4,163 matches
-
să mă înșeli, căci prima mea soție m-a trădat" (O mie și una de nopți) conține un exemplu de text narativ în ramă, minimal și declarativ. Fabulele se aseamănă între ele Fabulele "se aseamănă între ele". Dacă s-ar asemăna complet, am avea texte identice. În acest caz, textul primar s-ar cita pe el însuși. Asemănarea, în orice caz, nu poate fi niciodată identitate absolută, chiar dacă, după cum vom observa mai jos în textul lui Borges, singurul țel al naratorului
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
să aibă în comun unul sau mai multe elemente izbitoare. Gradul de asemănare este determinat de numărul de termeni pe care aceste rezumate le au în comun. Un text în ramă ce prezintă o povestire care, conform acestui criteriu, se aseamănă cu fabula primară, poate fi luat drept un indiciu al fabulei primare. Să ne gîndim la celebra povestire a lui Borges, Pierre Menard, autor al lui Quixote. Povestirea este un exemplu paradigmatic al literaturii postmoderne, care pune sub semnul întrebării
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și-o pune cititorul nu este "Cum se sfîrșește?", ci "Personajul va descoperi la timp?" Nu putem fi niciodată siguri de asta, pentru că asemănarea nu este niciodată perfectă. Pînă la sfîrșit există mereu posibilitatea ca fabula în ramă să se asemene cu cea primară, lăsînd la o parte sfîrșitul. Cînd textul-oglindă primește ceva în plus spre sfîrșitul textului primar, problema suspansului nu este atît de accentuată. Firul fabulei este atunci în mare măsură cunoscut, funcția textului-oglindă nu mai este predicția, ci
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
puține informații. Din nou, un rezultat negativ al unei confruntări dintre povestire și concept rămîne totuși un rezultat. Numesc "acronie" o asemenea deviere, o deviere temporală care nu mai poate fi analizată. Sînt posibile diverse tipuri de deviații care se aseamănă cu acronia. Unul dintre ele a fost deja atins în treacăt cînd am discutat problemele implicate în determinarea direcției. Era vorba de forma anticipare-în-retroversie, proiectînd în viitor înlăuntrul unei retroiecții în trecut. Această formă nu duce numaidecît la acronie. Exemplul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
care, la un loc, creează efectul de personaj. În această secțiune se va clarifica treptat diferența dintre termenul abstract și general, de "actor", și cel mai specific de "personaj". Pentru început, se întîmplă destul de des ca un personaj să se asemene cu o ființă umană, pe cînd un actor nu are această obligație. Ce înseamnă această asemănare în naratologie și care sînt limitele ei se va discuta mai tîrziu. Deocamdată, să presupunem că un personaj este efectul care apare atunci cînd
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
mai puțin interesante, se identifică cu ele mai greu sau mai ușor. Scopul acestei secțiuni nu este de a determina (defini) personajele (cine sînt ele?), ci de a le caracteriza (ce sînt ele și cum aflăm asta?). Probleme Personajele se aseamănă cu oamenii. Literatura este scrisă de, pentru și despre oameni. Este acesta un truism, atît de banal încît avem tendința să-l uităm, și atît de problematic încît îl reprimăm adesea, cu aceeași ușurință. Pe de altă parte, oamenii despre
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
oameni adevărați. Sînt creaturi fabricate, alcătuite din fantezie, imitație, memorie: oameni de hîrtie, fără carne și sînge. Faptul că nu există nici o caracterologie satisfăcătoare și coerentă se datorează probabil acestui aspect uman. Personajul nu este o ființă umană, dar se aseamănă cu o ființă umană. Nu are un psihic real, personalitate, ideologie, competența de a acționa, dar posedă caracteristici care fac posibile descrierile psihologice și ideologice. Intuitiv, personajul este cea mai importantă categorie a narațiunii, și de asemenea cea mai supusă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cerului infinit. -Eminență doresc să fac o călătorie în astral, dar vreau să mă pot reîntoarce. -Te vei reîntoarce. Călătoria ta va fi în calitate de pelerin și invitat al meu. Mă trezii dintr-o dată pe malul unui râu mare care se asemăna cu apele de pe la noi. Deasupra râului pe cer au apărut trei fascicole de lumină, care coborau spre pământ, deasupra râului și spre ambele maluri ale acestuia. Pe aceste fascicole coborau lin trei oameni îmbrăcați în haine de in strălucitoare, tineri
