3,370 matches
-
explicate ambiguitățile sintactice ca în: „Am lovit pe un om cu un băț” în care ultima sintagmă este, în structura de adâncime atribut al lui „om” („om cu un băț”) sau instrumental pe lângă verbul „a lovi”( am lovit cu un băț”)69. În concluzie,”gramatica transformaționala a preluat cercetarea sistematică și formalizată inaugurată de lingvistica structurală și le-a extins la o problematică mai largă. Ea a cuprins analiza și în latura de conținut a limbii, a desființat ierarhia dintre nivele
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
cita unele cuvinte: „Când eram în clasa a 7-ea, ei se băteau, nu vroiau să vorbească. Era o ambianță! Certuri aproape în fiecare săptămână. Acum, sunt din ce în ce mai puține... una sau două. De vreo trei-patru luni, nu s-a mai folosit bățul”. „Am două surori mici. Când ele se supără, eu le fac să vorbească. Le spun: „vorbește mai întâi tu”. Eu nu mă gândesc nemijlocit la mediere, dar aceasta m-a învățat cu certitudine multe lucruri”. „Aceasta m-a învățat să
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]
-
patru grupe principale 157: • conduita agresivă: bolnavul cauzează sau amenință cu vătămarea fizică alți oameni sau animale: - adesea tiranizează, amenință sau intimidează pe alții; - inițiază adesea bătăi; - face uz de armă care poate cauza o vătămare corporală serioasă altora (ex: băț, cărămidă, cuțit, armă de foc); - este crud (fizic) cu alți oameni; - este crud (fizic) cu animalele; - fură, întră în confruntare cu victima (ex: banditism, furt din poșete); - forțează pe cineva să întrețină activitate sexuală. • conduita nonagresivă: bolnavul cauzează pierderea sau
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
bazată pe deghizări, în care toate rolurile inclusiv cele masculine, ar fi fost jucate de actrițe, adică invers decât în timpurilor vechi și care ar fi purtat numele de PluriELF). Sau poate că fără să știu, am ajuns, dând cu bățul în baltă, la mascotele lui Luca Pițu. Îndrăznesc a crede asta pentru că "Nespălatul" din basme (despre care ne vorbește și Proppsss) este asociat cu motivul logodnicului dar și cu cel al slujitorului diavolului. Interdicția spălării putea dura luni de zile
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
să "treacă la orizontală", fără să fi intrat în jocuri culinare (de genul "passer vite à casserole"117). Te vei salva doar ajutând-o să-l sfâșie pe "nerușinatul"(genul nu contează) ce a sfidat-o astfel, să-i pună bețe-n roate sau suprem deliciu, să-ntoarcă roata vieții, s-arate orișicui că totul nu a fost decât minciună și-nșelătorie ("v-am spus că e un impostor, că e o cu..118."). Am trecut și de ea și chipul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
interiorizarea, care este tot un fel de însingurare. Destrămarea cercului, simbol al perfecțiunii, sau mai degrabă înjumătățirea lui poate fi asemănat textului stănescian Lecția despre cerc: Se desenează pe nisip un cerc/ după care se taie în două,/ cu acelasi băț de alun se taie în două./ După aceea se cade in genunchi,/ după aceea se cade în brânci./ După aceea se izbește cu fruntea nisipul/ și i se cere iertare cercului./ Atât". (Nichita Stănescu, Lecția despre cerc) Reinventarea noii lumi
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
nu m-ai fi ajutat, groapa ar fi fost pentru tine. Omenia ta a fost însă mai tare ca soarta. Bărbatul se uită speriat împrejur și se văzu singur pe cîmp. În mînă ținea încă o frunză cu viermi. Și bățul cu care-i mîncase. E de mirare că nu și-a pierdut mințile de spaimă. S-a întors în sat și-abia după un timp și-a istorisit pățania. Se însurase deja cu femeia pe care-o iubea. Și toți
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
o găleată pe capacul de lemn e pictat un bonzai și-o perie de jad pictura e roasă și spălăcită norii nu se mai pot oglindi în luciul ei 5 Am înjghebat un ceas solar din patru bolovani și-un băț de bambus de la un scaun vechi timpul n-are importanță dar umbra bambusului și a pietrelor mă face mai puțin singur cînd norii acoperă soarele mă duc și mă așez rînd pe rînd pe cele patru pietre privind fix bățul
Cinci sute de trepte și marea by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/8696_a_10021]
-
