2,595 matches
-
faptului că ne lipsește o vedere clară asupra gramaticii expresiilor limbajului nostru. O asemenea vedere nu este ușor de obținut. Trebuie să luptăm împotriva unor tendințe ale gândirii care par să fie legate de caracteristici ale oricărui limbaj dezvoltat, complex articulat. Ceața mintală care învăluie folosirea obișnuită a limbajului poate fi risipită prin imaginarea și descrierea unor situații mai simple, mai elementare, care sunt jocurile de limbaj. Vom putea „vedea mai bine“, eliberându-ne de unele tendințe și înclinații profund înrădăcinate
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
sforile erau libere, șirurile deveneau flexibile, iar cățelul se transforma Într-o grămadă de mărgele. Pe baza analogiei dintre șirurile de mărgele ale jucăriei și cordonul astronauților, s-a putut realiza cordonul dorit, confecționat dintr-o „serie de elemente cuplate articulat, străbătute de un cablu central. Când cablul este destins, cordonul este flexibil, iar când se Întinde cablul, cordonul se transformă Într-o bară rigidă” (Florea, 1983, p. 30). Aș vrea să termin această serie de exemple cu descoperiri din diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
pentru sfântă (termen de origine latină), precum și chiot pentru chicot; În fine, ar fi trebuit folosită linia de pauză pentru a marca elipsa predicatului făcui Între chicot și simfonie. Un al caz de transcriere greșită este atunci când se face confuzia articulat/nearticulat, care poate să producă structuri sintactice diferite, cu alte direcții de interpretare. Versul „Vreme trece, vreme vine” din Revedere și din Glossă este adesea transcris „Vremea trece, vremea vine”. I. Funeriu arată că tot astfel se găsește textul În
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
serioase, motivația fundamentală fiind aceea că substantivele nearticulate sunt mai vagi, mai puțin precizate, mai tainice, mai misterioase și mai „ne-lămurite”, prin urmare mai proprii limbajului poetic, câtă vreme acesta manifestă o repugnanță vizibilă față de orice tendință către explicit; „articulatele” sunt mai apropiate de știință decât de poezie, Întrucât limbajul științific cunoaște o tendință cu totul contrară, justificată prin nevoia de explicitare și precizare (p. 17). Un alt caz interesant Îl găsim În versul „Trecut-au anii ca nori lungi
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
estates of deceased persons, wills and testaments, library catalogues, legal archives etc. The second consequence is the attempt to use Braudel's model of the varying time-scales (the longue durée, the medium term and the short-term history of events) to articulate the long-term history of mentalities, highly resistant to change, with the shorter time-scale where beliefs and mindsets may be very suddenly abandoned or swiftly changed. Another characteristic feature of the golden age of history of mentalities is the ambiguous way
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
dar și de critică, de vreme ce scriitorul practica o literatură accesibilă, atractivă, de mare popularitate și, concomitent, o literatură menită să satisfacă exigențe estetice. O primă secțiune, intitulată Idei patetice, din culegerea Între Socrate și Xantipa expune un consistent și bine articulat program estetic și literar, explicitat cu o expresivitate persuasivă. Este un program original, într-o epocă în care creația literară, de-abia eliberată de constrângerile realismului socialist, își îndreptase, prin reacție compensatoare, energiile către „arta pură” și către experimentul ultramodernist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
existența acestor universalii și, cu atît mai puțin, cu existența vreunui act de conștiință în legătură cu realitatea sau cu posibilitatea lor. Aria interferențelor de înțeles dintre limbaj și limbă nu se limitează însă la cazurile menționate. Se folosește deseori sintagma limbaj articulat (care s-ar opune unui limbaj nearticulat) prin care se înțelege limba naturală, în vreme ce limbajul nearticulat ar fi mijlocul de comunicare (sau mijloacele de comunicare) ce uzează de alte resurse decît cele ale limbii. Ca atare, limbaj articulat și limbaj
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sintagma limbaj articulat (care s-ar opune unui limbaj nearticulat) prin care se înțelege limba naturală, în vreme ce limbajul nearticulat ar fi mijlocul de comunicare (sau mijloacele de comunicare) ce uzează de alte resurse decît cele ale limbii. Ca atare, limbaj articulat și limbaj nearticulat distribuie (epuizînd) sfera mijloacelor de comunicare posibile. Dar, dacă limbaj articulat înseamnă "limbă", și limbajul nearticulat ar trebui să fie "limbă" (sau "limbi"), căci altfel ar însemna că sfera respectivă s-ar distribui în elemente de rang
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limba naturală, în vreme ce limbajul nearticulat ar fi mijlocul de comunicare (sau mijloacele de comunicare) ce uzează de alte resurse decît cele ale limbii. Ca atare, limbaj articulat și limbaj nearticulat distribuie (epuizînd) sfera mijloacelor de comunicare posibile. Dar, dacă limbaj articulat înseamnă "limbă", și limbajul nearticulat ar trebui să fie "limbă" (sau "limbi"), căci altfel ar însemna că sfera respectivă s-ar distribui în elemente de rang diferit, ceea ce nu este admisibil din punct de vedere logic. Pe de altă parte