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Dumnezeu. Robert îngenunche în fața ei ca la o mirifică icoană, declarându-și dragoste reciproc, nu au băgat de seamă că în jurul lor s-a întunecat și s-a stârnit vijelie. O arătare păroasă cu coarne și cu coadă, care se asemăna cu o maimuță, scoțând scântei ucigătoare din ochi, se năpusti asupra lor într-un nor de fum și foc, căutând să-i atragă într-un abis fără sfârșit care se deschise sub ea. -Cine ești tu?Ce vrei de la noi
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
și-l petrecea citind, studiind fenomenele naturii, bună parte și-o dedica experiențelor de laborator, scrisului și călătoriilor, dar nu mai departe de hotarele regatului. În una din nopți magicianul a avut o revelație stranie. O entitate cosmică care se asemăna cu un om îmbrăcat în alb strălucitor, coborî din cer penetrând acoperișul casei și tavanul camerei, după care levitând ușor s-a oprit lângă patul savantului Delmar, vorbind blând: -Puterea cristalelor nu o deții ca să-ți eviți problemele karmice, ci
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
stau și eu cât m-or ține... Și dacă n-o să mai pot să stau și or să mă dea afară din școală, ei, era așa rău? Nu era, cum să fie? Un om cu patru clase secundare nu se aseamănă cu unul care n-a învățat nimic și nu știe să care decât cărămizi cu spatele, ca bietul Nilă, care pe urmă a avut noroc la blocul Algiu, de pe "Cheia Roseti", l-a luat proprietarul la el, l-a făcut
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
dintotdeauna; se simțea vinovat că nu venise niciodată să-i vadă. Amândoi copiii erau ai lui \ fapt neobișnuit, întrucât, din punct de vedere genetic, era considerată nepotrivită unirea acelorași oameni de două ori. Copiii care proveneau din părinți comuni se asemănau prea mult. Din astfel de uniri lipsea factorul hazard. Dar el se folosise de influența sa puternică în acest caz, ceea ce evidenția purtarea dezinvoltă a celor care se considerau deasupra principiilor de grup. Privind înapoi, Marin vedea în atitudinea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
SPUSE: ȘI LĂSAȚI-L SĂ SE ODIHNEASCĂ. DUCEȚI-L LA... MARIN NU APUCĂ SĂ AUDĂ UNDE TREBUIAU SĂ ÎL DUCĂ. CEDASE NERVOS. MAI SIMȚI CUM MÂINILE ÎL APUCAU, DUPĂ CARE SE CUFUNDĂ ÎNTR-UN SOMN ATÂT DE PROFUND ÎNCÂT SE ASEMĂNA PRIMEJDIOS CU INCONȘTIENȚA. CĂSCĂ ȘI DESCHISE OCHII. APOI ÎȘI AMINTI TOT CE SE PETRECUSE. STĂTEA ÎNTR-UN SCAUN AFLAT ÎNTR-O ÎNCĂPERE LARGĂ, MOBILATĂ CU GUST. ÎNCHEIETURILE MÂINILOR ÎI ERAU LEGATE DE BRAȚELE SCAUNULUI. AMORȚEALA DIN MEMBRELE INFERIOARE ÎL FĂCU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
ascuns, și Tatăl tău care vede în ascuns, îți va răsplăti. 7. Cînd vă rugați, să nu bolborosiți aceleași vorbe, ca păgînii, cărora li se pare că, dacă spun o mulțime de vorbe, vor fi ascultați. 8. Să nu vă asemănați cu ei, căci Tatăl vostru știe de ce aveți trebuință mai înainte ca să-I cereți voi. 9. Iată dar cum trebuie să vă rugați: "Tatăl nostru care ești în ceruri! Sfințească-se Numele Tău; 10. vie împărăția Ta; facă-se voia Ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
noi multe minuni în Numele Tău?" 23. Atunci le voi spune curat: Niciodată nu v-am cunoscut; depărtați-vă de la Mine, voi toți care lucrați fărădelegea." 24. De aceea, pe orișicine aude aceste cuvinte ale Mele, și le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care și-a zidit casa pe stîncă. 25. A dat ploaia, au venit șuvoaiele, au suflat vînturile și au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbușit, pentru că avea temelia zidită pe stîncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
dat ploaia, au venit șuvoaiele, au suflat vînturile și au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbușit, pentru că avea temelia zidită pe stîncă. 26. Însă orișicine aude aceste cuvinte ale Mele, și nu le face, va fi asemănat cu un om nechibzuit, care și-a zidit casa pe nisip. 27. A dat ploaia, au venit șuvoaiele, au suflat vînturile și au izbit în casa aceea: ea s-a prăbușit, și prăbușirea i-a fost mare." 28. După ce a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
