7,377 matches
-
de cameră putând anunța sau împiedica o eventuală încercare de sinucidere a celuilalt. Nu mai vorbesc de interesele operative... Cu toate acestea, s-a hotărât - nu cunosc la ce nivel - ca Mircea Răceanu să nu împartă cu nimeni camera de arest! Din câte am înțeles atunci, motivația avea în vedere prevenirea ca arestatul să povestească omului cu care ar fi stat în celulă date legate de persoana, de faptele sale și de modul cum decurge ancheta, informații ce ar fi putut
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
arestare, că acesta, deși mânca mult și consistent, slăbea văzând cu ochii! În nici un caz, această evoluție de-a dreptul alarmantă nu era cauzată de anchetă, enormul stres acționând cu precădere atunci când rămânea, singur cu gândurile lui, în camera de arest. Și tocmai de aceea, în multele luni cât a durat ancheta, nu a existat zi în care să nu ne vedem, de fiecare dată lungind cât mai mult întrevederile, dincolo de timpul efectiv necesar pentru scrierea unei declarații. Dar, până la urmă
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
întâlnire a acestora cu alți arestați, cu persoane cercetate în stare de libertate sau audiate ca martori la sediul direcției, iar în cazurile speciale, chiar cu cadrele unității. Dar eu îl anchetam pe Mircea Răceanu în camera 9, prima dinspre arest, iar Gheorghe Apostol era interogat doar la trei camere distanță, respectiv, la 6. Iar acesta din urmă, fiind cercetat în stare de libertate, făcea singur deosebit de frecvente deplasări la toaletă, întrucât consuma foarte multă apă în timpul anchetelor. Și, astfel, cei
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
programul nu cuprinde și Posada). Privesc pantofii pe care i-am purtat la o petrecere. Erau de lac negru, strălucitori și tocurile semănau cu niște mici urne funerare. 22 aprilie Prințul imperial la Buftea. (Acolo germanii m-au plasat în arest la domiciliu, în 191741). Pentru că era neasemuit de firav, am crezut, atunci când l-am văzut pentru prima dată, în uniforma lui albă, că văd un fel de înger războinic, un spirit al credinței sprijinit de sabia sa. Plutea în jurul lui
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
televizor cum Elena Ceaușescu a încercat să controleze insurgența de la Timișoara. Am urmărit de asemenea scenariul întoarcerii lui Ceaușescu din Iran la București și scena finală a plecării sale în elicopter de la sediul Comitetului Central al Partidului Comunist, urmată de arestul lor și execuția sumară ce au șocat publicul american. Totuși, ca director al Centrului Est-European, împreună cu liderii altor națiuni est-europene, ne-am întâlnit la Primăria Bostonului cu steaguri românești improvizate (cu stema socialistă tăiată) unde s-au dat discursuri și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
să fug. Dar unde? Era noapte. Dimineața am ajuns într-un sat. Ascultând, mi-am dat seama că eram tot în partea iugoslavă. Am fost dus la un doctor care m-a bandajat, după care soldații m-au luat la arest. Iar acum sunt aici, cu grupul vostru". Eram toți îngroziți! Ni se va întâmpla și nouă la fel? Pe urmă am fost duși în pădure, dar ziua, nu noaptea. Ni s-a arătat direcția Italiei și ni s-a spus
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
ai Comitetului Central, bucurându-se de întreaga încredere a lui Ceaușescu. Să lași însă soarta revoluției în mâinile celor doi mi s-a părut un lucru incredibil, căci îl cunoșteam bine pe generalul Vlad din timpul celor două luni de arest și investigație la Securitate. El era pe departe cel mai inteligent și șiret general, cu un cap deasupra celorlalți. De aceea, primul lucru pe care l-am cerut a fost să testăm loialitatea lui, solicitându-i să facă o declarație
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
lângă un chioșc de ziare, și cere bani pentru campania electorală. Numai cu Françoise de Panafieu, candidata UMP la primăria Parisului, are o problemă: „Acum câțiva ani, i-am aruncat cu un ou în cap. Am primit 6 ore de arest preventiv. Dar i-am zis că o să ne mai întâlnim noi. Și-acuma, uite că se-ntâmplă“. Wolinski, caricaturist la stângistele „Libération“ și „Charlie Hebdo“, rezumă întreaga situație astfel: „Nu-i tâmpit. De ce să nu candideze?“. FILM Restul e (sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
în UE, la vizitarea unui muzeu al Holocaustului, un discurs la Academia Navală, decorarea grupului Ilașcu, sosirea în țară a trupului soldatului mort în Afganistan. În politica română, mai sunt celebre lacrimile lui Dinu Patriciu (când a fost eliberat din arest) și cele ale lui Dumitru Sechelariu, ivite în varii contexte. Sechelariu a plâns la Primăria Bacăului, în timp ce urmărea un film despre propria viață, și-a suflat nasul cam la fiecare apariție în fața judecătorilor, lacrimi de crocodil însoțindu-i pledoariile autocompătimitoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
