2,386 matches
-
peștii cartilaginoși au homodentiție, iar cei placoizi - heterodonție; -forma de implantare - anchiloză, coeziune fibroasă, gomfoză; -succesiunea erupției dinților - alternativ, succesiv. La batracieni și reptile începe o ordonare a acestui haos, pentru ca, la mamiferele inferioare, gomfoza să reprezinte forma generalizată de articulare dento-osoasă. Osul alveolar apare la vertebratele superioare ( Fig.18), încheind ciclul evolutiv care cronologic a evidențiat succesiunea dentară primară: dinții primitivi cu dentină tubulară și structură amelară primitivă, - dinți cu pulpă dentară, țesuturi parodontale neorganizate -, gomofoză, os alveolar. 4.2
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
contacte dentare anormale, închizând un cerc vicios care întotdeauna va conduce la disfuncții ale sistemului stomatognat. 12.3. Fonația este actul fiziologic prin care coloana de aer ajunge în spațiul supraglotic și se transformă din sunet laringian în vorbire articulată. Articularea se produce la nivelul culoarului bucal. Acest culoar își modifică dimensiunile în funcție de sunetul emis prin acțiunea specifică a mușchilor mobilizatori ai mandibulei și pieloși. în mod deosebit intervin mușchii buccinatori, orbicularii și mușchii vălului palatin. Mușchii limbii modelează intraoral acest
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ca răspuns contracția spastică a diafragmului. Fonația Fonația este o consecință a vibrației corzilor vocale atunci când aerul expirat trece sub presiune prin glota închisă. Acest proces complex care stă la baza vocii umane, cuprinde doua procese distincte: emiterea sunetelor și articularea acestora. Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul atât a laringelui (organul fonator) cât și cu ajutorul corzilor vocale (rol vibrator). In cursul inpirului participă la fonație mușchii abductori sau dilatatori ai glotei (mușchii cricoaritenoidieni posteriori) care, prin contracție îndepărtează corzile vocale și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Aerul expirat trece astfel, cu o viteză mare prin glota îngustată determinând vibrația corzilor vocale. Trecerea rapidă a aerului determină o presiune negativă iar glota se va reînchide; procesul de vibrație a corzilor vocale va reîncepe odată cu creșterea presiunii subglotice. Articularea sunetelor reprezintă modificările suferite de acestea la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
determinând vibrația corzilor vocale. Trecerea rapidă a aerului determină o presiune negativă iar glota se va reînchide; procesul de vibrație a corzilor vocale va reîncepe odată cu creșterea presiunii subglotice. Articularea sunetelor reprezintă modificările suferite de acestea la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
se va reînchide; procesul de vibrație a corzilor vocale va reîncepe odată cu creșterea presiunii subglotice. Articularea sunetelor reprezintă modificările suferite de acestea la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
perceptibile sufletului"168. Dar dacă simțul intern 169 "traduce și face posibilă comunicarea suflet/ trup", trebuie totuși reținută ideea (fundamentală și pentru înțelegerea erotismului eminescian) că "sufletul are întâietate asupra trupului, tot așa cum fantasma are întâietate absolută asupra cuvântului, precedând articularea și înțelegerea oricărui mesaj lingvistic". Ca atare, erosul (vincula vinculorum) se situează "la un nivel intermediar, între suflet și trup", ceea ce face ca dorința să fie înțeleasă drept o formă de trăire pur imaginară, vizând "urmărirea unei fantasme". Prin urmare
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
apar deformări în pronunția sunetelor, confuzii și înlocuiri ale sunetelor mai greu de pronunțat, o insuficiență diferențiere între sunetele sonore și cele surde etc. Dacă în vorbirea micului școlar este afectat un singur fonem sau foneme din aceeași grupa de articulare, vorbim de dislalie simplă sau monomorfa, cum este, de pildă, lambdacismul, caracterizat prin omisiunea sau distorsiunea sunetului l, sau afectarea sunetelor din grupa velarelor (c-g) etc. Dacă sunt afectate mai multe grupe de foneme, dislalia este polimorfa (exemplu: sigmatismul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și sărĂcăcios, până la întârzierea severă (atunci cand persistă și după 5 6 ani). Se observă în limbajul acestor logopați un mare decalaj față de normalul vârstei cronologice în plan articulator, al vocabularului și al construcțiilor de ansambluri verbale. Astfel, vocabularul este redus, articularea consoanelor și grupurilor de consoane e incorectă, copilul având o insuficiență capacitate de discriminare fonetica și dificultăți în analiza și diferențierea sunetelor și cuvintelor. Acest elev nu se poate exprima corect, logic, în propoziții și fraze, erorile apărând atât sub
