2,645 matches
-
și o nouă față orașului. Independența statului muntenegrean a fost recunoscută de către Congresul de la Berlin (1878), devinând astfel o capitală europeană. Noile clădiri moderne au fost construite pentru relațiile proaspăt-stabilite cu țările europene. Clădirile consulatelor Franceze, Rusești, Britanice, Italiene and Austro-Ungare sunt cunoscute ca fiind unele din cele mai frumoase. Cetinje a făcut un progres major în dezvoltarea sa, pe timpul lui Nicolae I al Muntenegrului, când multiple edificii publice au fost construite. Acestea includ primul hotel, numit ‘Lokanda’, noul palat al
Cetinje () [Corola-website/Science/325577_a_326906]
-
Război Mondial, începând cu 1951, competiția s-a numit "Zentropa Cup". În anul 1897, cofondatorul clubului Vienna Cricket and Football Club, John Gramlick Sr, pune bazele unei competiții fotbalistice numită Cupa Challenge, în cadrul căreia participau doar cluburile din granițele Imperiului Austro-Ungar, cu precădere din marile orașe: Viena, Budapesta, Praga. Cu toate că în această competiție participau echipe din trei federații de fotbal, ea nu avea caracter internațional, fiind considerată un campionat al Imperiului. În urma prăbușirii Imperiului dualist Austro-Ungaria, au apărut noi state naționale
Cupa Mitropa () [Corola-website/Science/325652_a_326981]
-
cea a lui Toader Mîndrilă), construită din bârne, cu un turn central și cu clopopotniță aparte, cu interiorul pictat pe pânză de in în ulei de câtre frații Tomovici din Piatra Neamț. În primele zile din Primul Război Mondial, detașamentele armatei austro-ungare au jefuit și au incendiat biserica, oamenii plecați în pribegie neputând salva nimic. După război a fost înjghebat un mic paraclis din scândurile unei barăci. Paraclisul era lipsit complet de cele necesare celui mai simplu serviciu religios. Avea doar un
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Panaci () [Corola-website/Science/325658_a_326987]
-
urmați drumul din dreapta aproximativ 100 m. Lăcașul aparține de Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților , Mitropolia Moldovei și Bucovinei. În incinta mănăstirii se află: Lîngă mănăstire este o cruce înaltă, ridicată pe borna ce marca odinioară hotarul cu Imperiul Austro-Ungar. La poarta de jos a mănăstirii este o troiță cu hramul "Sfântul Antonie cel Mare". În curtea mănăstirii este încorporată stânca din vârful Muntelui Piatra Tăieturii, de la care vine și numele locului. La baza acestei stânci, unde datorită poziției ei
Mănăstirea Piatra Tăieturii () [Corola-website/Science/325724_a_327053]
-
János Illy și mama sa de etnie germană, Aloisia Rössler. După școala secundară acesta s-a mutat la Viena, unde a lucrat pentru două companii mari din Transilvania. La vârsta de 22 de ani el a fost recrutat în armata austro-ungară, și a luptat din 1914 pe aproape fiecare front din Primul Război Mondial, participând inclusiv la Bătălia de la Krasnik și Bătăliile de la Isonzo. După război, el a rămas cu sora sa la Trieste, unde s-a căsătorit ulterior cu o
Francesco Illy () [Corola-website/Science/325754_a_327083]
-
acestea, el a recunoscut că ar avea nevoie să recruteze prizonieri de război cehi și slovaci din lagărele ruse. La sfârșitul anului 1914 autoritățile militare ruse au permis înrolarea în Družina a prizonierilor de război cehi și slovaci din Armata Austro-Ungară, dar acest ordin a fost anulat numai după câteva săptămâni din cauza opoziției formulate în anumite cercuri ale guvernului rus. În ciuda eforturilor continue de a convinge autoritățile ruse pentru a se răzgândi, cehilor și slovacilor li s-a interzis în mod
