4,072 matches
-
fascinau când eram mici. Hârtia maro mirosea a oameni bătrâni, dar discurile În sine făceau ca toată lumea să pară atât de tânără. Aveau lustrul acela de abanos pe care-l au unii gândaci și o superbă etichetă mov cu scris argintiu ca o invitație la bal. La reuniunile de familie, tata Îl imita Întotdeauna minunat pe Sinatra: În picioare lângă o masă, scuipând cuvintele „Chic-cago, Chic-cago, oraș fără griji!“. Dar cel mai mult Îi plăceau cântecele lui triste. All the Way
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de dincolo: noi depunem o cerere temporară pentru eventualul profit. Locul lui Jill are vedere de-a lungul văii. Brazii de pe marginile dealurilor de vizavi sunt ca niște urme de rimel, iar În cavitatea verde de dedesubt plutește un abur argintiu și gros. În timp ce preotul intonează liturghia, iar Robin pășește În față să arunce o mână de pământ pe coșciugul soției, mă uit În altă parte și cu ochii spălați de lacrimi mă concentrez pe pietrele funerare care ne Înconjoară. Fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
și-au luat zborul, Și e prea târziu acum pentru tine să le dai.. Doar o...“ —„... linguriță de zahăr ajută doctoria să se ducă pe gât.“ Emily și cu mine Începem să cântăm, vocile noastre Îngemănându-se ca o elice argintie. Dintr-odată, mă izbește cel mai cutremurător sentiment, că filmul Încearcă să spună ceva despre mine și chiar atunci Emily anunță: — Când o să am copii, mami, o să am grijă de ei singură până or să crească mari. Fără dădacă. Oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
tocmai câștigase un Glob de Aur. Betthina părea să poarte măsura zero la haine; știți cum sunt actrițele astea: micuțe, gingașe, perfecte. Avea un păr lung, strălucitor, de culoarea mierii, purta o rochie-furou din satin galben și sandale din curelușe argintii. O imita pe Kate Hudson, obicei foarte la modă în LA în ziua de azi. Pe deget avea un inel de logodnă strălucitor, de mărimea Manhattan-ului. Și eu sunt logodită, i-am spus. — Unde-i inelul? mă întrebă Betthina examinându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
să vă găsească cineva și să vă trezească după ce ați depus atâta efort ca să muriți. Va imaginați Atacul de Umilință care ar urma? Apoi m-am ocupat de ținută: în mod clar, halatul Ritz era obligatoriu. Am hotărât că sandalele argintii cu ștrasuri de la Manolo s-ar potrivi de minune. Le-am pus pe pat și am luat megaflaconul de Advil din portfard. Am tras draperiile și m-am dezbrăcat. M-am încălțat cu sandalele Manolo. Trebuie să știți că arăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
pot să-i port acolo, când erau încă și mai potriviți aici. Du Cap-ul (toată lumea îi zice așa) este o șansă imensă în lumea modei. Era locul ideal pentru un costum de baie alb, din două piese, cu catarame argintii la șolduri. Am înaintat agale prin bar și am ieșit la piscina situată pe o margine de stâncă, deasupra oceanului. Tocmai voiam să mă așez pe un scaun, când cineva m-a strigat „Hei, aici!“ Era Jazz Conassey. Bine’nțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
capul pe ușă. Totul fusese răsturnat cu fundul în sus. M-am retras repede pe hol. Poate că cineva încă se ascundea înăuntru. Nu puteam risca să intru. Am închis ușa. Pe când coboram în fugă scările, am scormonit în gentuța argintie după mobil - trebuia să sun la poliție. Apoi, dacă puteam să dau de Jazz și de fete, poate aș fi înnoptat la una din ele. La naiba, telefonul nu era în poșetă! Trebuie să-l fi uitat la bar. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Să-nțeleg că va fi o noapte specială? Nu tocmai! am răspuns. Poate să-mi aducă cineva o cană cu ceai? —Room-service-ul e la dispoziția dumneavoastră non-stop. Aveți bagaje, domnișoară? — Doar bagajul de mână, i-am răspuns, arătându-i poșeta argintie minusculă. Nu-mi place să car multe bagaje după mine. —Bine, iată cheia dumneavoastră. Îmi dădu o cheie din acelea de plastic, de ultimă generație, care arată ca un card. Apoi îmi spuse: O să comand ceaiul dumneavoastră chiar acum. —Mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
