2,280 matches
-
din cuvântul "bancă", Dictionnaire étymologique de la langue française, ed. a șasea, PUF, Paris, 1975, p. 56. 97 Mai exact, agape însemna "dragoste frățească". În italiană se spune pur și simplu agape, în germană Liebesmal ("masă prietenească"), în engleză love feast ("banchet al afecțiunii"), în arabă aïdé sau fadal ("invitație frățească"). 98 Ceea ce numim astăzi "simpozion", pentru a desemna reuniunile din perioada modernă, pare a nu avea decât puține legături cu modelul original. Exceptând faptul că, după un colocviu, un congres... sau
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Cassius. Pe urmele scriitorului polonez (laureat al premiului Nobel în 1905), o întreagă literatură și filmografie de inspirație creștină va perpetua imaginea unui împărat roman sângeros și incendiator. 102 Termenul pare a avea origine medievală. În Evul Mediu, cu ocazia banchetelor princiare, când se aduceau, talerele erau într-adevăr acoperite complet cu o bucată de pânză, un "văl", pentru a la proteja de eventualele otrăvuri sau pentru a conserva alimentelor o anumită căldură (drumul care ducea de la bucătărie la banchet era
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ocazia banchetelor princiare, când se aduceau, talerele erau într-adevăr acoperite complet cu o bucată de pânză, un "văl", pentru a la proteja de eventualele otrăvuri sau pentru a conserva alimentelor o anumită căldură (drumul care ducea de la bucătărie la banchet era uneori lung). De la această practică a acoperirii talerelor (cu o pânză ori cu un văl) vine expresia "a pune masa" (în franceză "mettre le couvert"; n. trad.), a cărei accepție actuală datează din secolul al XVII-lea (Zeev Gourarier
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
70. 106 J.-F. Gautier, Les vins de France, colecția "Que sais-je?", nr. 208, PUF, Paris, 1994, p. 14. 107 În original: "lamper" a bea avid, cu înghițituri mari (n. trad.). 108 Alfred Capus (1857-1922) spunea că acest tip de banchet aduce nenorociri, întrucât întotdeauna măcar un invitat va muri după aceea. 109 J.-F. Gautier, Le vin et ses fraudes, Paris, PUF, colecția "Que sais-je?", nr. 3001, 1995, p. 83 și următoarele. 110 În original vins de qualité produits dans
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
clasă și alte tipuri de scaune 36111410-9 Scaune pentru sălile de clasă 36111420-2 Scaune de birou 36111430-5 Scaune de teatru 36111490-3 Scaune ejectabile 36112000-9 Scaune cu rame din lemn 36112100-0 Scaune pentru sălile de mese 36112200-1 Fotolii 36112300-2 Divane 36112400-3 Banchete 36112500-4 Șezlonguri 36112600-5 Taburete 36113000-6 Scaune de plastic 36114000-3 Piese pentru scaune 36114100-4 Tapițerie 36115000-0 Scaune 36.12 Alte tipuri de 36120000-8 Mobilier, de alt tip decât mobilier de birou de uz casnic și pentru magazine 36121000-5 Mobilier de birou
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183250_a_184579]
-
de teatru 9401[.7+.8] 36111490-3 Scaune ejectabile 9401[.4-.6] 36112000-9 Scaune cu rame din lemn 9401[.4-.6] 36112100-0 Scaune pentru sălile de mese 9401[.4-.6] 36112200-1 Fotolii 9401[.4-.6] 36112300-2 Divane 9401[.4-.6] 36112400-3 Banchete �� 9401[.4-.6] 36112500-4 Șezlonguri 9401[.4-.6] 36112600-5 Taburete 9401.8 36113000-6 Scaune de plastic 9401[.7+.9] 36114000-3 Piese pentru scaune 9401.71 36114100-4 Tapițerie 9401[.7+.9] 36115000-0 Scaune 9403[.1+.3+.60.3] 36120000-8 Mobilier, altul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183250_a_184579]
-
clasă și alte tipuri de scaune 36111410-9 Scaune pentru sălile de clasă 36111420-2 Scaune de birou 36111430-5 Scaune de teatru 36111490-3 Scaune ejectabile 36112000-9 Scaune cu rame din lemn 36112100-0 Scaune pentru sălile de mese �� 36112200-1 Fotolii 36112300-2 Divane 36112400-3 Banchete 36112500-4 Șezlonguri 36112600-5 Taburete 36113000-6 Scaune de plastic 36114000-3 Piese pentru scaune 36114100-4 Tapițerie 36115000-0 Scaune 36.12 Alte tipuri de 36120000-8 Mobilier, de alt tip decât mobilier de birou de uz casnic și pentru magazine 36121000-5 Mobilier de birou
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183247_a_184576]
-