Tomáš Garrigue Masaryk () [Corola-website/Science/325821_a_327150]
-
american, Charlotte Garrigue, și prin prietenia cu Charles R. Crane. Mulțumită lui Crane, un industriaș din Chicago, Masaryk a fost invitat la Universitatea din Chicago și introdus în cele mai înalte cercuri politice, inclusiv la Woodrow Wilson. Odată cu căderea Imperiului Austro-Ungar în 1918, Aliații l-au recunoscut pe Masaryk în calitate de șef al guvernului cehoslovac provizoriu (pe 14 octombrie), iar pe 14 noiembrie 1918 el a fost ales președinte al Republicii Cehoslovace de către Adunarea Națională din Praga (Masaryk se afla la New York
Tomáš Garrigue Masaryk () [Corola-website/Science/325821_a_327150]
-
deoarece nu ar fi făcut decât să declanșeze un război sângeros în Balcani. Germania și Austria erau membre ale Liga celor Trei Împărați (alături de Rusia). Atitudinea acestora față de Chestiunea Orientală a fost sintetizată în „Nota Andrassy” (numită astfel după diplomatul austro-ungar Julius Andrassy). Acest document chema la evitarea unui conflict generalizat în sud-estul Europei și îl sugera sultanului să instituie o serie de reforme, printre care și garantarea libertății religioase a creștinilor. Pentru punerea în practică a reformelor ar fi trebuit
Chestiunea Orientală () [Corola-website/Science/325181_a_326510]
-
anul 1902, în Grădiștea a funcționat o bibliotecă rurală înființată de Casa Școalelor, bibliotecă cu dublu rol, școlară și publică. La acea dată biblioteca deținea 158 de volume pentru ca în 1916, anul când a fost arsă împreună cu școala de către ocupantul austro-ungar, să dețină peste 1000 de volume legate în piele și pânză.( Gheorghe Dumitrașcu, Haretismul în cultura românească - județul Vâlcea - Râmnicu Vâlcea, Editura Conphys, 2008). ( Studii Vâlcene, Serie nouă, Nr. I(VIII), Editura Almarom, Râmnicu Vâlcea, 2003, pag. 395). În anul
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
să petreacă șase luni în 1913 la studioul Nordisk din Danemarca. În timp ce se află în Danemarca, Curtiz a lucrat ca regizor asistent al lui August Blom în primul lung-metraj danez, "Atlantis". La începutul Primului Război Mondial a fost înrolat în artileria Armatei Austro-Ungare, după care s-a întors la cinematografie în 1915. În acel an sau în anul următor s-a căsătorit cu actrița Lucy Doraine. Cei doi au divorțat în 1923. Curtiz a părăsit Ungaria s-a stabilit la Viena după ce industria
Michael Curtiz () [Corola-website/Science/324524_a_325853]
-
dar se întâlnește și în limba maghiară ca „Szervusz!” (când se adresează unuia singur) sau „Szervusztok!” (când se adresează mai multora). În Europa expresia și derivatele ei sunt întrebuințate în mod curent pe o arie care corespunde aproximativ fostului Imperiu Austro-Ungar, fiind prin urmare foarte răspândită în Austria, Ungaria și Slovacia. Se întâlnește pe alocuri și în Germania (în Bavaria, Baden-Württemberg, Palatinat și în Hessa), în nordul Croației, Polonia, estul Sloveniei (Stiria slovenă) și în vestul Ucrainei. În Republica Cehă expresia
Servus () [Corola-website/Science/324598_a_325927]
-
Richard Freiherr von Krafft-Ebing (numele complet Richard Fridolin Joseph Freiherr Krafft von Festenberg auf Frohnberg, von Ebing) (n. 14 august 1840, Mannheim - d. 22 decembrie 1902, Graz) a fost un neurolog și psihiatru austro-ungar, născut la Mannheim. A studiat medicina la Universitatea din Heidelberg, unde s-a specializat în psihiatrie. A practicat în aziluri și spitale psihiatrice din Austria și a predat psihiatria, criminalistica și hipnoza la universitățile din Graz, Strasbourg și Viena. A
