5,020 matches
-
arhitecți, politicieni! S-ar putea să vină și Bill! exclamă ea. Toată lumea bună din New York va fi aici mâine seară. — În sprijinul cui va fi petrecerea, Muffy? m-am interesat eu. Ei, salvăm una, alta. Salvați Veneția, Salvați Metropolitanul, Salvați Baletul! Cine mai știe? Sunt băgată în atâtea comitete - domnul Zigler adoră scutirile astea de impozite -, încât le numesc pe toate la fel, „Salvați Ce-o Fi“. Nu că-i bună? De-aș putea fi și eu salvată de doamnele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
cu toți soții și prietenii invitatelor. Mimi nu discută decât cu alte gravide, iar Madeleine Kroft nu poate sta alături de persoane slabe, că o ia razna. Cynthia Kirk și Gwendolyn Baines nu-și vorbesc, fiindcă prezidează amândouă gala Teatrului de Balet American și nu se-nțeleg al cărei nume să fie primul pe invitații. Nimeni nu poate să șadă lângă nimeni. Am rămas așa de în urmă cu somnul încât în dimineața asta arătam ca Christina Ricci!!! Iââââhhh... Nu mă puteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
imperioase, pe de altă parte», notă Dean, «judecata, conștiința etc. au fost obligate să se supună argumentelor zdrobitoare ale poftei noastre dezlănțuite...»“ —Henry, ai vrea să-ți rezerv un loc la masa mea, săptămâna viitoare, la Gala Teatrului American de Balet? îl întrebă Gwendolyn. —Regret, Henry este deja ocupat, spuse Cynthia. Stă la masa mea. Masa cea mai bună. Putem merge mai departe? întrebă Henry și reluă cititul: „Ca mai toți marinarii obligați să recurgă la canibalism, Dean începu prin a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
consolidată cu cîțiva foști profesioniști ai scenei. Mugurii verzi ai unei culturi metropolitane uitate răsăreau prin ghipsul și palplanșele dezvoltatorilor imobiliari. În scurta pauză dintre două răpăituri de ciocane, a răzbătut pînă la mine un motiv muzical din Giselle (##notă - Balet clasic (1841) pe muzică de Adolphe Adam și un libret de Jules-Henri Vernoy de Saint-Georges și Théophile Gautier.##); venea dinspre sala de gimnastică, unde o trupă de balet amator compusă din neveste mai tinerele exersa arabescuri și fouetté-uri. Aveau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
ciocane, a răzbătut pînă la mine un motiv muzical din Giselle (##notă - Balet clasic (1841) pe muzică de Adolphe Adam și un libret de Jules-Henri Vernoy de Saint-Georges și Théophile Gautier.##); venea dinspre sala de gimnastică, unde o trupă de balet amator compusă din neveste mai tinerele exersa arabescuri și fouetté-uri. Aveau să-și Încheie ora zbînțuindu-se pe muzică rock În costumele lor mulate, ca apoi să zacă gîfÎind pe marginea piscinei. În cele cinci săptămîni de cînd Crawford mă luase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
băut, Începuse să danseze În jurul mesei. Eu sunt ras În cap și, chiar dacă familiar meschinei lumi literare arădene, considerat un ciudat, unul pus pe rele. Așa că, precedat de asemenea reputație, mă Îndrept spre fosta glorie a poeziei ca să-i opresc baletul. Mai apuc să-l aud pe Cașiș: - De ce să nu ne luăm tuburi de vopsea, să facem grafitti? Că tot cam pe-acolo suntem. * Cașiș avea din nou dreptate. Erau deja Într-un impas: pudoarea și În același timp orgoliul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
tuturor, chelneri și clienți deopotrivă încremenesc sub vraja lor, ca fermecați: "Dar eu nu te-am uitat, Și în inima mea te-am păstrat, Ca un vis minunat..." Cu fiecare notă depășită pe portativ glasul insinuant al cântăreței săvârșește un balet intim al sentimentelor în sufletele ascultătorilor ce vibrează la unison, uniți într-o clipă magică de tainica și invizibila acoladă a sunetelor muzicale. Un dop de șampanie pocnește inoportun. Câțiva protestează, scandalizați. Apoi nu se mai aude decât cântecul, discret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Cenușa timpului - Dorin MANEA Un eveniment-spectacol original, o îmbinare între baletul contemporan și muzica rock. Spectacolul, din punct de vedere stilistic, este o fantezie alegorică ... o poveste de viață cu sentimente interioare dar și cu trăiri cotidiene: bucuria, tristețea, teama, speranța sunt transmise prin coregrafia expresivă și prin sensibilitatea, subtilitatea și
Cenu?a timpului by Dorin MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83479_a_84804]
-
Stănilă, Ilie Lazăr, Andrei Albu - backing vocals. Coregrafia: Doina Botiș. Soliștii balerini: Mircea Munteanu, Saaya Pikula, Aleisha Gardner - coregrafă și Keston Meyer. Regizor: Ovidiu Dragoman - directo- rul Casei de Cultură a Municipiului Sibiu, care a avut inițiativa înființării Teatrului de Balet la Sibiu, fondat în urmă cu 5 ani din corpul de balet al Casei de Cultură a Municipiului Sibiu, un proiect ambițios susținut în totalitate de Consiliul Local al Municipiului și de Primăria Sibiu.