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pregătit prin activități specifice încă de la grădiniță și pe parcursul primului an de școlarizare. Etapă pregătitoare cititului are ca obiective esențiale: elaborarea schemei corporale proprii și a partenerului, corectarea tulburărilor de lateralitate, orientarea, organizarea și structurarea spațio temporală, corectarea tulburărilor de articulare, dezvoltarea auzului fonematic și a unor abilități cerute de actul lexic. Pregătirea pentru scris necesită coordonarea oculo-motorie, formarea și antrenarea conduitelor perceptiv-motrice, de organizare și structurare spațio-temporală, formarea și dezvoltarea câmpului grafic, precum și formarea abilităților implicate în actul grafic. Dislexo
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
metodă fonetica analitico-sintetică, pentru că aceasta contribuie în mod direct la prevenirea și corectarea inversiunilor, omisiunilor, înlocuirilor de sunete/litere/silabe atât în rostire cât și în scriere. Se fac exerciții de analiză și sinteză fonetica pentru a exersă capacitatea de articulare, pronunție clară, corectă a sunetului în silaba și cuvânt. Aceste exerciții contribuie la dezvoltarea auzului fonematic, pentru ca elevii învăța să selecteze sunetul ce-l rostesc individual și, ulterior, în combinații de silabe și cuvinte paronime. Utilitatea acestor exerciții se găsește
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
va pune elevii în situația de „a se juca cu silabele”: de la silaba dată se formează cuvinte monosilabice și bisilabice (silaba fiind plasată în diferite poziții: inițială, finala și mediana). Elevii compun la alfabetarul mobil cuvinte formate din silabe. În articularea cuvintelor trebuie să se țină seama de modul lor de formare: un cuvant este alcătuit din silabe, iar silabele conțin o vocală sau o grupare de sunete ce cuprinde o vocală și care sunt pronunțate printr-o singură deschidere a
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
seama de modul lor de formare: un cuvant este alcătuit din silabe, iar silabele conțin o vocală sau o grupare de sunete ce cuprinde o vocală și care sunt pronunțate printr-o singură deschidere a gurii. Prin urmare, rostirea și articularea corectă se realizează plecând de la silaba și, apoi, prelungindu-se fiecare sunet, în special vocalele. Astfel, copiii pronunța cuvinte pe silabe și nu pe sunete, pentru a realiza în actul cititului „înțelegerea” silabei. Formarea câmpului de citire de o silaba
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și pot fi orientați de către profesor/învățător asupra componenței sonore a cuvintelor ce sunt rostite și înțelese. Dacă elevul nu pronunța clar și corect cuvintele, înseamnă că nu le percepe corect auditiv, nu diferențiază corect între sunetele cu punct de articulare apropiat ș-j, s-z, p-b. Articularea corectă a cuvintelor este asigurată în mare măsură și de modul în care elevii realizează inspir expirul în actul vorbirii, dar și din calitatea auzului fonematic. Concomitent cu formarea și exersarea unor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
componenței sonore a cuvintelor ce sunt rostite și înțelese. Dacă elevul nu pronunța clar și corect cuvintele, înseamnă că nu le percepe corect auditiv, nu diferențiază corect între sunetele cu punct de articulare apropiat ș-j, s-z, p-b. Articularea corectă a cuvintelor este asigurată în mare măsură și de modul în care elevii realizează inspir expirul în actul vorbirii, dar și din calitatea auzului fonematic. Concomitent cu formarea și exersarea unor deprinderi de bază în actul lexico grafic, copiii
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Se pot pronunța silabe perechi, după cum urmează: pa-ba pa-ta ti-di șa-ja tu-du so-zo Complicarea jocului: Se pot caută combinații de silabe cu sens (cuvinte paronime) pentru diferențierea consoanelor surde de cele sonore, pentru diferențierea sunetelor cu punct de articulare apropiat: papă-babă casă-masă varză-barză-varsă zeamă-seamă parcă-barcă toamnă -doamna car-cal lac-rac corn-horn pas-vas ¾ „JOCUL SILABELOR” („Ne jucăm cu silabe”, „Silabe amestecate”, „Loto cu silabe”) Scop: Formarea unor cuvinte monosilabice, bisilabice și polisilabice pornind de la o silaba dată; activizarea vocabularului; Sarcina didactic
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
exterior, public și privat și o cu totul altă percepție a spațiului rezultat, decât În cazul tectonicii tradiționale. Arhitectura topografică presupune o prelucrare a terenului, a pământului și crearea unei legături Între ce este dedesubt și ce este deasupra lui. Articularea obiectului de arhitectură cu situl se face după principiile topografiei: În straturi, decojind, mulând și multiplicând suprafața pământului. Se recurge la modelarea peisajului pentru a crea spații interioare și exterioare. Clădirea este concepută ca o unică suprafață continuă sau ca
