11,781 matches
-
Le Monde” reface lungul proces, zece ani, al recunoașterii oficiale a adevărului în cazul unui dublu plagiat, nu însă și al penalizării lui, conform legii. Dincolo de lentoarea justiției, se remarcă inerția academică, ostilă dezvăluirii faptelor și care ne face să bănuim că vedem doar vârful aisbergului. În mai 2002, o universitară, pe numele ei Bénédicte Bévière, descoperă întâmplător că 143 de pagini din teza ei de doctorat și 34 din memoriul ei pentru diploma de studii aprofundate au fost copiate mot-à-mot
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4639_a_5964]
-
de o boală de inimă, după ce încercase în van să-l regăsescă pe-ăl mic. Dacă aș avea eu de ales între copiii mei, doamne, nu știu ce aș face... El a fost mutat dintr-un orfelinat în altul, nimeni nu a bănuit nimic. Avea părul blond și ochii ăștia albaștri ca cerul. El spune că nu se gândește la maică-sa nici o clipă, pentru că nu știe care a fost adevărul curat. Nici măcar nu pot să spun dacă crede în Dumnezeu, sau în
Kadiș by Dana Ranga () [Corola-journal/Journalistic/4657_a_5982]
-
arată că în piață cineva stă cu curu' peste o lucrare securistică a lu' Băse și încă nu a apucat s-o publice/negocieze". Ciutacu: Îi dau o veste proastă lui Băsescu” Contactat de , Victor Ciutacu a fost întrebat dacă bănuiește cine ar putea avea ”lucrarea securistică”. Jurnalistul a răspuns că nu știe, încă. Nu, în clipa asta nu, dar aseară băieții de la Antena 3 vorbeau între ei ce hârtii o să aducă Ciuvică în seara asta, pot să intuiesc. Și dacă
Ciuvică: Noul certificat de la CNSAS arată că Băsescu e mincinos. Ciutacu: Oricâte dosare distrugi, mai păstrează unul ceva by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/45454_a_46779]
-
nu am vrut să cred că e adevărat. Aștept să văd toate declarațiile, motivațiile care l-au determinat să facă asta. Îl cunosc destul de bine și știu că este un om principial, care a avut curajul opiniilor sale. Nu îl bănuiesc de un oarecare oportunism", a declarat Theodor Paleologu. Citește și:
Paleologu, surprins de plecarea lui Frunzăverde din PDL: Nu am vrut să cred că e adevărat () [Corola-journal/Journalistic/45650_a_46975]
-
o ființă bine definită biologic și spiritual. Aici însă, toate datele problemei dispăreau într-o lume întunecat-haotică, totul funcționa pe contrasens, totul se opunea normalității ca o mănușă întoarsă pe dos. Intrasem direct în infern.” (p. 7) E inutil a bănui aici accente patetice, cînd de fapt e vorba de o stare pe care cel mai adesea, din comoditate și neglijență, o definim ca „stare inefabilă”, adică drept un sentiment pe care nu-l poți prinde într-o fabulă lămuritoare. Impresia
Mănușa întoarsă pe dos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4566_a_5891]
-
Victor Ponta, a declarat miercuri că deși nu poate să fie bănuit de “simpatii” pentru Monica Macovei, nu este de acord cu articolul din legea lustrației care face referire la foștii procurori comuniști. “Toată legea lustrației, așa cum a fost adoptată, este o lege inaplicabilă. Cred că cei care au adoptat-o nu
Ponta: Nu sunt de acord cu lustrarea Monicăi Macovei () [Corola-journal/Journalistic/45831_a_47156]
-