Cenu?a timpului by Dorin MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83479_a_84804]
-
Mircea Munteanu, Saaya Pikula, Aleisha Gardner - coregrafă și Keston Meyer. Regizor: Ovidiu Dragoman - directo- rul Casei de Cultură a Municipiului Sibiu, care a avut inițiativa înființării Teatrului de Balet la Sibiu, fondat în urmă cu 5 ani din corpul de balet al Casei de Cultură a Municipiului Sibiu, un proiect ambițios susținut în totalitate de Consiliul Local al Municipiului și de Primăria Sibiu.
Cenu?a timpului by Dorin MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83479_a_84804]
-
pătrunderii geometriei ansamblului architectonic, o datorăm solistului Ion Bogdan Ștefănescu, care este acompaniat de Orchestra de Cameră Radio aflată sub conducerea dirijorului Cristian Brâncuși. Ultima lucrare înregistrată pe CD este Suita simfonică din poemul coregrafic Miorița, op. 47 (1980). Libretul baletului aparține coregrafului Oleg Danovski, artist căruia i se datorează și montarea spectacolului cu ansamblul Baletului clasic și contemporan din Constanța, în cadrul ediției a IX-a a Festivalului George Enescu, București, 1981. Această lucrare, ce marchează și treizeci de ani de
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
de Cameră Radio aflată sub conducerea dirijorului Cristian Brâncuși. Ultima lucrare înregistrată pe CD este Suita simfonică din poemul coregrafic Miorița, op. 47 (1980). Libretul baletului aparține coregrafului Oleg Danovski, artist căruia i se datorează și montarea spectacolului cu ansamblul Baletului clasic și contemporan din Constanța, în cadrul ediției a IX-a a Festivalului George Enescu, București, 1981. Această lucrare, ce marchează și treizeci de ani de activitate artistică a compozitoarei Carmen Petra-Basacopol, a fost distinsă în anul 1980 cu un premiu
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
românească: Premiul Academiei Române. Compozitoarea ne transmite rațiunea sa estetică: „Mitul Mioriței, sălășluind în adâncul ființei mele, l-am răstălmăcit atât în teza mea de doctorat (1976), ca o componentă de bază a înțelegerii originalității muzicii românești, cât și în baletul meu, creat pe libretul coregrafului Oleg Danovski, lăsând să se răsfrângă din plin sensurile adânci ale sentimentului de dor, proiectat spre infinit ca și Coloana lui Brâncuși.” Suita din baletul Miorița este compusă pentru orchestră simfonică mare, având în componența
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
de bază a înțelegerii originalității muzicii românești, cât și în baletul meu, creat pe libretul coregrafului Oleg Danovski, lăsând să se răsfrângă din plin sensurile adânci ale sentimentului de dor, proiectat spre infinit ca și Coloana lui Brâncuși.” Suita din baletul Miorița este compusă pentru orchestră simfonică mare, având în componența sa și instrumente specific românești precum naiul, înscris în familia flauților, și toaca, din rândul instrumentelor de percuție. Lucrarea străbătută de fiorul melosului popular, și circumscrisă unor parametri dramatici, lirici
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
o putere de fascinație pe care a știut mereu să o hrănească. Pentru că el însuși a fost sedus, definitiv, de lumea zborului, de performanța lui. Este absolvent al Liceului de coregrafie "Floria Capsali" din București. Și-a făcut studiile de balet cu maestra Floria Capsali și cu maestrul Mitiță Dumitrescu. Nu a existat prilej, public sau nu, în care să nu exprime venerația pentru marii săi profesori, pentru felul în care aceștia știau să formeze tineri balerini, să educe corpul și
Despre Ioan Tugearu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8684_a_10009]
-
Cîndva, într-un interviu, a declarat că nu a avut modele autohtone. Acum, a mărturisit că se simte discipolul lui Ioan Tugearu, căruia îi datorează - el și generația lui - enorm. În Simfonia psalmilor, Ioan Tugearu a dansat alături de ansamblul de balet al Operei și de soliștii ei. Nu se putea alegere mai inspirată ca să mărturisească despre crezul artistic și uman al Maestrului. Clasic și modern, tradiție și inovație, generații umăr la umăr în zborul lui Ioan Tugearu.