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
punct de vedere logic. Pe de altă parte, limba reprezintă, așa cum s-a menționat, concretizarea facultății oamenilor de a comunica, cu alte cuvinte, concretizarea limbajului, cu sensul lui de bază. O asemenea concretizare privește însă numai limba ce reprezintă limbajul articulat, celelalte limbi, cuprinse în arealul limbajului nearticulat, realizîndu-se și funcționînd pe baza ei. În aceste condiții, limbajul nearticulat (sau limbajul nonverbal) nu se raportează direct la limbaj în înțelesul de "facultate de comunicare", ci indirect, prin intermediul limbajului articulat, adică al
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
reprezintă limbajul articulat, celelalte limbi, cuprinse în arealul limbajului nearticulat, realizîndu-se și funcționînd pe baza ei. În aceste condiții, limbajul nearticulat (sau limbajul nonverbal) nu se raportează direct la limbaj în înțelesul de "facultate de comunicare", ci indirect, prin intermediul limbajului articulat, adică al limbii naturale. Ca atare, limba se prezintă în două ipostaze în raport cu limbajele determinate (deci nu cu facultatea limbajului): pe de o parte este cadrul de structurare și de manifestare a limbajelor de specialitate și, pe de altă parte
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
creare a limbajelor (sau limbilor) artificiale folosite de unele științe (precum matematica și logica). Acestea sînt numite deseori și limbaje formale, fiindcă numai latura lor materială (forma) este independentă, în vreme ce semnificațiile sînt stabilite și înțelese prin limba naturală, prin limbajul articulat (ca în cazul limbajelor nonverbale). Despre limbaj se vorbește și în cazul comunicarii primi-tive constatate la unele animale (albine, delfini, maimuțe etc.). Firește, de această dată nu se are în vedere nici facultatea umană și nici vreun aspect al acesteia
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
edificiu semiotic. Firește, fiind o cunoaștere teoretică a limbii, lingvistica generală a fost puternic stimulată de cercetările filozofilor din secolele anterioare, îndeosebi prin analiza raporturilor limbii cu intelectul uman și cu natura, prin cercetarea funcțiilor limbii și a naturii limbajului articulat etc.13 În acest context, revenirea limbii în atenția filozofilor a generat noi perspective, temele anterioare fiind părăsite, iar fundamentarea opiniilor lor corelîndu-se (numai) uneori și cu realizările lingvisticii. Aceasta, la rîndul ei, s-a dezvoltat printr-o prefigurare permanentă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Ferdinand de S a u s s u r e manifestarea limbajului și cum înaintașul său, Wilhelm von H u m b o l d t, considera limba ca totalitate a vorbirii, în măsura în care ea este o activitate prin care sunetul articulat este chemat să exprime gîndirea. Limba este un produs social al facultății limbajului, un ansamblu de convenții adoptate de corpul social, de asociații ratificate de consensul colectiv, fără însă ca acest consens să fie rezultatul unui contract social. Spre deosebire de limbă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a îndruma pe oameni la anumite activități cînd sînt exprimate idei sau gînduri. În urma acestor constatări desprinse din evoluția ideilor filozofice despre limbă, Cassirer își pune problema rolului și obiectului filozofiei limbii în condițiile existenței unei științe a limbii bine articulate și cu o latură teoretică evoluată. Efortul filozofiei formelor simbolice dezvoltate de el pentru a determina pricipiile universale ale limbajului se desfășoară prin valorificarea datelor empirice oferite de limbi sau de familii de limbi și prin relația nemijlocită dintre filozofie
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Nu toți oamenii vorbesc însă numai o limbă, cea maternă, mulți dintre ei fiind în măsură să vorbească două sau mai multe limbi. De aceea, o accepție mai cuprinzătoare a conceptului de "vorbitor" este aceea de persoană care folosește limbajul articulat, incluzînd aici atît pe cei care pot folosi (numai) o limbă, cît și pe cei care pot folosi două sau mai multe limbi. În cazul vorbitorului monolingv (al celui care vorbește o singură limbă, cea maternă), lucrurile sînt clare: el
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sa maternă, vorbitorul este nativ și are interiorizate regulile acestei limbi, fiind în măsură să formuleze judecăți asupra gramaticalității enunțurilor, să realizeze sinonimii și perifraze, încît poate distinge enunțurile corecte de cele incorecte gramatical sau dacă o succesiune de sunete articulate este sau nu integrabilă limbii sale. Dar, dacă orice vorbitor are posibilitatea de a emite judecăți în legătură cu faptele de limbă, cu modul în care este folosită limba în vorbire, numai specialistul în știința limbii, lingvistul, obiectivează în mod programatic aceste