cu acest articol. E un gen de minciună care cred că trebuie demontată. Această lege proastă, prost făcută, a fost votată de pedeliști, ei au lustrat-o și pe Macovei, lucru cu care nu sunt de acord, deși nu mă puteți bănui de simpatii pentru doamna Macovei, dar articolul este absolut o prostie”, a declarat Ponta. Prin noua lege, persoanele nu vor fi complet lustrabile, ele putând candida pentru funcțiile de președinte al României, senator, deputat, primar, președinte de Consiliu Județean și
Ponta: Nu sunt de acord cu lustrarea Monicăi Macovei () [Corola-journal/Journalistic/45831_a_47156]
-
absolut inaplicabilă. Cred că cei care au adoptat-o nu doar s-au făcut de râs, dar trebuie să dea ei explicații. Ei au lustrat-o și pe Macovei, lucru cu care eu nu sunt de acord, deși nu mă puteți bănui de simpatii pentru doamna Macovei, dar articolul este absolut o prostie', a spus Ponta la finalul unei ședințe informale de la sediul PSD. El a precizat că aruncarea responsabilității în cadrul coaliției guvernamentale este un procedeu incorect. Genul ăsta de a-și
Ponta: E foarte bine că ÎCCJ a sesizat CCR pe tema Legii lustraţiei () [Corola-journal/Journalistic/45829_a_47154]
-
parte de colegi care dau note proaste studenților pentru că știu mai mult decît ei. Gîndiți-vă că atunci cînd am plecat aveam mai multe lucrări ÎȘI decît cele două departamente de politologie din București împreună, ce atmosferă credeți că era?” Cronicarul bănuiește ce atmosferă era în instituțiile cu pricina, dar e rezervat în privința statutului de calitate reprezentat de revistele ÎȘI atunci cînd e vorba de discipline umaniste. Cînd în discuție sînt științele exacte, nimic de zis. Dar în lumea fluctuanta a filosofiei
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4360_a_5685]
-
nici măcar o singură dată, deși o auzea mergând prin casă, ceea ce nu i se părea defel anormal. Astfel se trăia în familia Hathorne, una din cele mai vechi și mai orgolioase din întregul ținut. Să nu ne grăbim să îi bănuim de nebunie sau de fobie. După ce ai citit una sau două din cărțile lui Hawthorne, înțelegi la ce ciudățenii poate duce pasiunea pentru singurătate și dragostea de mister în care se închide cineva. Ce se afla sub vălul negru al
JULIEN GREEN America mea () [Corola-journal/Journalistic/4358_a_5683]
-
lațuri, întocmind capcane, prinsori. Apoi s-au ascuns în tufe. Estimp, eu mă aflam împreună cu alte păsări. Ochindu-ne, vânătorii au început să fluiere 8, spre a ne ademeni. Văzând acel loc răcoros, cum ne aflam în stol și nu bănuiam nimic din ce ne-ar fi putut opri, ne-am repezit într-acolo și am căzut în capcană. Pe loc s-a închis în juru-ne un inel, lațuri ne-au strâns aripile, corzi ni s-au înfășurat de picioare, încât
Ibn Sīnā (AVICENNA), 980-1037 - Epistola păsării (Risalat al-Tayr) () [Corola-journal/Journalistic/4374_a_5699]
-
cu care nu se mai bate. Repet, domnul Crin Antonescu, președinte de partid, a tratat într-o paranteză acest eveniment dramatic, cum a tratat într-o paranteză evenimentul dramatic prin care a trecut Mariana Câmpeanu, care i-a fost și bănuiesc că-i este aproape. Asta m-a condus spre același sentiment de mâhnire, că trăim într-o țară cu oameni mici, foarte mici".