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
inadecvată, au susținut criticii. Din fertilitatea dezbaterilor s-a conturat treptat o nouă formă de realism, cel neoclasic. Spre deosebire de predecesorii săi, realismul clasic și structural, realismul neoclasic ia în considerare, până la un anumit punct, ideile, valorile și factorii sociali în articularea politicii internaționale a unui stat, elemente neglijate aproape în totalitate de către formele mai vechi ale realismului, renunțând de asemenea și la perspectiva ciclică asupra istoriei, respectiv la luarea în considerare a statelor ca actori internaționali unici sau cel puțin semnificativi
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
filosofia și teoria relațiilor internaționale care va fi discutată în continuare. 1.4. Socio-constructivismul Socio-constructivismul, o nouă teorie a relațiilor internaționale apărută în ultimii ani ai Războiului Rece, cunoaște astăzi o reputație de invidiat 3. Ca teorie post-pozitivistă, își propune articularea unei noi ontologii, însă nu a uneia atât de radicale ca cea postmodernă, nici, de asemenea, relativiste. În termenii lui Emanuel Adler, constructivismul își propune o "cale de mijloc" între, pe de o parte, refundamentarea principiilor științifice ale cunoașterii și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care încearcă să creeze identități sociale în anumite medii structurate de conflicte și antagonisme. Bazată pe "cotitura lingvistică", care favorizează limbajul și, în general, o abordare "reflectivistă" a problemelor științifice, accepțiunea discursului pentru Laclau și Mouffe este următoarea: "vom numi articulare orice practică stabilind o relație între elemente astfel încât identitatea lor este modificată ca rezultat al practicii articulatorii. Totalitatea structurată rezultând din practica articulatorie o vom numi discurs (subl. în orig.)" (Laclau, Mouffe: 2001, 105; vezi și Vesalon în Gherghina, Mișcoiu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nou, de o noutate de-a dreptul înspăimântătoare. Raportarea sa la trecut se face numai pentru legitimarea prezentului (partidul) și, a fortiori, a viitorului ("construirea socialismului" și a comunismului). De obicei, regimurile leniniste atribuie trecutului o funcție propagandistică și "educațională": articularea entuziasmului mobilizator și a creării prin îndoctrinare a "omului nou", ambele aflate sub spectrul inconturnabil al comunismului. Filosofând, Ceaușescu distingea între un naționalism "burghez" și "reacționar" și unul "progresist". Numai înspre acesta din urmă trebuia canalizată activitatea ideologică a partidului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
să afecteze raporturile lor reciproce pe linie de stat" (Politica internaționalistă...: 1972, 85), Ceaușescu nu punea pe plan secund raporturile ideologice dintre acestea, deși asta ar părea că urmărise. Dimpotrivă, urmărea să acrediteze identitatea separată a tipului de leninism la articularea căruia a contribuit în cea mai mare măsură. Leninismul romantic este deci cu adevărat independent din punct de vedere ideologic, așa cum am avut ocazia să constatăm în prima parte a acestui subcapitol reușind să iasă progresiv de sub tutela leninismului post-revoluționar
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și indignarea firească a celor care meritau să poarte acest nume reflecta totala lor lipsă de înțelegere a leninismului romantic. Libertatea de a crea trebuia înțeleasă în sens leninist, al responsabilității sociale și a sinergiei forțelor culturale ale societății înspre articularea unui cadru de gândire și înțelegere normativ-leninist. Astfel, "complexitatea ei dialectică", se pronunța Ceaușescu, "înglobează atât interesele individului, cât și interesele colectivității sociale. Altfel", avertiza acesta, "se transformă în anarhie. Libertatea înseamnă a înțelege necesitățile societății și a acționa în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
practică, în ciuda elanului bombastic al diplomației românești, și tocmai din acest motiv romantică; Ceaușescu și-ar fi adus astfel aportul la crearea premiselor pentru soluționarea celor mai spinoase divergențe internaționale, devenind un lider de talie globală) și, în sfârșit, asupra articulării unui cadru european de securitate prin cooperare economică și politică, nu neapărat culturală și socială. De fapt, argumentează Romulus Neagu, principiile de bază ale CSCE nu ar fi reprezentat altceva decât confirmarea gândirii inovatoare a lui Ceaușescu în plan internațional
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]