băț de bambus de la un scaun vechi timpul n-are importanță dar umbra bambusului și a pietrelor mă face mai puțin singur cînd norii acoperă soarele mă duc și mă așez rînd pe rînd pe cele patru pietre privind fix bățul de bambus singurătatea lucrurilor se cere și ea ostoită 6 Cîteodată un nor jos îmi intră în chilie îmi place să stau în mijlocul lui și să scriu haiku-uri pe hîrtie de orez ne sincronizăm perfect cînd el s-a
Cinci sute de trepte și marea by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/8696_a_10021]
-
sîngele din trup într-o noapte mîinile mele i-au modelat un gît lung subțire și fără viață nici o picătură de sînge n-a curs timpul și mintea mea s-au oprit azi un ceas solar cu patru pietre un băț de bambus cu-o cioară în vîrf desfășoară înainte-mi alt timp nemeritat m-aș duce la tatăl iubitei mele să-l implor cu unghiile lui să-mi rupă coaja rănii sîngele să-l strîngă și să-l verse-n
Cinci sute de trepte și marea by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/8696_a_10021]
-
să-mi rupă coaja rănii sîngele să-l strîngă și să-l verse-n mare iar trupul să-l asvîrle în rîpa cu șerpi mă-ngrozește gîndul că n-o să vrea să se-atingă de mine 20 Cioara în vîrful bățului de bambus e ca o păpușă stau în fața ei și o privesc mă simt ca un păpușar mort
Cinci sute de trepte și marea by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/8696_a_10021]
-
atestate la popoarele din Balcani: „peperuna” la albanezi, „peperugă” la bulgari. În lucrarea Istoria românilor prin călători, Nicolae Iorga Îl citează pe misionarul Bandini (Bandinus, care spune: „Noaptea, pe Întuneric, fete mature, câte zece, trec goale, săltând și jucând cu bețe pârlite În mână. Li iese-n cale zece flăcăi goi cu suliți. Se salută și se bat. Sau se pun la plug și ară În jurul satului și atâtea fete mari Îl duc, râd și cântă.” Acest joc se ține la
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
rupe din aceste buruieni câte puțin și le aruncă asupra lor, iar blajul Îi atinge din când În când cu biciul spre a nu lăsa duhurie necurate să se apropie de ei (... După Înconjurarea movilei vievodul scoate sabia, ceiușul nageacul (bățul ciocan Împreună și sub ele trec călucenii Închipuind prin aceasta că de acum sunt scutiți de orice primejdii (... De acum călucenii trebuie să fie pretutindeni cel puțin câte doi Împreună ziua și nopatea (... Poporul crede că ei au puteri vindecătoare
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
de obicei și cele mai grele boli care s-au luptat lungă vreme meșteșugului doftoricesc, se vindecă În acest chip cu puțină osteneală. Atâta putere are credința până și În farmece.” Călușarii folosesc imagini și substanțe apotropaice, cum ar fi bățul ca substitut al calului, animal mitic sau plante medicinale, pentru a se feri de zâne și prin tehnicile lor caracteristice și terapeutice bazate pe o coregrafie particulară reușesc să vindece cu ajutorul unor formule magice care rostite, alungă duhurile rele. Ei
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
că morții de pe străzi evocați de Bontaș, nu erau civili. Trăgând o linie, noul primar al urbei a scris: „...iată în linii modeste tabloul întrucâtva exact (subl.ns.) al orașului la 26 august 1944”. d. „Polițiștii au fost înarmați cu bețe și banderole” După prezentarea situației de la începutul mandatului, Bontaș i-a informat pe superiorii săi și despre unele măsuri pe care le-a luat în speranța intrării în normalitate a orașului și a locuitorilor acestuia. A II-a parte a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tuturor obligațiilor de strângere de arme, ridicare de cadavre, îngroparea mortăciunilor, strângerea aparatelor de radio (subl.ns.), muniții, Poliția pusă sub conducerea D-lui Buhuși Zainea a alcătuit o Poliție din oameni rămași pe loc, fără uniforme, înarmați doar cu bețe și banderole (subl.ns.) dar cu voința de a face ceva pentru încetarea haosului, devastărilor și a tuturor sarcinilor momentului”. Ajunși în acest punct, putem spune că ordinul de strângere a aparatelor de radio venise din partea comandamentului rusesc rămas în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
