23,518 matches
-
pâlpâind uriașe. Nu deslușea clar petele întunecate desfăcute din celelalte vălmășaguri, înnodate, săltând în jurul vagoanelor, dar știa ce erau înainte de-a le auzi vocile și-și dădu seama și ce greu îi va veni. Reflectorul izbucni orbitor. Mătură acoperișul atelierelor; scăzu, ezită buimac, apoi se lăsă în jos, scormonitor ca un cuibar de foc; lumina rece îți reteza orice mișcare; cădea sub roți, înfiorând traversele și liniile, strălucind de încordare, dezvăluind, rând pe rând și fragmentar, mădularele trenului, aruncând partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
scrisoarea din 22 iunie 1472, a unei organizații a curelarilor și tăbăcarilor din Suceava, adresată bistrițenilor, prin care se solicita un atestat pentru o calfă care lucrase mai mulți ani acolo. Apoi, sigiliile de plumb descoperite la Suceava, într-un atelier al unui meșter năsturar de la sfârșitul secolului al XV-lea, dovedesc schimbul de corespondență dintre acesta și orașele din Transilvania. Tot din acest secol, negustorii foloseau curent scrisul în relațiile lor comerciale cu Brașovul. Relațiile comerciale dar și de altă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
când Rusia reușește să impună Turciei slăbirea monopolului, Moldova a putut face comerț peste graniță, să exporte vite, porci etc. și să importe pe scară mai largă, aducându-se mărfuri din unele țări europene și din Orient. Acum se dezvoltă atelierele pentru piața internă, apar meșteșuguri noi și se intensifică schimburile comerciale. I-au ființă târguri, printre care și cel din Fălticeni, a cărui vatră, deși stăpânită la 1780, de trei familii boierești, a început să se dezvolte, prin meserii și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
până în anul 1892, apoi plasele Siretul de Jos și Pașcani. Cu toate acestea s-a dezvoltat foarte încet. În anul 1879, nu erau în Pașcani decât două hanuri și câteva prăvălii. Construirea în anul 1869, a căii ferate și a atelierelor de reparat material rulant(locomotive și vagoane) a dus la formarea târgului din vale. Cu trecerea timpului, ambele centre, cel de sus, Pașcani Târg și cel de jos, Pașcani Gară, s-au extins și populat ajungând în anul 1892, să
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
crescut de peste patru ori în Pașcani Târg și aproape s-a dublat în Pașcani Gară, ajungând în anul 1913, la 3.274 și respectiv la 2.304 locuitori. A crescut numărul meșteșugarilor și a negustorilor, dar și al muncitorilor de la atelierele căilor ferate. A devenit comună urbană în anul 1923, ca urmare a dezvoltării activității meșteșugărești și a comerțului, precum și a lărgirii schimbului de mărfuri între oraș și sat. Aici se găseau tot felul de produse meșteșugărești și bunuri de larg
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
târziu la lichidarea cursei. În multe cazuri mijloacele auto amenajate în mod special pentru transportul valorilor erau înlocuite cu altele total necorespunzătoare și din punct de vedere tehnic. Deseori s-au pus la dipoziția Poștei din Fălticeni, autocamioane obișnuite, autocamioane atelier mobil, furgonete descoperite, basculante etc., expedițiile poștale fiind expuse intemperiilor naturale neavând prelate, iar securitatea valorilor și numerarului neasigurată din lipsa lăzilor de fier, cu toate că pentru înlocuire pe perioada reparațiilor capitale sau curente și a întreținerii, exista un mijloc auto
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fost dotate cu ștampile de zi rotunde, având denumirea oficiului și al principatului și data la mijloc sub forma unei fracții ordinareănumai ziua și luna). În anii următori s-au confecționat și alte ștampile de zi cu datele necesare, dar atelierele care leau executat nu au fost întotdeauna aceleași, datorită cărui fapt prezentau deosebiri privind dimensiunile, caracterele literelor, motivele decorative etc. Cu trecerea timpului au apărut ștampile de zi tot mai estetice, cu tot mai multe elemente de identificare, cu denumirea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
provocările vieții laice. Comunitățile care se formează în jurul bisericilor desfășoară activități diverse, independente de restul populației, care presupun valorificarea produselor locale, pregătirea unor mâncăruri specifice, producerea de articole bisericești și artizanale. Complexele monahale au în componență biserici, spații de locuit, ateliere de producție și proprietăți funciare. Locuri de pelerinaj și oaze de liniște, aceste lăcașe se găsesc diseminate pe tot teritoriul României, în zone mai izolate, cu deosebire la contactul unităților deluroase cu unitățile montane. Câteva areale se detașează prin prezența