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
urmărește să pună în evidență tendința noastră spontană de a considera aceste folosiri doar drept instanțe particulare în care este aplicată una și aceeași noțiune generală. Această tendință este favorizată de particularități ale acelui sistem de semne care este limbajul articulat. Ea este accentuată prin preocupările metafizice, iar în societățile moderne prin influența crescândă a gândirii științifice și a învățământului științific. „Există o tendință, înrădăcinată în formele noastre obișnuite de exprimare, de a gândi că omul care a învățat să înțeleagă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
VEDEA MAI BINE“ 303 o vedere clară asupra gramaticii expresiilor limbajului nostru. O asemenea vedere nu este ușor de obținut. Trebuie să luptăm împotriva unor tendințe ale gândirii care par să fie legate de caracteristici ale oricărui limbaj dezvoltat, complex articulat. Ceața mintală care învăluie folosirea obișnuită a limbajului poate fi risipită prin imaginarea și descrierea unor situații mai simple, mai elementare, care sunt jocurile de limbaj. Vom putea „vedea mai bine“, eliberându-ne de unele tendințe și înclinații profund înrădăcinate
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
1989, 1991; Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române), Anul 1989 (1990), Lira și păianjenul (1992), Epifanii (1994), Scrisori de pe strada Maica Domnului, Lunaria (1995), Infinitul de aur (2001). Având un temperament liric neoromantic cu tentă expresionistă, L. preferă totuși formula bine articulată, muzicală. Fondul mistic și metaforic se întâlnește simbiotic cu un orfism imnic de tip Hölderlin, susținut de credința în poezie ca act demiurgic, taumaturgic și misionar. Simbolurile și miturile sunt romanticizate prin contrafacere mitopoetică sau prin preluare directă din repertoriul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
care l-au preocupat pe poet: tema nimicniciei omului și a trecerii vieții, tema matinalului, tema armoniei, tema creatorului proscris și a despotismului sălbatic etc. Un discurs vast, în care mitologicul și politicul se succed într-o retorică destul de bine articulată. Însă, înainte de orice, Bolintineanu este, aici, într-un chip mai coerent și mai inspirat, poetul "tărîmelor lichide", poet neptunic în adevăratul înțeles al termenului, cu o intuiție fină a mișcării acvatice. Limbajul lui nu este metaforic (rarele metafore din acest
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
vizitaseră catafacul să-și ia rămas-bun, cu lacrimi în ochi, de la ultimul dictator stalinist al României. Când, în august 1989, Nicolae Ceaușescu făcea coperta celebrei reviste americane Newsweek cu tilul The Last Stalinist formularea era, dincolo de mesajul subliminal al termenului articulat, "ultimul", mai mult sau mai puțin metaforică. Ceaușescu pierduse deja un atribut esențial al stalinismului: asasinatele în masă. Și nici nu a mai avut parte de înmormântare publică. Ce rămânea din stalinismul românesc urma să se dilueze, pas cu pas
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
specialitate străină și aproape deloc în cea românească au zăbovit asupra diplomației europene în acest areal în primul deceniu și jumătate al secolului al XXI-lea. Din volumul elaborat respira întrebarea dacă UE a avut sau are o diplomație bine articulata și precizată referitoare la realitatea din Orientul Mijlociu. E tocmai răspunsul la această întrebare pe care autoarea l-a urmărit pe tot parcursul cercetării sale, dându-i un raspuns adecvat și echilibrat. Desigur că am putea continua cu alte interogări și
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
un canal de negociere prin intermediul căruia să se încerce rezolvarea problemelor ce derivă din statutul incert al Ierusalimului.898 Ex-reprezentantul899 Uniunii Europene pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu, Marc900 Otte, întrebat fiind (în martie 2010) dacă există o politică europeană articulata în regiune a răspuns afirmativ, subliniind că aceasta este vizibilă în mod "incontestabil, de la declarația de la Veneția la declarația de la Berlin și până la ultimele concluzii ale Consiliului European. Poziția europeană este constantă și se bazează pe dreptul internațional, pe respectarea
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Alexandru Macedonski. Ambele cărți au avut o gestație prelungită artificial, fiind concepute înainte de perioada detenției și publicate aproape douăzeci de ani mai târziu. Lucrările rămân însă exemple de sinteze istorico-literare construite pe solide baze documentare și empirice, riguros argumentate și articulate demonstrativ. După ele, obiectul de studiu, decupajul problematic și metodele criticului se schimbă, iar direcția în care virează s-ar putea numi hermeneutică și comparatistă. Hermeneutica lui Mircea Eliade este o carte de reacție și un gest provocator, care repune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]