de teatru 9401[.7+.8] 36111490-3 Scaune ejectabile 9401[.4-.6] 36112000-9 Scaune cu rame din lemn 9401[.4-.6] 36112100-0 Scaune pentru sălile de mese 9401[.4-.6] 36112200-1 Fotolii 9401[.4-.6] 36112300-2 Divane 9401[.4-.6] 36112400-3 Banchete �� 9401[.4-.6] 36112500-4 Șezlonguri 9401[.4-.6] 36112600-5 Taburete 9401.8 36113000-6 Scaune de plastic 9401[.7+.9] 36114000-3 Piese pentru scaune 9401.71 36114100-4 Tapițerie 9401[.7+.9] 36115000-0 Scaune 9403[.1+.3+.60.3] 36120000-8 Mobilier, altul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183247_a_184576]
-
hua se remarcau nu numai prin tinerețe, frumusețe și rafinament, dar și prin talente la dans, muzică, caligrafie, pictură, poezie, prin arta conversației. Clienții erau primiți, respectându-se eticheta complicată a timpului, erau serviți cu ceai, apoi erau invitați la banchet. Mâncarea și băutura erau mai mult un pretext al petrecerii, importantă era atmosfera. Fetele- flori cântau vocal și la instrumente: qin (asemănător unei mandoline cu patru corzi), zheng (instrument cu 13 corzi), hu (un fel de țiteră), recitau versuri, inițiau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
-VI î.H.), autoarea unor ode, imnuri, cântece nupțiale, elegii, recunoscute ca valoare, se spune că patrona o comunitate feminină în care erau primite tinere ce se afirmau apoi ca poetese, dansatoare, muziciene. Și maestrele și ucenicele erau invitate la banchete, serbări, diferite ceremonii pentru a anima atmosfera. Despre Aspasia (sec. V î.H.) se știe că a deschis o școală de retorică și în compania ei s-au aflat și reprezentanți de seamă ai elitei politice, filosofice și artistice: Pericle
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
compania unor celebrități ale timpului: Aristip din Cirene, Demostene, Socrate, Aristofan, Epicur, Platon, Menandru etc. Meretrices / meretriculae în Roma. Meretrices onestae în Italia La romani, femei rafinate și cultivate bonae mulieres sau meretrices se antrenau în destinderea atmosferei serbărilor, ceremoniilor, banchetelor și pentru a ține companie înalților demnitari și elitei culturale a timpului. Ca modele legendare, practicantele amorului liber le aveau pe Acca Larentia și pe Flora, zeițe în cinstea cărora se organizau serbări speciale lupercalia și floralia, pe Venus, zeița
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
adjudecat la prețuri foarte mari, 7-8000 de yeni. Patroana ceainăriei, a casei de gheișe sau protectorul, danna, care își asumau obligația de întreținere a gheișelor, le stabileau programul întâlnirilor cu clienți sau le stabileau aparițiile la întâlniri oficiale, de afaceri, banchete. Frumoase, fermecătoare, seducătoare, misterioase, gheișele creau clienților atmosfera lumii rafinate a "florilor și sălciilor", îi delectau cu arte tradiționale, îi distrau cu jocuri de societate și le compensau atmosfera austeră și monotonă din familie în care rolurile soției erau acelea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
hetairele în Grecia, meretrices sau meretriculae în Roma, meretrices onestae în Italia Renașterii, hua în China, cadânele în Turcia, gheișele în Japonia, metresele en titre în Franța, Germania, Anglia etc. Acestea din urmă erau membre ale Curții, participau la dineuri, banchete și spectacole regale, îi însoțeau pe suverani la vânătoare. Au intrat în legendă și în istoria anecdotică relațiile de intimitate erotică ale cuceritorilor lumii, împăraților și regilor, oamenilor politici și șefilor de stat, remarcabililor oameni de știință și de cultură
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
-i mențină în sfera seducției pe suverani și pe nobili, să profite de puterea și bogăția lor, se străduiau să-i delecteze și să-i încânte prin organizarea serbărilor, spectacolelor de teatru, ca însoțitoare la vânătoare, la diferite ceremonii, la banchete. Creatoarele de atmosferă destinsă, curtezanele, metresele sau favoritele au sfârșit, de multe ori, epuizate, bolnave, repudiate, disprețuite, unele și-au găsit refugiul în mânăstiri, toate au adus fericire celor în preajma cărora au fost, dar toate au fost nefericite. Curtezanele orientale