Adrian Ursu, analiză devastatoare pentru Crin Antonescu by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/43805_a_45130]
-
speranțe. Noica va încerca, la Păltiniș, să reconstituie structura Utopiei, ruinată de regimurile totalitare. Cei care vorbesc despre regimul complementar al celor doi, își sprijină demonstrația pe cele două scrisori . Înainte de ele a mai existat un text pe care nimeni (bănuiesc) nu-l citează. E vorba de o conferință ținută de autorul lui Mathesis la Berlin în1943: Die innere Spannung der kleinen Kulturen. - Tensiunile interioare ale culturilor mici. De ce s-a așezat Noica la Păltiniș, iată o întrebare la care au
Noica și careul M al Sibiului by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4385_a_5710]
-
religiosul ies și ele mai bine reliefate din această adunare la un loc a întregii opere. Căci, diseminate în mai multe volume (și bine camuflate de acest poet inteligent și ludic, căruia îi place să „ascundă” înțelesuri în text și, bănuiesc, să se și amuze de morga unor critici obtuzi), aceste două aspecte se vedeau mai greu, acoperite, cumva, de spectacolul când fals-dantesc, când fals-bacovian în care Ioan Es. Pop își drapează, uneori, fantazia. E clar că, oricât de vagă este
Ioan Es. Pop în ediție completă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5757_a_7082]
-
socialismul va pune teza în practică, dar abracadabra camilpetresciană merge mai departe, până la teza că statul totalitar (el nu folosește, totuși, cuvântul, deși noi, care îi cunoaștem piesa Jocul ielelor, scrisă deja la data interviului, avem oarece temeiuri să-l bănuim de simpatie, intelectuală, firește, pentru ideologia de acest tip) e neapărat unul noocratic. Înduioșătoare la Camil Petrescu este, până la urmă, colosala lui naivitate: se declară convins că „o grevă a muncitorilor intelectuali - ingineri, medici, ziariști, funcționari e.t.c. - e
„Mărturia unei generații“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5763_a_7088]
-
ating targetul, îmi iau banii. Impactul cred că a fost, în principal, unul de imagine. Odată cu venirea mea, România TV a arătat că are ambiții în piața media. Iei un om de Champions League, se uită lumea la tine altfel. Bănuiesc că, dacă ar avea lucruri importante să-mi comunice, șefii postului n-ar ezita s-o facă. Vedem că, pe lângă dvs, la România Tv vin jurnaliști importanți de la televiziuni concurente (Andreea Crețulescu, Silviu Mânăstire etc). Pe lângă asta, televiziunea pare într-
Exclusiv - Ciutacu: "Trecerea de la Antena 3 la România Tv a fost un șoc, chiar și pentru mine. Profesional, 2013 a fost un an mediocru". Ce promite pentru viitor - Interviu DC News by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/57677_a_59002]
-
lui Mehdi Ghezali, un islamist de origine algeriană-suedeză care a petrecut doi ani în închisoarea Guantanamo Bay. Autoritățile au refuzat să comenteze până acum informațiile, potrivit Russia Today. Mass media din Bulgaria l-a identificat pe bărbatul despre care se bănuiește că ar fi aruncat în aer miercuri autobuzul cu turiști israelieni, în urma atentatului șapte persoane murind, iar alte zeci au fost rănite. Bărbatul era de rasă caucaziană, avea părul lung și era îmbrăcat în haine sport, potrivit înregistrărilor realizate de
Atacatorul din Burgas a fost identificat: un fost deţinut de la Guantanamo () [Corola-journal/Journalistic/57837_a_59162]
-
său povestește despre o criză, pe care o adună meticulos din toate circumstanțele dramatice sau numai închipuit dramatice, tânjind să se așeze în statutul unui om fără griji, vis în care orice artist se alintă că ar putea să ajungă. Bănuiesc, din mărturisirile sale, că în tinerețe a fost, ca mai toți timișorenii proveniți din școala clujeană, obsedat de găsirea unei formule care a împins arta plastică în abstracțiuni atât de greu de descifrat. O spune într-un loc: „Mai țin
Intrările și ieșirile din criză ale artistului by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5845_a_7170]
-
