2,504 matches
-
Dealu Boului, Dealu Focaletesei, Negulești, Popești și Valea Cocu, având 911 locuitori ce trăiau în 114 case. Existau în comună două biserici și o școală. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Bărbătești, Richitele de Jos și Richitele de Sus. În comuna Bărbătești existau o biserică veche și o școală primară și trăiau 654 de locuitori în satele Bărbătești, Bărbăteasca, Brânzești, Cătușea, Ciocești, Linia-Țigani, Piculești și Redești. Comuna Richitele de Jos, formată din
Comuna Cocu, Argeș () [Corola-website/Science/300616_a_301945]
-
911 locuitori ce trăiau în 114 case. Existau în comună două biserici și o școală. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Bărbătești, Richitele de Jos și Richitele de Sus. În comuna Bărbătești existau o biserică veche și o școală primară și trăiau 654 de locuitori în satele Bărbătești, Bărbăteasca, Brânzești, Cătușea, Ciocești, Linia-Țigani, Piculești și Redești. Comuna Richitele de Jos, formată din satele Arsenești-Chelbești, Bogdanu, Dealu Scroafei, Grebenu, Mogândeneni, Pleșești și Răchitele
Comuna Cocu, Argeș () [Corola-website/Science/300616_a_301945]
-
acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Bărbătești, Richitele de Jos și Richitele de Sus. În comuna Bărbătești existau o biserică veche și o școală primară și trăiau 654 de locuitori în satele Bărbătești, Bărbăteasca, Brânzești, Cătușea, Ciocești, Linia-Țigani, Piculești și Redești. Comuna Richitele de Jos, formată din satele Arsenești-Chelbești, Bogdanu, Dealu Scroafei, Grebenu, Mogândeneni, Pleșești și Răchitele de Jos, cu 843 de locuitori, avea trei biserici și o școală. Comuna Richitele de Sus
Comuna Cocu, Argeș () [Corola-website/Science/300616_a_301945]
-
vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Bărbătești, Richitele de Jos și Richitele de Sus. În comuna Bărbătești existau o biserică veche și o școală primară și trăiau 654 de locuitori în satele Bărbătești, Bărbăteasca, Brânzești, Cătușea, Ciocești, Linia-Țigani, Piculești și Redești. Comuna Richitele de Jos, formată din satele Arsenești-Chelbești, Bogdanu, Dealu Scroafei, Grebenu, Mogândeneni, Pleșești și Răchitele de Jos, cu 843 de locuitori, avea trei biserici și o școală. Comuna Richitele de Sus, cu
Comuna Cocu, Argeș () [Corola-website/Science/300616_a_301945]
-
biserici și o școală. Comuna Richitele de Sus, cu satele Dealu Scroafei, Grebenu și Richitele de Sus, avea o populație de 782 de locuitori, două biserici și o școală cu 48 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Bărbătești (comasată cu Răchițele de Sus), celelalte trei comune aflându-se în plasa Uda a aceluiași județ. Comuna Cocu avea 1972 de locuitori în satele Cocu, Dealu Bisericii, Dealu Boului, Făcălețești, Linia Mare, Negulești, Popești și în cătunul Văruici. Comuna Răchițelele
Comuna Cocu, Argeș () [Corola-website/Science/300616_a_301945]
-
Dealu Boului, Făcălețești, Linia Mare, Negulești, Popești și în cătunul Văruici. Comuna Răchițelele de Jos avea 856 de locuitori în satele Bogdanu, Chelbești, Dealu Scroafei, Greabănu, Moțoești și Pleșești; iar comuna Răchițelele de Sus avea 1775 de locuitori în satele Bărbătești, Ciocești, Dealu Cătușii, Dealu Scroafei, Grebănu, Linia-Richițelele și Picuești. În 1931, comunele Richițelele de Jos și Richițelele de Sus au fost comasate, formând comuna Richițele, cu reședința în satul Linia-Richițelele; tot atunci, comuna Cocu a luat vremelnic denumirea de "Cocu-Crucișoara
Comuna Cocu, Argeș () [Corola-website/Science/300616_a_301945]
-
a datorat apropierii de oraș și posibilității de a aduce un salariu în casă, care nu se cheltuia pe mâncare. Încă prin anii 30 ai secolului XX, majoritatea locuitorilor din Livadia purtau haine făcute în casă, după specificul locului. Portul bărbătesc. Bărbații purtau haină treisferturi, de culoare gri, numită , căput”, care avea guler deschis la gât și trei buzunare: unul sus și două mai jos, până deasupra genunchilor. Căputul era confecționat din pănură, sură sau neagră, țesută în casă. Unele haine
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de grâu sau de orz având împletite între ele mărgele, flori mărunte, semănând astfel cu un buchet. Înainte vreme, mirele și mireasa erau îmbrăcați în costume populare tradiționale, astăzi constatîndu-se preferința către o vestimentație modernă, de oraș, constând din costum bărbătesc la mire și rochie albă de mireasă. Odinioară, straiele pe care le purtau mirele și mireasa erau destinate unei unice folosințe, unei singure ocazii, cea a nunții, fiind special pregătite pentru acest eveniment. După oficierea serviciului religios, alaiul de nuntași