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
om din lume. Se furișase tiptil ca un motan încălțat. "Teatrul e pustiu", rosti. Aș putea semnala doar existența lui Barbă-Rară, figurantul care a uitat să plece acasă, el doar, într-un colț, sub clopot de alamă. Dar veghind peste atelierul acesta, Barbă-Rară, cu amnezia lui, a devenit un strigoi și jumătate. Nu te mira, eu sunt doctor, medicul teatrului. Am văzut cum șovăiai pe scenă, cum te clătinai ca un om lovit sau beat. Cei mulți au crezut că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
pe lângă un caiet din 1958 abia început, șase caiete și agende acoperind perioada 1965-1987. Ele au fost descifrate și publicate sub titlul Jurnal de idei în 1990. Volumul de față reia cu minime modificări acea ediție. Notațiile Jurnalului - acumulări de atelier în vederea unor viitoare cărți, încercări succesive de definire și nuanțare a ideilor filozofice proprii, cugetări, aforisme, comentarii de lectură, însemnări autobiografice - dau simultan o impresie de policromie și coerență. Autorul își alimentează și verifică ideile-obsesie recurgând la cele mai diverse
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
să mă Împrumut. Au apărut cartofii noi dar, au niște prețuri...adăugase Andreea. Vorbește mai Încet, este penibil. Fiecare se descurcă cum poate, Încheiase mama cu oarecare sarcasm. Poate ar trebui să mai fac și altă muncă În afară de cea de la atelier, ca să ne putem descurca onorabil. Cu un singur salariu este foarte greu. De ce crezi tu că numai noi o ținem pe lactate și leguminoase? Sunt sigură că mulți din cei care, a... mi-am amintit ceva. Să vezi o fază
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 6 Întâlnire cu sculptorița Lucreția Filioreanu Dumitrașcu Amintirile fiecărui om, indiferent de profesie, îi răscolesc viață și a celor apropiați lor. Am incercat sa dialoghez cu unii artiști, să pătrund în atelierul și creația lor. Unii dintre ei mi-au fost profesori la facultate, alții prieteni apropiați sau numai de dialog. Așa s-a întâmplat și cu sculptorița Lucreția Filioreanu Dumitrașcu. Ne întâlneam deseori în zona halei, mergea zilnic la atelierul său
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
în atelierul și creația lor. Unii dintre ei mi-au fost profesori la facultate, alții prieteni apropiați sau numai de dialog. Așa s-a întâmplat și cu sculptorița Lucreția Filioreanu Dumitrașcu. Ne întâlneam deseori în zona halei, mergea zilnic la atelierul său din Armeana. Mai târziu am aflat că eram vecine, locuind pe aceeași stradă. Într-o zi m-a invitat la atelierul situat la demisolul clădirii, să-i văd sculpturile, propunându-mi să facem o selecție în vederea unei achiziții pentru
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
s-a întâmplat și cu sculptorița Lucreția Filioreanu Dumitrașcu. Ne întâlneam deseori în zona halei, mergea zilnic la atelierul său din Armeana. Mai târziu am aflat că eram vecine, locuind pe aceeași stradă. Într-o zi m-a invitat la atelierul situat la demisolul clădirii, să-i văd sculpturile, propunându-mi să facem o selecție în vederea unei achiziții pentru muzeu. Avea multe lucrări de diferite dimensiuni, înșirate pe polițe suspendate, pe buturugi din lemn și chiar pe parchet. Siluete feminine realizate
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
parchet. Siluete feminine realizate în teracota și ipsos patinat priveau de la înălțime. Mai jos pe un soclu se înalță un proiect de monument istoric, organizat că o adevarată cavalcada. Era o zi deosebit de tristă, momentul când artista se despărțea de atelierul în care lucrase mulți ani. Se despărțea de locul cel mai drag, cel al plăsmuirii creației sale. Peste puțin timp m-am reîntâlnit cu Doamna Lucreția, așa cum îmi place mie să-i spun și m a invitat acasă, să văd
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
foarte apreciată. După terminarea facultății am primit repartiție la fabrica de ceramică Rűfer din București. La puțin timp s-a închis și datorită lipsei unei locuințe am revenit la Iași. M-am bucurat că după reîntoarcerea mea acasă, am primit atelier în clădirea din curtea Academiei Mihăilene, împreună cu alți artiști ieșeni: Vladimir Florea, Dumitru Căileanu, Iftimie Barleanu, Vasile Condurache, Varea Butucbutafor la teatru, Crașmaru Orest și Dimitriu Alexandrina. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
