest centru important al științei lor politice din Cehia. În acest
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cu el. S-ar putea ca unii chiar să aibă dreptate; se cunosc cazuri de oameni care toată viața s-au considerat altceva decît erau. Trăiri dramatice. Pe de altă parte, naționalul nu aparține unui spațiu geografic, ci este un areal spiritual. Granițele statale sînt definite geografic, dar acestea nu delimitează spațiul național, transfrontalier. Cine nu crede să ia aminte la viața spirituală a maghiarilor din România; dincolo de multe alte aspecte, maghiarii sînt și rămîn maghiari, iar pentru asta trebuie să
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]