fibrilație onirică controlată. (Menționez, în treacăt, că visul - începând cu varianta sa feerică din Calul dracului până la coșmarurile din O făclie de Paște sau În vreme de război - survine în scrierile autorului cu o frecvență mai ridicată decât am putea bănui. Onirismul caragialian nu este o găselniță îndrăzneață, ci un fapt, pentru mine, inconturnabil.) Ce visează, așadar, patrioticul protopop cercual? Cu peste două decenii înainte de consumarea evenimentului istoric real (reamintesc faptul că Poetul Vlahuță a fost publicată în 1896), Caragiale are
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
lui, hotărât să-l ia pe lângă dânsul. Ca să-și încoroneze succesul, militarul s-a dus acasă și, fără să lase măcar o vorbă, s-a împușcat”. Indiferent că a murit de boală sau prin sinucidere, fratele pe care noi îl bănuim a fi luat parte la răscoala polonezilor din 1863, nu putea fi decât el, mai ales că după o asemenea experiență militară, el putea face o bună impresie la Berlin profesorilor săi. Fără îndoială, cele dintâi informații prețioase aduse de
Eminescu, noutăți biografice? Un frate al poetului, participant la insurecția poloneză by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/5871_a_7196]
-
din partea lui Mircea Popa. Drept dovadă, studiile din Cărți, manuscrise, biblioteci: Prima carte de cântece românești tipărită (1768), Un manuscris de cântece de lume din 1834 și Culegeri de cântece populare și de petrecere (în total, 35 de pagini). Putem bănui că ele prefigurează o viitoare monografie dedicată speciei, căci în primul dintre studii observăm cum cercetătorul decantează, din materia cărții tipărite în 1768 la Cluj, dovezile apariției cântecului de lume între modalitățile poetice legitime, în cel de-al doilea sunt
Transilvania e o bibliotecă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5873_a_7198]
-
Ardeal în urmă cu zece ani, e suspectat la București, în timpul ocupației germane, de lipsă de loialitate față de statul austro-ungar; refugiat la Iași, din teama de a nu fi arestat și probabil condamnat la moarte pentru eschivă de la recrutare, e bănuit de confrați ca spion al regimului de ocupație. Suspiciunea generalizată îl copleșește, îl împinge la sinucidere, după cum se explică resorturile acestei drame în avertismentul autorului: „Un om și-a curmat viața în clipa în care a înțeles limpede că, între
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
care și le transmit unul altuia. Primul știa de la cel de-al doilea ce catastrofă putea aduce o astfel de întâmplare: o nouă confruntare cu statul austro-ungar. Cititorul devotat ficțiunii din Calvarul, fără să aibă aceste informații biografice, nu poate bănui ce încărcătură dramatică se afla în această amenințare ca Remus Lunceanu să fie arestat în 1918 de unguri la București și trimis la Budapesta pentru un proces de trădare sau de dezertare. Liviu Rebreanu o mai pățise o dată, cu opt
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
va fi înlocuit de Marele Romancier, sigur pe sine și pe deplin convingător pentru toți, public cititor și critică profesionistă. Penitențele învingătorului Disculparea nu este un proces moral încheiat niciodată pentru Liviu Rebreanu. Ea este prezentă în forme ascunse sau bănuite în toate etapele sale de creație. Se poate afirma că marile sale romane au toate în profunzime elemente de dezvinovățire, chiar dacă în formele cele mai evazive sau eliptice. Mai întâi, actul de creație este pentru Rebreanu un chin, dar o
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
importanța lor e de obicei conjuncturală. La origine o teză de doctorat, remaniată în mai multe rânduri din 2002 (când a fost susținută) până astăzi, Portret de grup cu generația 80 e, așadar, primul demers analitic care nu poate fi bănuit de partizanat. (La noi suspiciunea fiind aproape o metodă de interpretare.) Sigur, se vede de la o poștă că lui Vakulovski poezia optzeciștilor îi place. Altminteri, n-ar fi citit-o așa, de la titluri până la virgule. Nimic n-a iertat. Impresia
Scriitorii români de ieri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5884_a_7209]