Despre Ioan Tugearu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8684_a_10009]
-
în alt "rol" de la cel de model sau fată-n casă la un ofițer la cel de damă de companie sau pretinsă studentă la Conservator - nu este acesta un portativ dramatic din portofoliul actoricesc al actriței? - care-și va sfîrși baletul kharmic în flăcări asemeni fluturelui atras de flacăra lămpii și consumat într-o scăpărare. Chiar dacă rolul pe care-l joacă actrița este diferit de stilul vamp al frumoasei Theda Bara, el ilustrează ceva ce va deveni consubstanțial celei de-a
Umbre mișcătoare pe pînză by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8663_a_9988]
-
incursiune în muzica ultimilor 50 de ani, împreună cu Bega Blues Band l duminică, 2 aprilie, ora 17,00 Piața Operei, Gala TVR 50 - 50 de ore în orașul tău. Participă Phoenix, Cargo, DJ Project, Achim Nica, Luca Novac, Tiberiu Ceia, Baletul Operei din Timișoara. Invitați speciali: Iolanda Balaș, Sanda Țăranu, Marius Țeicu, Florin Călinescu, Petre Magdin, Iurie Darie, Dumitru Moroșanu, Aristide Buhoiu, Ștefan Popa Popa’s, Francisc Valkay, Francisc Vastag, Helmut Dukadam, Jackie Ionescu. Trei dintre cele mai îndrăgite vedete ale
Agenda2006-13-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284894_a_286223]
-
a împlinit tocmai anii potriviți, cincizeci și cinci, și vrea să se însoare cu prima-întâi frumusețe din tot Petersburgul. Pe loc mi-a dat a înțelege că tot azi poți s-o vezi pe Nastasia Filippovna, la Teatrul Mare, la balet, fiindcă o să șadă în loja ei de la benoar. Da’ ia încearcă să te duci la balet când ai un părinte ca al nostru! Îndată se răfuiește cu tine, te omoară și gata! Dară eu tot am dat fuga pe-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
din tot Petersburgul. Pe loc mi-a dat a înțelege că tot azi poți s-o vezi pe Nastasia Filippovna, la Teatrul Mare, la balet, fiindcă o să șadă în loja ei de la benoar. Da’ ia încearcă să te duci la balet când ai un părinte ca al nostru! Îndată se răfuiește cu tine, te omoară și gata! Dară eu tot am dat fuga pe-un ceas și am văzut-o iar pe Nastasia Filippovna; n-am putut dormi toată noaptea aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în așa poziție și cu părul desfăcut. Un cadavru era ars de nu se mai cunoaștea nimic și m-am mirat văzîndu-l învelit într-un voal cu fire de argint, cu totul neatins, poate era o damă din cor sau balet. Într-un colț zăcea cadavre arse al căror sex cu greu se putea recunoaște. Doi medici, Zillner și Zeemann, lucrau neîncetat la trista lor operă. Victimele cele mai multe aveau câte un braț sau picior frânt, picioarele erau sucite în mod nenatural
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o febrilă emoție spectacolul sărbătoresc al lumii, tulburat temporar de amenințări secrete, într-o atmosferă poate mai puțin agitată totuși, de reverie într-un univers de feerie onirică, scenă pentru delicate fantasme, conturate în linii fluente, ca un soi de „balet” regizat cu știutul rafinament manierist al iubitorului de suave artificii. „Mișcarea neprevăzută a pupilei” - cum sună un fragment de vers - continuă să descopere „forma virtuală” a lucrurilor, în construcții mereu surprinzătoare ale imaginației: „Ca prințesele norii se tolănesc pe perini
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mod firesc, numeroase. O generală dispoziție ludică pare să anime întreg acest univers care oferă la tot pasul probe de vitalitate cheltuită generos, din pură plăcere, adăugând dinamismului epocii mașiniste o notă de prospețime elementară. Jocul și dansul, balul, carnavalul, baletul, saltul acrobatic, clovneria, spectacolul sportiv etc., cu recuzita corespondentă, sunt termeni ce intră foarte adesea în ecuația imaginii, ilustrând registrul dinamic al imaginarului. Îi regăsim dimpotrivă în modelarea spațiului exterior (în ultimă instanță universul întreg e văzut ca o imensă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
la palat, în cele 220 de apartamente și 450 de camere. Cei mai puțin norocoși trăiau în orășelul Versailles sau erau forțați să călătorească zilnic dus-întors până la Paris. Pentru a-i ține pe nobili ocupați, regele organiza zilnic spectacole de balet, operă, teatru, partide de vânătoare și de trei ori pe săptămână aveau loc serile jocurilor de noroc. Ludovic nu permitea nobilimii ereditare să ia parte la discuțiile privind afacerile statului. Acest drept revenea burghezimii care, transformată în curteni, coordona problemele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cele mai avantajoase și folositoare metode pentru nobilimea noastră și a celor care au onoarea să ni se alăture, nu numai în perioadele de război și în armatele noastre, dar chiar și pe timp de pace, în distracțiile oferite de baletul nostru.“ Jocurile de noroc erau o sursă constantă și sigură de venit pentru visteria regală. Din acest motiv, probabil, Ludovic a încurajat întotdeauna aristocrații să își joace averile, să riște și, de cele mai multe ori, să piardă. Din nou, prințesa palatină
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]