Richard von Krafft-Ebing () [Corola-website/Science/324640_a_325969]
-
Congresul Republicii Peru în 1967. El a fost acordat post-mortem lui Miguel Grau Seminario care a fost un renumit ofițer naval peruvian de origine germană și erou al Bătălia navală de la Angamos în timpul Războiului Pacificului (1879-1884). Anton Haus, comandantul Marinei Austro-Ungare în timpul Primului Război Mondial, a primit titlul de mare amiral ("Großadmiral") în 1916. Niciunui alt ofițer activ (cu excepția membrilor familiei imperiale) nu i s-a acordat vreodată acest grad (deși succesorul imediat al lui Haus, Maximilian Njegovan, a fost promovat la gradul
Mare amiral () [Corola-website/Science/324650_a_325979]
-
fost dat de ciobanii ungureni, stabiliți pe aceste meleaguri. Coborârea ungurenilor din Transilvania a avut mai multe cauze. Unii erau păstori și coborau cu mioarele în fiecare toamnă până la Dunăre, rămânând printre băștinași, alții- mai târziu- fugeau de serviciul militar austro-ungar sau de apăsarea robotei grofilor și de obligația de a-i trece pe români la religia catolică. Numărul ungurenilor din Muntenia este, la un moment dat, așa de mare încât, în anul 1813, Ion Vodă Caragea înființează un comisariat al
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
de Teba. La 11 septembrie 1856 Adelheid s-a căsătorit cu Frederic al VIII-lea, Duce de Schleswig-Holstein. Cuplul a avut șapte copii: O mică insulă în Arhipelagul Franz Josef, insula Adelaide, a fost numită după Prințesa Adelheid de expediția austro-ungară la Polul Nord.
Prințesa Adelheid de Hohenlohe-Langenburg () [Corola-website/Science/326115_a_327444]
-
Poras își aduce familia de la Viena la Cernăuți și conduce sanatoriul până în perioada Primului Război Mondial, când pleacă definitiv la Viena. Medicul Hermann Poras este cel care a transformat Solca într-o stațiune balneoclimaterică cunoscută și vizitată de turiști din întregul imperiu austro-ungar și din Germania la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Astfel, el a adus o contribuție majoră în dezvoltarea economică și turistică a localității bucovinene. Sanatoriul de la Solca a funcționat și în secolul al XX
Hermann Poras () [Corola-website/Science/326237_a_327566]
-
orașul natal, în 1916 intră la Universitatea de la Viena. Acolo studiază matematica având printre profesori și pe Philipp Furtwängler, dar și astrofizica și latina. În 1918 este nevoit să întrerupă studiile pentru a participa la Primul Război Mondial în cadrul armatei austro-ungară. În 1919 intră la Universitatea de la Leipzig unde, pe lângă matematică (cu profesorul Gustav Herglotz), mai studiază fizică și chimie. În iunie 1921, își ia doctoratul cu lucrarea "Quadratische Körper im Gebiete der höheren Kongruenzen". În toamna aceluiași an, continuă studiile
Emil Artin () [Corola-website/Science/326241_a_327570]
-
1816 și-a asumat titlul de Conte de Itterburg. Gustav a servit ca ofițer în armata Austriei iar în 1829 împăratul Francisc I al Austriei l-a numit Prinț de Vasa. A fost ridicat la rangul de mareșalul-locotenent în armata austro-ungară în 1836. În 1828, s-a logodit cu Prințesa Mariana a Țărilor de Jos însă presiunea politică l-a împins să încheie orice plan de nuntă. La 9 noiembrie 1830 s-a căsătorit la Karlsruhe cu verișoara sa primară, Prințesa
Gustav, Prinț de Vasa () [Corola-website/Science/322598_a_323927]
-
era divizată între două primării - sârbă și germană. După aceea, primarul a fost desemnat, funcție de conjunctura politică, dintre germani, unguri, evrei și români. În 1871 Aradul a devenit municipalitate, încât administrația și justiția s-au separat. După instaurarea regimului dualist austro-ungar (1867) autoritățile erau dominate de maghiari și sârbi. Evoluția demografică din secolul XIX a fost spectaculoasă. În 1804 Aradul avea 8.476 locuitori, în 1850 erau 22.398 locuitori, iar în anul 1900 numărul a crescut la 56.260 locuitori
