4,609 matches
-
încerce să ofere soluții sau justificări acceptabile pentru toți cetățenii în cazul acestui gen de probleme? Nu cumva răspunsul la aceste întrebări constă tocmai în principiul egalității de demnitate și respect 25? Nu cumva temeiul aflat la baza standardului de argumentare susținut de Waldron pentru filosofii politici în cazul acestui gen de probleme este temeiul că acest principiu îi obligă din punct de vedere moral să ofere soluții și justificări acceptabile pentru fiecare cetățean rezonabil? Întrebările care se ridică în privința condițiilor
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
este temeiul că acest principiu îi obligă din punct de vedere moral să ofere soluții și justificări acceptabile pentru fiecare cetățean rezonabil? Întrebările care se ridică în privința condițiilor egalitariene ale legitimității se ridică, firește, și în privința "condițiilor de legitimitate" ale argumentării filosofice. Iar răspunsul la aceste întrebări nu poate fi, desigur, decât unul și același 26. Nici Mark Philp nu a reușit, în opinia mea, să aducă un argument legitim pentru teza că filosofia politică nu este doar o diviziune a
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
gânditori precum Machiavelli, filosofia politică este obligată să abordeze și probleme precum natura corupției în politică, problema virtuților necesare unui bun politician, problema "mâinilor murdare" și a relației dintre etică și politică, analiza discursurilor politice, natura deliberărilor publice și a argumentării politice, rolul emoțiilor în procesul de decizie politică, natura suveranității, natura și justificarea violenței politice etc.32 Ca atare, ea nu poate fi redusă, din punctul de vedere al lui Newey, la cercetările de "etică aplicată"33. Nu am de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în baza metodelor și competențelor de investigare specifice filosofiei - probleme ale unor discipline precum sociologia, antropologia sau psihologia politică, retorica, teoria statului, teoria relațiilor internaționale etc. Mai trist este că Newey pare conștient de posibilitatea unei astfel de obiecții la adresa argumentării sale, însă nu face nimic pentru a arăta în vreun fel că ea este greșită sau problematică. Tot ceea ce spune Newey este că, în opinia sa, această obiecție este rezultatul temerii arogante de a nu "perverti" sau de a nu
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
argument realist "moderat" împotriva ideii că filosofia politică este o ramură a eticii. În finalul capitolului anterior, am arătat că realiștilor le rămâne la dispoziție cel puțin un tip de concepții politice normative în privința cărora pot susține în mod consecvent argumentarea pur instrumentală drept singura metodologie adecvată: concepțiile referitoare la regulile dezirabile sau idealurile de organizare socială și politică. Ne putem imagina, așadar, că unii dintre ei s-ar putea grăbi să proclame: aceasta este calea de urmat pentru filosofia politică
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
instrumentală drept singura metodologie adecvată: concepțiile referitoare la regulile dezirabile sau idealurile de organizare socială și politică. Ne putem imagina, așadar, că unii dintre ei s-ar putea grăbi să proclame: aceasta este calea de urmat pentru filosofia politică în ceea ce privește argumentarea pentru regulile și idealurile de organizare socială. Drept urmare, ea nu poate fi "redusă" la investigarea, pe baze morale, a conținutului valorilor sociale și politice fundamentale și la argumentarea (fie și doar parțial) morală pentru anumite reguli sau idealuri de organizare
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
grăbi să proclame: aceasta este calea de urmat pentru filosofia politică în ceea ce privește argumentarea pentru regulile și idealurile de organizare socială. Drept urmare, ea nu poate fi "redusă" la investigarea, pe baze morale, a conținutului valorilor sociale și politice fundamentale și la argumentarea (fie și doar parțial) morală pentru anumite reguli sau idealuri de organizare socială și politică. Invocând un astfel de argument ei ar cădea însă pradă, desigur, aceleiași confuzii între filosofia politică și științele politice căreia i-au fost victime și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
o formă de moralism. Așa cum insistă și susținătorii săi, în ciuda caracterului său "politic", liberalismul centrat pe rațiunea publică rămâne o teorie a "moralității politice", un răspuns la întrebări de natură morală cu privire la sfera politicului sau/și un proiect filosofic de argumentare pentru idealuri care, deși justificate fără recursul la concepții morale comprehensive, ci numai în baza unor idei de natură morală implicite și (deja) acceptate în cultura politică a societăților liberal-democratice, rămân idealuri morale (idealuri care încorporează și sistematizează valori morale