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
modernizat în 2000 care posedă o sală de spectacole cu 300 de locuri și o bibliotecă cu 25 456 de volume, împreună cu biblioteca școlii. În cadrul căminului cultural funcționează formații artistice cu prestigiu național, multe formații, printre care cea de dansuri bărbătești, formația de căiuți, grupul vocal și altele, participând la numeroase festivaluri folclorice interne și internaționale. Localitatea Tudora este o importantă vatră folclorică, cu datini și obiceiuri de origine daco-romană. Jocul căiuților și al caprei, jocul urșilor și al mascaților, colindele
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
cărămidă, cele din lemn au dispărut, spre paguba culturii naționale românești. Portul țăranului sebeșan este de o mare frumusețe și varietate. Piesele portului tradițional pentru femei sunt: ia, pieptărelul, poalele, crătința, șurțul, betele, iar peste costum se purta frijura. Portul bărbătesc se compunea din: căciula rotilată, pieptar, cămașă, șerpar, cioareci, opinci și frijură.
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
de la război (cele două vergele care țin rostul țesăturii). La terminarea țesutului ies cu fușteii afară cu ochii închiși. Dacă la deschiderea ochilor vor vedea ființe de sex femeiesc se va naște fetiță, iar dacă vor vedea ființe de sex bărbătesc se va naște băiat. In același scop dacă în casă este o femeie însărcinată în momentul când se taie porcul, „henteșul” este atent la configurația grăsimii de pe spinarea porcului. Dacă aceasta prezintă o mică proeminență, copilul va fi băiat, în
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
bună înțelegere. Se crede că învelind copilul cât e mic în scutece colorate îl vor lătra câinii când va fi mare. (Ileana Copil). Pentru a fi curat și fără semne e bine să-l învelești la naștere în cămașă albă bărbătească. Nu se fac scutece din haine femeiești numai din cele bărbătești, considerându-se că doar bărbatul este curat, neavând ciclu menstrual. E bine ca în prima baie să pui două pene de gâscă pentru ca în viața lui să nu-i
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
scutece colorate îl vor lătra câinii când va fi mare. (Ileana Copil). Pentru a fi curat și fără semne e bine să-l învelești la naștere în cămașă albă bărbătească. Nu se fac scutece din haine femeiești numai din cele bărbătești, considerându-se că doar bărbatul este curat, neavând ciclu menstrual. E bine ca în prima baie să pui două pene de gâscă pentru ca în viața lui să nu-i fie frig la picioare. Apa pentru baie se încălzea în ,ciubanc
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
la care sosesc ursitoarele. Nimeni nu le vede, doar cineva dintre ei le aude vocea alegând un anumit obiect din cele puse pe masă. Obiectul respectiv va fi pus în mâna copilului de către tată, dacă este vorba de o meserie bărbătească, sau de către mama dacă e una femeiască (Ana Bulzan). Se face la o săptămână-două după naștere. Nașa și cineva dintre rudele apropiate ale copilului îl duc la biserica cea mai apropiată după ce l-au îmbrăcat cu hainele duse în dar
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
prime subțiri de postav de culori diferite. Încălțămintea era alcătuită din cizme sau ghete din piele neagră, purtate la sărbători, iar în zilele de lucru se purtau opinci. La portul femeilor mai în vârstă culorile erau alb și negru. Portul bărbătesc este alcătuit dintr-o "chimeșe" (cămașă), de obicei purtată peste pantalon, din pânză albă de cânepă cu guler strâns la gât, mâneci largi cu manșetă și broderie de culoare albă, albastră sau galbenă. Peste chimeșe se purta un "laibăr" (vestă
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
ceramică neagră și ornamentala; v COMZOO SRL - depozit materiale pentru construcții; v PAVIMENTE SRL - producție de pavaj prin vibropresare. v Și altele Cultură În comuna Marginea se află un cămin cultural unde activează o formație interesantă și valoroasă de cor bărbătesc. Această formație prezintă spectacole atât la nivelul comunei, dar și în cadrul unor manifestări prestigioase de la Mănăstirea Sucevita sau Catedrală Rădăuți, în special în timpul sărbătorilor de iarnă. Bibliotecă comunala Marginea a luat ființă în 1960 cu un fond de carte de
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