calificați, fapt extrem de grav mai ales prin consecințele lui ulterioare. Una dintre primele priorități ale primarului-avocat Ioan Bontaș a fost și organizarea minimală a unei poliții cetățenești, chiar dacă nu a primit dreptul de a purta arme de foc ci, numai „...bețe și banderole”. După calmarea situației din oraș, Zainea Buhuși a întocmit o „dare de seamă asupra activității depuse”, imediat după evenimentele din august ’44. Iată descrierea orașului făcută de acesta: „Evenimentele dela 23 august 1944 ne-au apucat în orașul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
poate de dezamăgitor: „...Domnul Comandant sovietic mi’a spus că toți soldații fac parte din trupe în trecere”. Pus pe fapte mari, caută alt subterfugiu și chiar îl găsește, potrivit documentului din care cităm: „...plec eu cu încă 3 cu bețe în mână, intrăm, intimidăm lumea, țipăm, arestăm pe unul mai slab (subl.ns.) pe care îl putem duce la Poliție. Îl ținem o zi-două arestat, lumea vede că lipsește, circulă zvonul că a fost împușcat, lumea se astâmpără cam 70
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
un chipiu printre oamenii care stricau. De aseminea am văzut pe Gh. Onofrei din Cursești care cu un braț strica geamurile și pe Gh. Pinitiliescu îndemnând lumea la stricat și’i mai îndemna să meargă la curtea boerească, bătând cu bățul pe cei care nu’l ascultau (subl.ns.)”. Se pare că, neținând cont de faptul că Grigore Vrabie îi era consătean, Pintiliescu i-a altoit și acestuia un băț la fund pentru neexecutare de ordin: „...chear și mie mi’a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și’i mai îndemna să meargă la curtea boerească, bătând cu bățul pe cei care nu’l ascultau (subl.ns.)”. Se pare că, neținând cont de faptul că Grigore Vrabie îi era consătean, Pintiliescu i-a altoit și acestuia un băț la fund pentru neexecutare de ordin: „...chear și mie mi’a dat un băț, dar eu nu l’am ascultat și n’am stricat nimic, nici la curte nu m’am dus că auzeam dându’se focuri de pușcă acolo
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
care nu’l ascultau (subl.ns.)”. Se pare că, neținând cont de faptul că Grigore Vrabie îi era consătean, Pintiliescu i-a altoit și acestuia un băț la fund pentru neexecutare de ordin: „...chear și mie mi’a dat un băț, dar eu nu l’am ascultat și n’am stricat nimic, nici la curte nu m’am dus că auzeam dându’se focuri de pușcă acolo (subl.ns.)”. Prin urmare, putem trage concluzia că la Pungești, ca și la Băcești
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
i-a mai văzut printre revoltați și pe „...V. Enacache Tofan, I. Florea și Gh. C. Tofan, dar aceștia nu stricau nimic”. Nu a scăpat nici el de furia lui Gh. Pintiliescu care i-a tras, asemenea lui Vrabie, un băț peste dos, însă: „...nu m’am dus la curte fiindu-mi frică căci acolo se trăgeau focuri de pușcă”. e. „Niște santinele nu’i lăsau pe oameni să intre în târg” Versiunea scrisă a lui Neculai Anghel, de 30 de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
spunea că pagubele se cifrau la suma de 25.000 de lei, dar nu se poate constitui parte civilă deoarece nu știe exact cine i-a furat bunurile. j. „V.N. Munteanu din Cursești m’a luat la bătaie cu un băț” Această afirmație...dureroasă a făcut-o alt comerciant evreu, Lupu Solomon, în vârstă de 30 de ani, domiciliat în Pungești, care l-a indicat anchetatorilor și pe făptaș: „...V.N. Munteanu din com. Cursești, care cum m’a văzut m’a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
-o alt comerciant evreu, Lupu Solomon, în vârstă de 30 de ani, domiciliat în Pungești, care l-a indicat anchetatorilor și pe făptaș: „...V.N. Munteanu din com. Cursești, care cum m’a văzut m’a luat la bătaie cu un băț”. Ce a putut face sărmanul negustor, e lesne de înțeles și chiar a și spus-o în declarația sa: „...am fugit iar în urma mea, cred că acei oameni (subl.ns.) împreună cu alții au intrat în casa mea și mi’au
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
descrisă de toți martorii ca fiind extrem de dramatică. Astfel, cetățeanul Ion Baciu de 25 de ani, tot din târgușor, le-a povestit anchetatorilor următoarele: „Mercuri am găsit în oraș vreo 300-400 de oameni de prin Căzănești și alte sate cu bețe și ciomege în mână în fața casei lui H. Nacht unde era pusă o gardă”. Toți declaranții au fost nevoiți să dea numele participanților de care aveau știre așa că nici Baciu nu a putut face abstracție, arătând cu degetul spre: „...N.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]