2,417 matches
-
pentru cercetări. Apoi, cu concursul aghiotantului, un sublocotenent tânăr și timid ca o fecioară, medită un plan metodic de lucru pentru a descoperi fără întîrziere pe ucigașii Nadinei și ai lui Miron Iuga, pe criminalii care au mutilat pe fiul arendașului Platamonu, pe incendiatorii conacelor, pe cei ce au lovit și dezarmat pe jandarmi, pe cei ce au furat și în sfârșit pe cei ce au participat la insultarea trupelor... ― Până una-alta să trimitem pe cineva la Lespezi și la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
o cofetărie, în Calea Griviței, să meargă pe urmă să se bucure împreună toată ziua. Pe când Titu vorbea cu entuziasm și Grigore aștepta nerăbdător, sosi un tren în gară. În mulțimea călătorilor care alergau spre ieșire, Grigore recunoscu pe Ilie Rogojinaru, arendașul de la Olena. Întoarse capul, parcă i-ar fi fost frică de el. Rogojinaru însă îl zări și veni glonț, cu un geamantan în mână, asudat și zâmbitor. ― Mă mai cunoști, cucoane? întrebă dânsul, lăsând jos geamantanul și ștergîndu-și fața și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să stea în conac până va trece revoluția. Peste două zile apoi a sosit armata și i-a săturat de pământ... Râdea cu mare mulțumire: ― Și iaca așa am scăpat cu fața curată, cucoane, de furia tîlharilor! Pe Grigore râsul arendașului îl enervă. Observă rece: ― Dacă noi nici dintr-o nenorocire ca asta nu învățăm nimic, atunci... Rogojinaru întrerupse supărat: ― Adică ce să învățăm, cucoane?... A-i ține mai bine în frâu ori a-i lăsa să ne măcelărească pe toți
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pe urmă vite și unelte de pomană, pe urmă bani de pomană... veșnic câte ceva!... ― Până una-alta au fost satisfăcuți cu gloanțe! bombăni Grigore întunecat. ― Poate ai fi vrut dumneata, cucoane, să le dea plăcinte calde și felicitări oficiale? strigă arendașul, umflîndu-se. Îmi pare rău! Apoi dacă dumneavoastră, care ați pătimit ca nimeni altul, puteți vorbi, ce să mai zicem de cei care... Spre fericirea lui Grigore, apărură Predelenii și Rogojinaru rămase bodogănind cu geamantanul. Olga mulțumi cu un surâs lui
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 28 mai 2001. ... 85. (1) În cazul în care terenul este administrat sau folosit de alte persoane decât titularul dreptului de proprietate și pentru care locatarul, concesionarul ori arendașul datorează chirie, redevența sau arenda în baza unui contract de închiriere, locațiune, concesiune sau arendare, după caz, impozitul/taxa pe teren se datoreaza de către proprietar, în măsura în care: a) proprietarul nu este scutit de această obligație; sau ... b) pentru terenul respectiv nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225542_a_226871]
-
50 din 25 ianuarie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012. 85. (1) În cazul în care terenul este administrat sau folosit de alte persoane decât titularul dreptului de proprietate și pentru care locatarul, concesionarul ori arendașul datorează chirie, redevență sau arenda în baza unui contract de închiriere, locațiune, concesiune sau arendare, după caz, impozitul/taxa pe teren se datorează de către proprietar, în măsura în care: a) proprietarul nu este scutit de această obligație; sau ... b) pentru terenul respectiv nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249690_a_251019]
-
50 din 25 ianuarie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 31 ianuarie 2012. 85. (1) În cazul în care terenul este administrat sau folosit de alte persoane decât titularul dreptului de proprietate și pentru care locatarul, concesionarul ori arendașul datorează chirie, redevența sau arenda în baza unui contract de închiriere, locațiune, concesiune sau arendare, după caz, impozitul/taxa pe teren se datoreaza de către proprietar, în măsura în care: a) proprietarul nu este scutit de această obligație; sau ... b) pentru terenul respectiv nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243286_a_244615]
-
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006. k) veniturile din agricultură și silvicultura, cu excepția celor prevăzute la art. 71; ... Norme metodologice: 9. În categoria veniturilor din agricultură și silvicultura considerate neimpozabile se cuprind: - veniturile realizate de proprietar/arendaș din valorificarea în stare naturală a produselor obținute de pe terenurile agricole și silvice, proprietate privată sau luate în arendă. Începând cu data de 1 ianuarie 2009 sunt impozabile veniturile bănești realizate din valorificarea produselor agricole obținute după recoltare, în stare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193934_a_195263]
-