M-am aplecat peste tejghea și am pocnit de sus În jos Întrerupătorul principal al sistemului de iluminat, inundînd parcarea Într-o fluorescență nemiloasă. Strălucirea bruscă o făcu pe femeie să se Încrunte și să-și ferească ochii cu poșeta argintie. Plecă șontîcăind pe un toc rupt către intrarea În club, cu fusta mototolită și ciorapii rupți. — Stai! am strigat În urma ei. Chem eu poliția... CÎnd să pornesc după ea, am observat șirul de mașini parcate cu fața la Porsche pe cealaltă latură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Dumnezeule mare, ce tupeu are omul ăsta... Sonny Gardner păși În față, Încheindu-și nasturii hainei. — Vreți să-l duc de-aici, doamnă Shand? — Nu, lasă-l să afle ce gîndim despre el. CÎtă obrăznicie... Un bărbat zvelt, cu părul argintiu, Într-un costum tropical făcut la comandă, Își croia drum peste terenul accidentat, tăind aerul cu palmele subțiratice. Făcea pași ușori, dar calculați, cercetînd din priviri diagrama pietrelor din jur. Chipul său frumos era neted și feminin, și avea acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
care Își amintește În treacăt zilele fericite petrecute alături de răposatul său animal de companie. Luă un pumn de țărînă și Îl aruncă pe sicriu, apoi Își trecu mîna prin părul Înfoiat cu föhnul, lăsîndu-și cîteva fire de nisip În buclele argintii. Reverendul Davis trebuia să Înceapă serviciul funerar, dar aștepta să se apropie un grup de Întîrziați care tocmai intrase pe poarta cimitirului. În frunte era David Hennessy, care saluta dînd din cap În dreapta și-n stînga, În vreme ce făcea rapid numărătoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
pînă ce Bobby Crawford smulse cazmaua din mîinile lui Andersson, făcîndu-l să cadă cu picioarele rășchirate. Îl ajută apoi pe Sanger să se scoale și să rămînă În picioare, apoi Îi scutură reverele de praf. Cenușiu la față, cu părul argintiu sculat În jurul urechilor, Sanger se Îndepărtă șchiopătînd, ocrotit de Crawford, care ținea cazmaua cu ambele mîini ca pe o rachetă de tenis. — Să-ncercăm să ne calmăm..., spuse Crawford, ridicînd brațele spre ceilalți. Nu sîntem la coridă aici. E momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cafenea lupta de tauri din acea seară. Trecînd mai departe, am observat fleșa bisericii anglicane dominînd Plaza Iglesias. Girueta din vîrful ei era orientată către balconul unui apartament de lux dintr-un bloc profilat pe cerul Estrellei de Mar. Rombul argintiu tremura În adierea dimineții, ca o săgeată indicînd o anume fereastră de dormitor pe o ilustrată de vacanță. Mi-am parcat Renault-ul vizavi, m-am așezat strategic cu ziarul În față și am ridicat privirea către Apartamentos Mirador, un complex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
lucru, Crawford coborî din Porsche și Încuie portierele. Porni la plimbare pe lîngă mașinile parcate de-a lungul bordurii și, cu mîna dreaptă Înfășurată Într-un pliu al scurtei, se apucă să le testeze Încuietorile. Portiera din dreapta a unui Saab argintiu se deschise, iar el se strecură pe locul șoferului și se aplecă să meșterească sub volan. M-am oprit În ușa unui tapas bar să mă uit cum manevra expert firele ca să pornească mașina. După ce motorul Începu să toarcă, scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
fost așa ceva. În orice caz, trebuie să-l scot pe Frank din Închisoare. — Desigur. Mărturisirea lui e complet nerealistă. Inevitabil, ca frate mai mare, vă simțiți responsabil. Dar luați loc, vă aduc niște apă minerală. Se scuză, Își netezi freza argintie În fața unei oglinzi și dispăru În direcția bucătăriei. Am Încercat să mi-l Închipui locuind În vila aceasta lipsită de aer, Împreună cu liniștita de Bibi Jansen, un menaj ciudat pînă și după standardele Estrellei de Mar. Sanger avea ceva aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
rămînă veșnic copil, să trăiască pe plajă ca țiganii. Acolo simțea el că era locul lui Bibi. Poate că lumea are nevoie de cîțiva indivizi dăruiți pînă la mistuire. Apropo, Andersson crede că era copilul dumneavoastră. Sanger Își netezi părul argintiu cu dosul mîinii. — Toată lumea din Estrella de Mar crede la fel. Am Încercat s-o protejez, dar n-am fost niciodată amanți. Din păcate, nici nu cred c-am atins-o vreodată. — Se spune că vă culcați cu pacientele dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
zice „drăguță“. Am admirat-o cum bătea apa șăgalnic și mi-am dat seama la un moment dat că Crawford privea undeva dincolo de piscină, către o masă cu umbrelă plasată lîngă cel mai apropiat bungalou. Un bărbat subțiratic, cu părul argintiu și cu un profil atrăgător, ca de star adulat de mulțimi de fani, stătea În picioare lîngă umbrar, Înveșmîntat Într-un halat de mătase. Îi făcu cu mîna fetei din piscină și Își ridică paharul, admirîndu-i plonjoanele Însuflețite, deși lipsite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