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Versiunea lungă - pentru a cărei expunere adecvată aș avea nevoie, practic, de o nouă carte - ar face apel, spre exemplu, la ideea că una dintre problemele importante ale filosofiei politice este specificarea conceptului de dreptate socială și la faptul că argumentările foarte atente, complexe și solide ale lui G. A. Cohen, Andrew Mason, David Estlund sau Anca Gheauș au arătat că plauzibilitatea morală este singura constrângere pe care trebuie să o satisfacă un ideal al dreptății 1. Nu cred că veți
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
pluralismului religios și valoric, problema naturii discriminării și a temeiurilor morale ale principiului non-discriminării7 etc. - sunt, după cum o sugerează și formularea unora dintre ele, probleme de natură morală sau probleme pe care ei le-au tratat (și) prin apel la argumentarea de factură morală. De vreme ce astfel de probleme fac parte din categoria celor mai importante probleme ale filosofiei politice, mi se pare evident că ea constituie, într-adevăr, în linii mari, o ramură a eticii, că nu poate fi izolată de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
filosofii politici nu trebuie să investigheze conceptul de dreptate socială, că ei nu au investigat între timp și alte probleme prioritare sau că aceste probleme nu sunt tot probleme de natură morală sau probleme tratabile și în baza recursului la argumentarea morală. Raymond Geuss, în schimb, nu ne lasă loc de prea multe interpretări. Teza sa că puterea - și nu, așa cum au crezut sau cred Rawls și mulți alții, dreptatea și temele corelative (precum drepturile individuale sau egalitatea) - constituie, de fapt
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
nerezonabile sau chiar "nebunești". Și de destule ori, unele dintre aceste teze "nebunești" se dovedesc, la o analiză mai atentă, a nu fi chiar atât de "nebunești" sau neverosimile. Aceasta pentru că, de obicei, filosofii care propun astfel de teze prezintă argumentări foarte elaborate, meticuloase și atente pentru ele (sau, în orice caz, argumente mult mai elaborate, meticuloase și atente decât cele de care dispun tezele dominante, al căror adevăr este acceptat în mod obișnuit ca fiind "de la sine înțeles"17). Din
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de la sine înțeles"17). Din păcate, Geuss nu este un autor care să procedeze în acest mod. Atunci când vine vorba despre cele mai "curajoase" și neverosimile dintre opiniile sale, el nu ne oferă practic aproape niciun argument. Poate că lipsa argumentării serioase este acceptabilă în eseistică, domeniu literar în care Geuss pare să exceleze (cel puțin din perspectiva plasticității - și, uneori, a eleganței - în exprimare). Geuss ar fi trebuit însă să știe că ea este cu totul inacceptabilă în filosofie - și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
lecție" filosofilor în privința specificului și obiectivelor activității lor, a modului în care ar fi dezirabil să-și aleagă temele de cercetare sau a metodelor de investigație pe care ar trebui să le adopte. O replică imediată la nemulțumirile mele față de "argumentarea" lui Geuss poate fi aceasta: da, suntem de acord că Geuss nu a adus argumente convingătoare pentru teza că dreptatea nu este un subiect profitabil pentru filosofia politică, însă aceasta nu înseamnă că nu există bune argumente pentru această teză
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
renunțe să mai întrebe "ce este dreptatea socială?" - a fost susținută și de Amartya Sen. Iar Sen, spre deosebire de Geuss, a argumentat - și a argumentat în mod convingător - pentru această idee18. O primă observație pe care țin să o fac în legătură cu argumentarea lui Sen este că ea nu ajută oricum prea mult realismul. Sen nu propune abandonarea întrebării "ce este dreptatea socială?". în favoarea unei întrebări realiste (i.e., "cum poate fi asigurată ordinea socială?"), ci tot în favoarea unei întrebări moraliste, dar de natură
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și valori morale. Iar realiștii radicali au pierdut, după cum am argumentat în capitolul al doilea, aceste dispute. Legitimitatea nu este, de fapt, o exigență internă, ci una impusă politicii de exigențele moralității. Mai mult, chiar și dacă acceptăm totuși, de dragul argumentării, distincția (absolută) între politică și dominație, aceasta nu înseamnă că realiștii radicali au dreptate în susținerea că o concepție plauzibilă a legitimității poate fi întemeiată pe baze pur instrumentale. Nicio astfel de concepție nu poate fi justificată fără recursul la
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Nu voi insista, de asemenea, nici asupra faptului că Sleat este periculos de aproape de ștergerea distincției între moralism și realism prin cea de a doua replică oferită lui Larmore. Nu pot să nu evidențiez însă că, fie și acceptând, de dragul argumentării, distincția realistă între politică și dominație, cele două replici eșuează să puncteze în vreun fel, prin observațiile pe care le aduc în atenție, în disputa cu Larmore. Argumentul lui Larmore nu este unul împotriva tezelor lui Williams despre legitimitate ca