2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 28 mai 2001. ... 85. (1) În cazul în care terenul este administrat sau folosit de alte persoane decât titularul dreptului de proprietate și pentru care locatarul, concesionarul ori arendașul datorează chirie, redevența sau arenda în baza unui contract de închiriere, locațiune, concesiune sau arendare, după caz, impozitul/taxa pe teren se datoreaza de către proprietar, în măsura în care: a) proprietarul nu este scutit de această obligație; sau ... b) pentru terenul respectiv nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193934_a_195263]
-
străinătate, și în fine, 5. Să stabilească impozitul cuvenit a se plăti pentru fiecare proprietate, după cota aplicabilă. Articolul 5 La prețul contractelor de arenda, după care se fac evaluările și se stabilesc veniturile, se vor adaogă toate sarcinile impuse arendașului, care legalmente privesc pe proprietar, cum și accesoriile în bani sau în natură pe care arendașul e obligat a le da peste arenda. Pentru proprietățile din comunele în care se află cadastru valoarea locativa și venitul, se vor putea fixă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
cota aplicabilă. Articolul 5 La prețul contractelor de arenda, după care se fac evaluările și se stabilesc veniturile, se vor adaogă toate sarcinile impuse arendașului, care legalmente privesc pe proprietar, cum și accesoriile în bani sau în natură pe care arendașul e obligat a le da peste arenda. Pentru proprietățile din comunele în care se află cadastru valoarea locativa și venitul, se vor putea fixă în raport cu evaluările cadastrale, ținându-se seama de valorile analoage stabilite la recensământ. Articolul 6 Pădurile din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
serviciu public și neproducătoare de venit, cum și cele afectate sporturilor în interes public; ... b) Imobilele statului care se exploatează în regie. ... Pentru imobilele statului, în cazul cînd ele se exploatează prin arendare, impozitul se stabilește pe numele statului, prin arendaș, care este obligat la facerea declarațiunilor de impunere și la plata impozitului. Acesta se va calcula asupra venitului statului prevăzut în contract cu toate sarcinile, afară de impozitul agricol și adiționalele aferente. 2. În mod vremelnic: a) Pentru 10 ani, dela
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
sau în natură, precum și sumele primite dintr'o dată sau periodic pentru cesiuni de drepturi sau de exercițiul unor drepturi, concesiuni miniere sau închirieri ori arendări de întreprinderi comerciale ori industriale. Intra în venit valoarea instalațiunilor mobiliare sau imobiliare ce concesionarii, arendașii și chiriașii sînt obligați să facă în profitul beneficiarului. Articolul 24 Sînt scutite de acest impozit: a) Dobânzile la economiile înscrise pe livretele de economie ale Casei de Depuneri, la economiile pînă la 10.000 lei înscrise pe carnetele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
plata impozitului, afară de cazurile de dispensa prevăzute de lege. Capitolul 4 Impozitul pe venitul întreprinderilor comerciale și industriale Articolul 30 Sînt supuse unui impozit de 10 la suta veniturile nete din întreprinderile comerciale și industriale, din exploatări agricole făcute de arendași, cum și din exploatări de păduri sau de mine făcute fie de către arendași sau concesionari, fie de proprietari. Impozitul se sporește cu 2 la sută, pentru veniturile nete din operațiuni de bancă, scont sau împrumuturi și se reduce cu 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
venitul întreprinderilor comerciale și industriale Articolul 30 Sînt supuse unui impozit de 10 la suta veniturile nete din întreprinderile comerciale și industriale, din exploatări agricole făcute de arendași, cum și din exploatări de păduri sau de mine făcute fie de către arendași sau concesionari, fie de proprietari. Impozitul se sporește cu 2 la sută, pentru veniturile nete din operațiuni de bancă, scont sau împrumuturi și se reduce cu 2 la sută pentru veniturile nete ale întreprinderilor care au de obiect exclusiv exploatări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
anonime pe acțiuni, vor fi impuse că și întreprinderile particulare și vor beneficia la calcularea impozitului de dispozițiunile art. 34, 35, 36 din lege și art. 101 din legea pentru organizarea cooperației din 1929. Articolul 40 Aprecierea veniturilor nete ale arendașilor, în cazul cînd nu țin o contabilitate regulată, si nu se poate dovedi acest beneficiu, se va face ținându-se seama de valoarea locativa a proprietății exploatate, stabilită la recensământ, conform normelor ce se vor stabili de comisiunea centrală prevăzută
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
erau mai potrivite introducerii noilor și scumpelor mașini agricole și a metodelor științifice. Astfel de posibile avantaje erau însă rareori valorificate în România. În schimb, cea mai mare parte a proprietarilor funciari preferau să-și arendeze pămînturile unor agenți sau arendași, care, la rîndul lor, le subînchiriau țăranilor pe baza unor aranjamente în sistemul dijmelor. S-a apreciat că la răscrucea veacului, circa 60% din moșiile de mai mult de 100 de hectare (247 de acri) erau cultivate prin metoda aceasta