Istoria Aradului () [Corola-website/Science/322607_a_323936]
-
17 mai a fost aleasă ca moment al sfințirii. Acea dată avea o însemnătate importantă în istoria Aradului. În acea zi, în urmă cu 17 ani, intra în orașul de pe Mureș detașamentul Șase Vânători al Armatei Române punând capăt stăpânirii austro-ungare. Data de 17 mai 1936 era o zi de duminică. Evenimentul a fost anunțat în presa vremii astfel că 30.000 de români au venit la Arad din întreaga Transilvanie pentru a fi martori ai dezvelirii. Slujba religioasă a fost
Crucea Martirilor Unirii din Arad () [Corola-website/Science/322715_a_324044]
-
și Mediaș trecea prin cartierele Hărcana și Petrilaca, pe malul stâng al Ariesului. Între anii 1782-1784 s-a înființat la Turda prima școală în limba română. Între anii 1867-1918 Ardealul s-a aflat sub administrație maghiară, în cadrul dublei monarhii cezaro-crăiești austro-ungare.
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
Tratatul a fost negociat la londra într-o conferință internațională deschisă în decembrie 1912, în urma declarației de independență a Albaniei, de la 28 noiembrie 1912. Austro-Ungaria și Italia susțineau ferm înființarea unei Albanii independente. În parte, aceasta era consistentă cu politica austro-ungară anterioară de rezistență față de expansiunea sârbă către Adriatică; Italia avea și ea interese în teritoriu, pe care avea să și le manifeste în 1939. Rusia susținea Șerbia și Muntenegrul. Germania și Regatul Unit erau neutre. Echilibrul puterilor din Liga Balcanică
Tratatul de la Londra (1913) () [Corola-website/Science/322037_a_323366]
-
în ) (n. 16 mai 1916, Stârcea, Ducatul Bucovinei; d. 25 martie 1983, Rădăuți) a fost o etnografa și folclorista ucraineană din România. Miroslava-Olga Copaciuc s-a născut la 16 mai 1916 în satul Stârcea din Ducatul Bucovinei aflat sub stăpânire austro-ungară (în prezent satul Stârcea se află în raionul Adâncata, regiunea Cernăuți, Ucraina), în familia învățătorilor Ioan și Elena-Olga Copaciuc. Părinții ei au fost transferați în anul 1920 în satul Berhomet pe Siret (azi localitate urbană din raionul Vijnița). A avut
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
ocuparea posturilor didactice vacante în învățământul preuniversitar (educatori și învățători de limba și literatura ucraineană maternă). Acțiunea romanului are loc la sfârșitul secolului al XIX-lea într-un sat nedenumit (se dă numai inițiala D.) din Bucovina aflată sub stăpânire austro-ungară. În centrul narațiunii se află conflictele din familia prosperă a lui Ivonika și a Mariei (Marikăi) Fedorciuk. Fiind harnici, ei au reușit să-și agonisească o avere frumoasă, muncind pământul, dar lucrând și la construirea căii ferate, devenind astfel cei
Pământ (roman) () [Corola-website/Science/322153_a_323482]
-
de pământ!”" Romanul "Pământ" este împărțit în 32 capitole, care nu au titluri. Romanul Olgăi Kobyleanska se bazează pe fapte reale. Părinții scriitoarei ucrainene Olga Kobyleanska au locuit între anii 1889-1891 în satul Dimca din Ducatul Bucovinei aflat sub stăpânire austro-ungară (astăzi în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți a Ucrainei). În toamna anului 1894, în acest sat a avut loc un caz real de fratricid: un fiu de țăran și-a ucis fratele mai mare pentru a moșteni partea cuvenită lui
Pământ (roman) () [Corola-website/Science/322153_a_323482]