Nina și Svetlana Bazan, ambele rămânând însărcinate. Pentru a se evita un scandal, cea de-a doua accepta varianta de a fi avut o aventură c-un profesor de la Universitate. În timpul evenimentelor soldate cu înlăturarea tarului, Tito se află în arest, „cu spatele plin de răni” în urmă bătăilor primite. Noul guvern rus nu era pe placul sau, determinându-l să participe la demonstrațiile organizate de bolșevici. Declanșarea revoluției din octombrie 1917 îl plasează pe Tito în postura de „spion”, ceea ce
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
susțin că în timpul bolii l-ar fi vizitat la spital, iar la înmormântare a stat pe locul destinat soției. După funeralii a fost nevoită să se mute din casă în care a locuit cu Tito, fiind din nou pusă sub arest la domiciliu. A încetat din viață în ziua de 20 octombrie 2013, în vârstă de 88 de ani. La moartea lui Tito, România se află în plin proces de conturare a cultului personalității primului președinte al României, funcție instituită în
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
construirea de noi penitenciare; 2. supraaglomerarea perpetuează nevoia pentru asigurarea unei securități mai ridicate, implicînd dinamici privind personalul militar; 3. supraaglomerarea oferă posibilități considerabile de exercitare a unor presiuni profitabile (mită) asupra deținuților din partea celor responsabili cu luarea deciziei privind arestul, cauțiunea, eliberarea condiționată sau supravegherea la toate punctele de contact; 4. supraaglomerarea presupune un ritm încetinit al schimbării și o bază limitată a procesului de reformă"32. Controlul asupra spațiului implicit și controlarea unei culturi. Prin supraaglomerarea forțată, societatea liberă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
exact cît merită pentru treapta socială la care au ajuns. Societatea deținuților are aristocrații, proletarii și devianții ei, ierarhiile fiind foarte vizibile. Criteriile oficiale de clasificare (după delictul făcut, clasă socială de proveniență, origine etnică sau regională, vîrstă, tip de arest: prevenitv, primar, recidivist, etc.) se traduc în împărțirea lor în diferite spații de detenție, cu privațiuni și facilități diferite. Peste aceste criterii se suprapun cele făcute de deținuți. Ierarhiile se dezvoltă în funcție de ceea ce poate oferi fiecare. Lumea deținuților e construită
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sînt bătaia de joc a tuturor deținuților. Cu ei nu stă nimeni la masă, pe ei toată lumea îi înjură și îi bate. De eticheta asta nu se scapă nici prin mutarea în altă pușcărie. Numele lor circulă și prin celelalte aresturi, purtate de deținuții transferați de la o instituție la alta. Deținuții nu sînt în nici un fel revoltați de tratamentul la care sînt supuși homosexualii. Atrocitățile comise împotriva acestora sînt percepute ca făcînd parte din orînduirea firească a lumii lor. G.C., condamnat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
-se de modelul țărilor europene anglo-saxone (Austria, Danemarca, Germania, Marea Britanie) și situîndu-se mai bine decît alte țări, precum Franța, Italia, Turcia. Ceea ce toate rapoartele organizațiilor internaționale și neguvernamentale scot în evidență cînd prezintă problema deținuților necondamnați este durata mare a arestului preventiv și prostul tratament la care sînt supuși aceștia. Este cunoscut cazul deținutei care a stat mai bine de 3 ani în arest preventiv pentru tentativa nereușită de furt a unui lănțișor de aur de la mîna unui arab, deoarece arabul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
rapoartele organizațiilor internaționale și neguvernamentale scot în evidență cînd prezintă problema deținuților necondamnați este durata mare a arestului preventiv și prostul tratament la care sînt supuși aceștia. Este cunoscut cazul deținutei care a stat mai bine de 3 ani în arest preventiv pentru tentativa nereușită de furt a unui lănțișor de aur de la mîna unui arab, deoarece arabul a plecat ulterior din țară și nu s-a mai prezentat la proces. Ea a fost eliberată nu în urma numeroaselor intervenții la cele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Ea a fost eliberată nu în urma numeroaselor intervenții la cele mai înalte autorități din stat (președinție, parlament, prim-ministru, ministru de justiție), ci în urma intervenției reprezentanților Comisiei Europene, nu înainte de a primi o condamnare mai mare decît perioada petrecută în arest, pentru ca statul să nu fie nevoit să-i plătească daune pentru încarcerarea îndelungată. Și sînt cunoscute, în aceeași măsură, condițiile degradante în care sînt cazați arestații preventivi și cei condamnați în primă instanță, fără hotărîre definitivă. Aceștia suportă cea mai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