pun mîna pe ea. 13. Căci pînă la Ioan au proorocit toți proorocii și Legea. 14. Și, dacă vreți să înțelegeți, el este Ilie, care trebuia să vină. 15. Cine are urechi de auzit, să audă. 16. Cu cine voi asemăna neamul acesta de oameni? Seamănă cu niște copilași, care șed în piețe, și strigă la tovarășii lor: 17. "V-am cîntat din fluier, și n-ați jucat; v-am cîntat de jale, și nu v-ați tînguit." 18. Căci a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
căzută în pămînt bun, este cel ce aude Cuvîntul și-l înțelege; el aduce roadă; un grăunte dă o sută, altul șaizeci, altul treizeci." 24. Isus le-a pus înainte o altă pildă, și le-a zis: "Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sămînță bună în țarina lui. 25. Dar, pe cînd dormeau oamenii, a venit vrăjmașul lui, a semănat neghină între grîu, și a plecat. 26. Cînd au răsărit firele de grîu și au făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
la vremea secerișului, voi spune secerătorilor: "Smulgeți întîi neghina, și legați-o în snopi, ca s-o ardem, iar grîul strîngeți-l în grînarul meu." 31. Isus le-a pus înainte o altă pildă, și le-a zis: "Împărăția cerurilor se aseamănă cu un grăunte de muștar, pe care l-a luat un om și l-a semănat în țarina sa. 32. Grăuntele acesta, în adevăr, este cea mai mică dintre toate semințele; dar, după ce a crescut, este mai mare decît zarzavaturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
dintre toate semințele; dar, după ce a crescut, este mai mare decît zarzavaturile și se face un copac, așa că păsările cerului vin și își fac cuiburi în ramurile lui." 33. Le-a spus o altă pildă, și anume: "Împărăția cerurilor se aseamănă cu un aluat, pe care l-a luat o femeie și l-a pus în trei măsuri de făină de grîu pînă s-a dospit toată plămădeala." 34. Isus a spus noroadelor toate aceste lucruri în pilde; și nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
fărădelegea, 42. și-i vor arunca în cuptorul aprins; acolo vor fi plînsul și scrîșnirea dinților. 43. Atunci cei neprihăniți vor străluci ca soarele în Împărăția Tatălui lor. Cine are urechi de auzit, să audă. 44. Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într-o țarină. Omul care o găsește, o ascunde; și, de bucuria ei, se duce și vinde tot ce are, și cumpără țarina aceea. 45. Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu un negustor care caută mărgăritare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
audă. 44. Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într-o țarină. Omul care o găsește, o ascunde; și, de bucuria ei, se duce și vinde tot ce are, și cumpără țarina aceea. 45. Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu un negustor care caută mărgăritare frumoase. 46. Și, cînd găsește un mărgăritar de mare preț, se duce de vinde tot ce are, și-l cumpără. 47. Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu un năvod aruncat în mare, care prinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
cumpără țarina aceea. 45. Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu un negustor care caută mărgăritare frumoase. 46. Și, cînd găsește un mărgăritar de mare preț, se duce de vinde tot ce are, și-l cumpără. 47. Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu un năvod aruncat în mare, care prinde tot felul de pești. 48. După ce s-a umplut, pescarii îl scot la mal, șed jos, aleg în vase ce este bun, și aruncă afară ce este rău. 49. Tot așa va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
plînsul și scrîșnirea dinților." 51. "Ați înțeles voi toate aceste lucruri?" i-a întrebat Isus. "Da, Doamne", I-au răspuns ei. 52. Și El le-a zis: "De aceea, orice cărturar care a învățat ce trebuie despre Împărăția cerurilor, se aseamănă cu un gospodar, care scoate din vistieria lui lucruri noi și lucruri vechi." 53. După ce a isprăvit Isus pildele acestea, a plecat de acolo. 54. A venit în patria Sa, și a început să învețe pe oameni în sinagogă; așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
iert pe fratele meu cînd va păcătui împotriva mea? Pînă la șapte ori?" 22. Isus i-a zis: "Eu nu-ți zic pînă la șapte ori, ci pînă la șaptezeci de ori cîte șapte. 23. De aceea, Împărăția cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a vrut să se socotească cu robii săi. 24. A început să facă socoteala, și i-au adus pe unul, care îi datora zece mii de galbeni. 25. Fiindcă el n-avea cu ce plăti, stăpînul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]