servicii și comerț. Costumul național românesc specific zonei de sud-vest a Olteniei, bogat ornamentat și viu colorat, este purtat mai cu seamă în ocazii deosebite, sărbătorești. Costumul femeilor este format din Ie (vestimentație), maramă de borangic și fotă, iar costumul bărbătesc este format din căciulă înaltă din piele de miel, Ie (vestimentație) și cojocel, ițari și opinci. Ca dotări și utilități sociale, comuna dispune de de patru grădinițe, trei școli, un liceu, un spital cu maternitate, farmacie și policlinică, un dispensar
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Date istorice. (după Laugier H. Charles, Sănătatea în Dolj, Monografie sanitară, ediția 2, 2010) Nu se știe originea numelui. Unii locuitori zic că ar provenii de la „jigla” alții de la „Jiu”, în unire cu numele bărbătesc de Gherea. Comună este așezată pe actualul loc din 1837-38, căci până la această dată era așezată mai spre sud cu un km, în locul numit azi Săliște. Mutarea a fost cauzată de nisipurile zburătoare. În vechime forma un sat cu numele
Comuna Gighera, Dolj () [Corola-website/Science/300399_a_301728]
-
Bărbătești este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Bărbătești (reședința), Musculești, Petrești și Socu. Se află în partea centrală a județului, în zona premontană a Podișului Getic. Forma de relief a comunei prezintă mai multe caracteristici, teritoriul
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
Bărbătești este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Bărbătești (reședința), Musculești, Petrești și Socu. Se află în partea centrală a județului, în zona premontană a Podișului Getic. Forma de relief a comunei prezintă mai multe caracteristici, teritoriul comunei cuprinzând două unități geografice: dealurile aparținând Podișului Getic și câmpia ce
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
Podișului Getic. Forma de relief a comunei prezintă mai multe caracteristici, teritoriul comunei cuprinzând două unități geografice: dealurile aparținând Podișului Getic și câmpia ce se întinde de-a lungul Gilortului, care este, de altfel, singurul râu care străbate comuna. Comuna Bărbătești se învecinează cu: Teritoriul administrativ al comunei Bărbătești însumează 3.787 hectare ceea ce reprezintă aproximativ 0,676% din suprafața totală a județului Gorj. Primele atestări documentare în documentele vremii la 1438 menționau ca fratii Dan, Dragomir, Patru și Cornea fii
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
mai multe caracteristici, teritoriul comunei cuprinzând două unități geografice: dealurile aparținând Podișului Getic și câmpia ce se întinde de-a lungul Gilortului, care este, de altfel, singurul râu care străbate comuna. Comuna Bărbătești se învecinează cu: Teritoriul administrativ al comunei Bărbătești însumează 3.787 hectare ceea ce reprezintă aproximativ 0,676% din suprafața totală a județului Gorj. Primele atestări documentare în documentele vremii la 1438 menționau ca fratii Dan, Dragomir, Patru și Cornea fii lui Stoian și Stanca Sârbu aveau în stăpânire
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
din suprafața totală a județului Gorj. Primele atestări documentare în documentele vremii la 1438 menționau ca fratii Dan, Dragomir, Patru și Cornea fii lui Stoian și Stanca Sârbu aveau în stăpânire muntele Bărbat folosit pentru pășune, fiind moșneni ai ținutului Bărbătești Începând din sec.XV Muntele Bărbat și Poiana Cucului este efectiv stăpânit de toți locuitorii din Bărbătești, dându-l în arendă ciobanilor crescători de oi din Novaci și Cernădie, iar toamna în fiecare an la 8 septembrie, aceștia aduceau celor
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
Dan, Dragomir, Patru și Cornea fii lui Stoian și Stanca Sârbu aveau în stăpânire muntele Bărbat folosit pentru pășune, fiind moșneni ai ținutului Bărbătești Începând din sec.XV Muntele Bărbat și Poiana Cucului este efectiv stăpânit de toți locuitorii din Bărbătești, dându-l în arendă ciobanilor crescători de oi din Novaci și Cernădie, iar toamna în fiecare an la 8 septembrie, aceștia aduceau celor din Bărbătești brânză și lână, precum și bani, după cum le era tocmeala. Dar obștea din Bărbătești mai folosea
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
din sec.XV Muntele Bărbat și Poiana Cucului este efectiv stăpânit de toți locuitorii din Bărbătești, dându-l în arendă ciobanilor crescători de oi din Novaci și Cernădie, iar toamna în fiecare an la 8 septembrie, aceștia aduceau celor din Bărbătești brânză și lână, precum și bani, după cum le era tocmeala. Dar obștea din Bărbătești mai folosea și apele, astfel aveau ca proprietate și moara cu 7 pietre de pe râul Gilort, langa podul de cale ferată. Moara a fost parăsită în 1887
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]