din curtea Academiei Mihăilene, împreună cu alți artiști ieșeni: Vladimir Florea, Dumitru Căileanu, Iftimie Barleanu, Vasile Condurache, Varea Butucbutafor la teatru, Crașmaru Orest și Dimitriu Alexandrina. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 8 6 Atelierele erau mari, luminoase, două pentru sculptori situate la parter, iar la etajul I altele două erau destinate pictorilor. Deseori veneau în vizită la noi, doctorul Brânzei, Dan Hatmanu, pictorii Nicolae Popa și Victor Mihăilescu Craiu. Într-o vară a venit
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
iar la etajul I altele două erau destinate pictorilor. Deseori veneau în vizită la noi, doctorul Brânzei, Dan Hatmanu, pictorii Nicolae Popa și Victor Mihăilescu Craiu. Într-o vară a venit la Iași sculptorul Gheorghe Anghel și ne-a vizitat atelierul de sculptură. A stat aproape o lună de zile, în acest timp a lucrat numai un portret de copil. Îl realiza zilnic după model, acesta era băiețelul unei femei de seviciu, care avea vreo patru ani. La sfarsitul zilei îl
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Le modelăm cu mare ușurință, redam trăsăturile personajelor, deseori impresionând pe cei din jur. O întâmplare deosebită pe care mi-o amintesc, când am primit comandă unui portret de bărbat după decesul acestuia. Soția a venit să-l ia din atelier și a fost atât de impresionată de asemănare, încât l-a îmbrățișat și a început să plângă. Mi-a plăcut să lucrez compoziții ample, în special basoreliefuri cu multe personaje, proiecte de monumente istorice, dar și portrete, în diferite materiale
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
de eroi de mari dimensiuni uneori peste doi metri. Împreună cu sculptorii Dumitru Căileanu și Alexandrina Dimitriu am preluat și realizat diferite comenzi, pentru decorarea fațadele unor instituții, acestea fiind reliefuri în piatră, mozaicuri și grupuri statuare în piatră artificială. În atelierul din curtea Academiei Mihăilene, împreună cu sculptorii Vasile Condurache și Iftimie Barleanu am facut basorelifuri de mari dimensiuni așa cum le vedeți în fotografiile păstrate. Erau pregătite pentru Sărbătorile orașului și se expuneau în parcul Copou. Cu basoreliefuri am participat la multe
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Boușcă căruia i-ați făcut portretul, Ioan Antonica, Vasile Condurache, soții Petrovici și mulți alții. Ce vă amintiți despre aceștia? L.D:Ștefan Hotnog îmi plăcea foarte mult, era o persoană distinsa, avea o educatie și o cultură deosebită. În atelier păstra o colecție de ceramică, reprezentând multe zone din România. Lucrările lui în acuarela aveau o cromatică gravă. Îmi amintesc că își petrecea foarte mult timp în atelier. Am fost bună prietenă cu Grigore Popovici, era profesor de desen. Lucra
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
era o persoană distinsa, avea o educatie și o cultură deosebită. În atelier păstra o colecție de ceramică, reprezentând multe zone din România. Lucrările lui în acuarela aveau o cromatică gravă. Îmi amintesc că își petrecea foarte mult timp în atelier. Am fost bună prietenă cu Grigore Popovici, era profesor de desen. Lucra în special flori. Noi îi spuneam Moș Guta, deseori ne adunăm la el în atelier, la un pahar de vin roșu. Pe artistul Boușcă l-am cunoscut foarte
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
aveau o cromatică gravă. Îmi amintesc că își petrecea foarte mult timp în atelier. Am fost bună prietenă cu Grigore Popovici, era profesor de desen. Lucra în special flori. Noi îi spuneam Moș Guta, deseori ne adunăm la el în atelier, la un pahar de vin roșu. Pe artistul Boușcă l-am cunoscut foarte bine. A fost profesor la Academia de Arte din Iași, cunoștea mai multe limbi străine. Soțul meu lucra la Arhivele Statului cu sediul în clădirea din curtea
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
meu lucra la Arhivele Statului cu sediul în clădirea din curtea Mănăstirii Golia, unde mergeam aproape zilnic, trecând pe lângă casa lui Boușcă. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 11 9 Am fost în atelierul artistului cu prilejul unei delegații din Germania. Vorbea foarte bine limba germană, și-a prezentat singur lucrările din atelier, impresionând pe toată lumea. Avea patru camere pline cu lucrări, ca un muzeu. Pentru prima dată am văzut la el colaje din
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
casa lui Boușcă. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 11 9 Am fost în atelierul artistului cu prilejul unei delegații din Germania. Vorbea foarte bine limba germană, și-a prezentat singur lucrările din atelier, impresionând pe toată lumea. Avea patru camere pline cu lucrări, ca un muzeu. Pentru prima dată am văzut la el colaje din flori și fructe, adevărate broderii. Boușcă a venit la mine în atelier de câteva ori, a acceptat să pozeze
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]