drepturile fundamentale ale omului. De-abia recentele scandaluri legate de arestarea înainte de judecare a unor persoane bogate și influente (în special Dinu Patriciu, dar și Corneliu Iacobov, Dumitru Sechelariu) au adus în discuția publicului condițiile inumane de detenție și considerarea arestului preventiv ca o formă de abuz a puterii asupra cetățenilor prezumtiv nevinovați, care sînt împiedicați să-și dovedească nevinovăția. Încă din 1977 sociologul Nicolas Herpin demonstra 168 că, la delicte egale, un preventiv care se prezintă liber la audiență este
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fi în concordanță cu multe din principiile de bază ale omeniei și decenței. O modificare a legii după modelul american ar suplimenta fondurile la bugetul justiției și ar reduce cheltuielile cu încarcerarea. Pe de altă parte, crearea unor case de arest preventiv în fiecare județ, după modelul anglo-saxon, care să nu amintească de condițiile inumane din beciurile poliției sau din închisori, ar fi în spiritul comunitar european. Iar reducerea duratei arestului preventiv ar reprezenta măsura cea mai importantă care trebuie luată
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu încarcerarea. Pe de altă parte, crearea unor case de arest preventiv în fiecare județ, după modelul anglo-saxon, care să nu amintească de condițiile inumane din beciurile poliției sau din închisori, ar fi în spiritul comunitar european. Iar reducerea duratei arestului preventiv ar reprezenta măsura cea mai importantă care trebuie luată în regim de urgență. Conform analizelor Comisiei Europene, România va trebui să aibă, la momentul integrării europene, case distincte de arest preventiv (cel mai probabil, aflate în subordinea Consiliilor Județene
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ar fi în spiritul comunitar european. Iar reducerea duratei arestului preventiv ar reprezenta măsura cea mai importantă care trebuie luată în regim de urgență. Conform analizelor Comisiei Europene, România va trebui să aibă, la momentul integrării europene, case distincte de arest preventiv (cel mai probabil, aflate în subordinea Consiliilor Județene), cu durate de detenție clar specificate și cu posibilitatea eliberării pe cauțiune. În închisori nu ar trebui să se mai găsească din 2007 nici un arestat preventiv. Repartiția deținuților după infracțiuni Statisticile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
etc. Specialiștii occidentali au ajuns la concluzia că individul nu trebuie să se obișnuiască cu mediul penitenciar, deoarece recuperarea lui va fi mai greoaie. Pentru cele mai multe infracțiuni (dar nu și pentru cele foarte grave și cu periculozitate mare) se preferă arestul pentru o perioadă scurtă, de cîteva luni, urmat de pedepse neprivative de libertate. În sistemul punitiv românesc, și pedepsele cuprinse între 1 și 3 ani sînt considerate blînde și se acordă de două ori mai rar decît în țările vestice
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Anglia și Țara Galilor stabilea cîteva aspecte 174 care au fost confirmate de numeroase cercetări făcute de atunci și pînă în zilele noastre. Astfel, riscul de sinucidere este mai mare în primele săptămîni ale încarcerării, mai mare la deținuții aflați în arest preventiv, la arestații pentru crime, delicte sexuale și la cei condamnați la pedepse îndelungate. Sinucigașii au frecvent antecedente psihiatrice, iar riscul sinuciderii crește la acei deținuți care au mai încercat să-și ia viața în trecut. Riscul de sinucidere este
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
maximă siguranță) decît în cele cu regim semideschis. Ei își iau viața seara, de regulă, prin spînzurare sau prin tăierea venelor. Manifestă înainte semne vizibile de depresie, afișînd un comportament care permite citirea intenției lor. Toate studiile privind suicidul în arest au evidențiat rolul important al culturii carcerale ca factor de risc. Sinuciderile se produc uneori în serie, specialiștii vorbind chiar de epidemii suicidare. Philippe Chemithe și Pierre Tournier au publicat acum 25 ani rezultatele unuia din cele mai ample studii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
informațiile circulînd într-un singur sens) și cu ceilalți colegi din alte închisori, o defazare între obiective și mijloace (între misiunea pe care o au de îndeplinit: reintegrarea cu succes a deținuților în societate și asigurarea unor condiții optime de arest și, pe de altă parte, mijloacele financiare și umane de care dispun). Absența comunicării cu specialiștii din breaslă (recomandată pentru păstrarea secretului de serviciu) întărește sentimentul deprofesionalizării, sporind invidiile și rivalitățile de tot felul. Orice specialist venit din afară este
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]