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
aici la una dintre observațiile sale din recentul articol în care încearcă să submineze din interior strategia de justificare adoptată de Rawls în Political Liberalism, observație ce susține că, dat fiind pluralismul valoric rezonabil caracteristic societăților liberale, pare plauzibil că argumentarea filosofiei politice trebuie să fie "non-comprehensivă", neutră atât din punct de vedere religios și filosofic, cât și din punct de vedere moral. Iar cel mai bun mod de a atinge acest obiectiv, sugerează Freyenhagen, nu este cel pentru care a
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
cât și din punct de vedere moral. Iar cel mai bun mod de a atinge acest obiectiv, sugerează Freyenhagen, nu este cel pentru care a argumentat Rawls sau cele sprijinite de Habermas, Dworkin, Raz ori Barry, ci adoptarea modului de argumentare realist, instrumental, contextual și istoricist, de tipul celui întrebuințat și popularizat mai ales de Bernard Williams 45. Sunt multe lucruri care ar putea fi spuse pe marginea acestui argument. Aici mă voi rezuma, însă, la evidențierea faptului că el poate
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
celui întrebuințat și popularizat mai ales de Bernard Williams 45. Sunt multe lucruri care ar putea fi spuse pe marginea acestui argument. Aici mă voi rezuma, însă, la evidențierea faptului că el poate demonstra cel mult necesitatea adoptării modelului de argumentare realist în cazul teoriilor care urmăresc să ofere soluții la problema principiilor de organizare sau a aranjamentelor, procedurilor și instituțiilor legitime în condițiile pluralismului valoric caracteristic societăților liberale 46. Argumentul lui Freyenhagen nu afectează cu nimic principiile metodologice ale teoriilor
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
cazul în care restrângem aria de aplicabilitate a argumentului la teoriile care caută să ghideze practica politică a societăților liberale, nu este deloc evident că propunerea lui Freyenhagen este sustenabilă. Aceasta deoarece, pe de o parte, după cum o dovedește chiar argumentarea acestei cărți, tema "obiectivelor fundamentale ale politicii" este, la rândul său, subiectul dezacordului rezonabil sau aproape rezonabil 48. Moraliștii și realiștii au opinii și teorii diferite în această chestiune. Genul de argumentare propus de Freyenhagen nu este, așadar, unul tocmai
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
pe de o parte, după cum o dovedește chiar argumentarea acestei cărți, tema "obiectivelor fundamentale ale politicii" este, la rândul său, subiectul dezacordului rezonabil sau aproape rezonabil 48. Moraliștii și realiștii au opinii și teorii diferite în această chestiune. Genul de argumentare propus de Freyenhagen nu este, așadar, unul tocmai "neutru". El constituie produsul și vocea unei doctrine controversate. Pe de altă parte, așa cum insista Jeremy Waldron, înțelegerea și alegerea principiilor de organizare, a instituțiilor și procedurilor politice, trebuie să țină cont
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
cont, chiar și în condițiile pluralismului și dezacordului valoric, nu doar de valorile incluse de realiști printre obiectivele fundamentale ale politicii, ci și de valori morale precum respectul pentru demnitatea umană, echitatea, respectul pentru diversitate și pentru dezacord etc. Or, argumentarea instrumentală de tip realist nu ne poate permite recursul la astfel de valori fără să riște să devină, de fapt, o argumentare moralistă. Despre obiecțiile realiste împotriva moralismului Corespunzător explorărilor mele, realiștii, radicali sau moderați, au ridicat nici mai mult
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și de valori morale precum respectul pentru demnitatea umană, echitatea, respectul pentru diversitate și pentru dezacord etc. Or, argumentarea instrumentală de tip realist nu ne poate permite recursul la astfel de valori fără să riște să devină, de fapt, o argumentare moralistă. Despre obiecțiile realiste împotriva moralismului Corespunzător explorărilor mele, realiștii, radicali sau moderați, au ridicat nici mai mult nici mai puțin decât douăsprezece obiecții la adresa moralismului. Ele sunt, în esență, următoarele: 1) teoriile moraliste ignoră sau analizează prea puțin "lumea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
mai puțin eficace în lumea politicii reale"12; 5) moralismul reduce filosofia politică la studiul idealurilor morale "demne de urmărit în viață"13; 6) teoriile moraliste nu respectă constrângerea, obligatorie în condițiile pluralismului valoric rezonabil, de a nu recurge în argumentare la valori, principii sau intuiții morale controversate 14; 7) teoriile moraliste se ocupă cu probleme false sau mai puțin importante, precum dreptatea, egalitatea, drepturile individuale etc., pe când problemele cardinale ale filosofiei politice sunt legitimitatea, ordinea, puterea, virtuțile individuale pe care
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]