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
apreciat că la răscrucea veacului, circa 60% din moșiile de mai mult de 100 de hectare (247 de acri) erau cultivate prin metoda aceasta. Sistemul nu ducea la o folosire rațională a pămîntului sau la instalarea armoniei sociale. Bineînțeles că arendașul era interesat în primul rînd să obțină un profit rapid și mare din investiția lui. El nu se alegea cu nimic din introducerea unor îmbunătățiri pe termen lung. Ca și în trecut, țăranul dijmaș furniza uneltele primitive și animalele utilizate
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
rapid și mare din investiția lui. El nu se alegea cu nimic din introducerea unor îmbunătățiri pe termen lung. Ca și în trecut, țăranul dijmaș furniza uneltele primitive și animalele utilizate la cultivarea solului. În România, relațiile dintre țărani și arendași erau complicate de faptul că mulți dintre aceștia din urmă erau evrei, element care implica o tentă religioasă și națională într-o situație deja tensionată. Chiar în aceste condiții, România furniza totuși o recoltă bogată pentru export. La începutul secolului
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
o surpriză pentru guvern. Mișcarea a început în martie 1907 în Moldova și s-a răspîndit în toată țara. Ca și pe vremea lui Tudor Vladimirescu, țăranii au dat foc la conace și hambare. Violența lor era îndreptată atît împotriva arendașilor cît și a moșierilor înșiși, și din cauză că mulți dintre cei dintîi erau evrei, acțiunile țăranilor au avut o puternică tentă antisemită. Revolta era atît de întinsă și la ea participau un număr atît de mare de oameni, încît forțele polițienești
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
interzis să cumpere proprietăți rurale. Datorită acestor restricții, ei aveau tendința de a se stabili în marile orașe, mai ales la București și Iași, unde se ocupau de negustorie și de mici meșteșuguri. În mediul rural puteau fi întîlniți ca arendași pe moșiile întinse, ca hangii, vînzînd în special băuturi alcoolice, și cămătari ocupații care îi puneau în conflict cu populația satelor. Prevederile Tratatului de la Berlin, care contraveneau celor ale Constituției, necesitau o hotărîre specială a Camerei. Cea mai mare parte
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sprijinirea agriculturii și au fost elaborate unele proiecte, cum ar fi cel de reîmpădurire, dar problema fundamentală a împărțirii pămîntului a rămas nerezolvată. Marile domenii nu erau cultivate unitar. Ca și în România, pămînturile erau împărțite între kmeți și alți arendași, care își lucrau loturile folosind aceleași metode ineficiente ca și în trecut. În justificarea pretențiilor lui asupra regiunii, guvernul habsburgic invocase condițiile ei înapoiate și, în ciuda eșecului în rezolvarea problemelor agriculturii, autoritățile austriece au încercat realmente să aducă îmbunătățiri în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nici o modificare a relațiilor dintre moșieri, care erau de obicei musulmani și kmeți, aceștia fiind în majoritate creștini. Povara obligațiilor fusese extrem de grea aici. Întrucît domeniile nu fuseseră cultivate ca unități, ci mai curînd sub forma loturilor individuale deținute de arendași, împărțirea pămîntului a provocat puține probleme. Era de asemenea posibilă transferarea dreptului de proprietate și pur și simplu anularea plăților. Proprietarii erau despăgubiți. După cum am văzut, partidul musulmanilor din Bosnia a reușit să beneficieze de o atenție specială în această
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
formau o majoritate de 72,3 % din populația țării. După luarea acestor măsuri, guvernul nu a mai făcut mare lucru în interesul acestui important grup social. Producția agricolă era cam aceeași, din cauză că moșiile fuseseră întotdeauna cultivate pe bază individuală de arendașii țărani. Continuau să fie folosite vechile metode de cultivare; fîșiile de pămînt dispersate nu erau consolidate. Familiile de țărani nu aveau mijloacele financiare sau cunoștințele necesare introducerii metodelor agricole moderne. Pe lîngă aceasta, clasa lor era lipsită de putere politică
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
care și-1 lua țăranul față de ocnă, stătea libera învoială. În realitate, angajamentul se întemeia pe un pronunțat caracter de constrângere, exercitată de puterea de stat. Prin contractul de arendare a ocnelor, Visteria își lua obligația să acorde tot sprijinul arendașilor în acțiunea de procurare a mijloacelor de transport. În acest caz, sprijinul însemna forța. Pe de altă parte, constrângerea venea și din partea conducerii ocnelor, care-și trimitea oamenii să angajeze care în timp de iarnă, când țăranul era lipsit și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]