toți ai casei, schimbîndu-le radical viețile.## Nerăbdător să mă instalez În vilă, să Încerc apa din piscină și să Întorc mingile servite de mașina de tenis, am accelerat În ultima curbă, aproape să dau peste un bărbat subțiratic, cu părul argintiu, care stătea În fața porții mele. Am frînat cu putere, Învîrtind mașina pe carosabil și oprindu-mă cu o zdruncinătură la cîțiva centimetri de trunchiul masiv al unui eucalipt care domina aleea. — Doctor Sanger... era să vă lovesc. (Am oprit motorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Poate. Ședea lîngă piscină cît preparam eu micul dejun... pe urmă a dispărut. Prietenul dumneavoastră, domnul Crawford, a fost aici, acasă la dumneavoastră. Înțeleg că de-acum o să fim vecini. (Aruncă o privire spre vilă; chipul său Împrumutase culoarea părului argintiu.) Poate a luat-o Crawford cu mașina. I-am zîmbit nefericitului cît de liniștitor puteam, dîndu-mi seama pentru prima dată ce impact emoțional avea asupra femeilor un psihiatru vulnerabil. — S-o ia cu mașina? Da, cred că s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
ai platformelor. În spatele lui stătea Bobby Crawford, sprijinindu-i brațul cînd convoiul de vehicule cotea În jurul pieței. Părul blond Îi era acoperit cu petale de trandafir, ca și cămașa neagră din batic, iar pe fața transpirată i se lipiseră confetti argintii, dar era prea Încîntat ca să și le scuture. Cu un zîmbet vast, le făcea cu mîna turiștilor, ridicînd În cinstea lor un pahar de vin pe care i-l oferise un spectator În trecere. La un moment dat, autoduba aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
apoi se Întoarse și Începu să zbiere la turiștii care se uitau ca la circ. Cu o mînă bîjbîi după scrotul rusului, iar cu cealaltă lovi suprafața apei, stropind cu apa Însîngerată picioarele privitorilor Îngroziți. Apoi un bărbat cu părul argintiu și cu stropi de spumă din spray pe buzele strînse Își croi cu greu drum pe lîngă mine. Ignorîndu-l pe Crawford, care privea relaxat de pe trambulina lui, Sanger Îi Împinse din calea sa pe turiștii gălăgioși și dărîmă mesele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
În vreme ce Laurie Fox țipa ca o dementă și tot scuipa sîngele care-i intrase În gură, Sanger o apucă de talie. În apa adîncă Îi scăpară pantofii din picioare și amîndoi se rostogoliră laolaltă În valurile stacojii. Sanger, cu părul argintiu strălucindu-i acum de sînge, o susținu pe tînăra femeie de subsuori și o cără pînă la apa mică. Toată lumea s-a dat la o parte din calea mea, făcîndu-mi loc să Îngenunchez și s-o ridic din brațele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cu băuturi și gustări. Pe marginea șoselei erau parcate două autodube de transport, din care oameni În salopete albe descărcau stative cu pahare și pachete cu fețe de masă. Sanger trecu pe lîngă ei ținîndu-se cu o mînă de părul argintiu și Întinzîndu-și gîtul În Încercarea de a vedea dincolo de mașina lui Cabrera. Indiferent cine Îl Împușcase pe Crawford - Paula Hamilton, Sanger sau Andersson - știuse că mașina de tenis avea să mascheze sunetul pistolului și dispăruse din peisaj cu cîteva clipe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
constructorii nu se ambiționaseră prea mult să dărâme, de teama zidurilor greoaie și înalte, care se prăbușiseră peste unii dintre ei într-o zi, aruncară ancora doi anatemizați ai oficiilor forțelor de muncă. Într-un rest de parc, cu brazi argintii și exemplare valoroase de Arborele-mamut, acești pezevenghi, care nu-s capabili de nimic sau sunt capabili de orice blestemăție, opresc o fată, agățând-o de poșeta pe care i-o scotocesc cu pasiune. Pe urmă, vor să o răstoarne la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
partid și de stat, astfel că multe abominabile episoade, din acele vremi, ne vor rămâne ascunse, până dincolo de secolul XXI. (Rânduri necenzurate din Neștiuta Cronică de la Arborea) Oaspeți la Vartolomei Beteagul Mașina, albă ca laptele, cu bot zăbrelit în gratii argintii, se opri sub gard. A frământat pietrișul de pe drum, sub papucii ei enormi de cauciuc, și pașii străinului apropiară scrâșnetul prundului de nasul lui Vartolomei, care meșterea absorbit la motopompa lui ruginită, cu încheieturile năpădite de noroi. Străinul, în haine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]