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Sapho a deținut o societate religioasă de femei, thiasos, și o școală de muzică și poezie pentru tinere femei, pe care le numea hetaire, însoțitoare, unele dintre ele, Anactoria, Atthis, au devenit faimoase. Sub tutela ei se organizau serbări, ceremonii, banchete în lăcașul discipolelor muzelor, cum erau considerate. Se știe că, în societatea greacă, la vremea aceea, femeile trăiau în gineceu și nu aveau o viață publică, de aceea participarea la ceremoniale religioase, la ritualuri, la alte evenimente ale cetății și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Epicles, împreună cu fiica sa, Mnesarete, s-a stabilit în Atena, a fost numită Phryne, în limba greacă, Broasca râioasă. Devenind foarte frumoasă și extrem de atrăgătoare, această tânără din Thespiai a intrat în categoria hetairelor, câștigându-și existența din participări la banchete, interpretări muzicale la flaut și preluări de roluri în comedii. Frumusețea ei a atras atenția multor bărbați, în compania cărora a câștigat bani mulți. Generoasă, a vrut să participe la refacerea Tebei distruse de Sparta, dar autoritățile s-au simțit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în favoarea lui Marc Antoniu, un filoelen rafinat, inteligent, frumos, excelent militar. Întâlnirea lor în orașul Tarsus, în Asia Mică, s-a soldat cu intrarea definitivă a generalului roman în robia farmecului, pasiunii și erotismului reginei Egiptului. L-a acaparat cu banchete fastuoase, cu orgii, încât a amânat campania împotriva parților. Împreună au creat o societate dedicată zeului Dionysos, serbările fiind adevărate orgii. Cleopatra l-ar fi văzut stăpân la Roma și asociat la putere cu Cesarion în Egipt. În timp ce Antoniu era
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și aziluri pentru bătrâni, pentru prostituate, a înființat spitale. Făcea daruri mari bisericilor și mânăstirilor. La inaugurarea Bisericii Sfânta Sofia refăcute, capodoperă a arhitecturii și picturii bizantine, au fost donate din partea împăratului 365 de domenii, s-a organizat un mare banchet în Sala celor nouăsprezece paturi. La inițiativa ei au fost răscumpărate 500 de prostituate de la proxeneți, au fost găzduite într-un așezământ al ispășirii, numit Metanoia. Basilisa nu și-a uitat rudele, mama și surorile pe care le-a copleșit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în așa fel încât să se descotoresească de insignifiantul ei soț Alberic, aranjând uciderea lui și căsătoria cu fratele lui, cumnatul ei. Chiar papa Ioan al XI-lea, fiul ei, a fost acela care a oficiat căsătoria. Numai că, în timpul banchetului ce a urmat ceremoniei de căsătorie, fiul legitim cu marchizul Alberic, Alberic al II-lea, și-a denunțat mama, acuzând-o de trădare. S-a creat o busculadă, revoltații de comportamentul ei au capturat-o pe Marozia și, la ordinul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
stârnește suferințe și se face dorită. Poetul mărturisește că este prada lui Amor / Cupidon și își dorește îngăduința de a iubi. Torturat de pasiunea iubirii, poetul inventează un cod secret de gesturi prin care să comunice cu iubita în sala banchetului, unde capricioasa Corina se află în compania soțului ei: să-și atingă obrazul dacă în clipa aceea își amintește de iubirea lor, să-și atingă lobul urechii dacă vrea să-i reproșeze ceva iubitului ei. Poetul îndrăgostit este atât de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
iubita) este o naivă ce, disperată că a fost înșelată de iubitul ei, Diphilos, pe care l-a surprins sărutându-se cu Thais și, ca să se răzbune pe iubitul ei, făcându-l gelos, a dansat indecent pe masă la un banchet. Melitta (albinuța) este părăsită de iubitul ei Charinos, sedus de o altă curtezană și vrea să apeleze la o vrăjitoare thesaliană pentru a-l face să se întoarcă la ea. I-a făcut confidențe prietenei sale Bacchis (bacanta). Leaina (leoaica
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Charinos, sedus de o altă curtezană și vrea să apeleze la o vrăjitoare thesaliană pentru a-l face să se întoarcă la ea. I-a făcut confidențe prietenei sale Bacchis (bacanta). Leaina (leoaica) este o cântăreață la citeră invitată la banchet și surprinsă de a fi ademenită de o lesbiană. I-a relatat prietenei sale detalii legate de această experiență. Demonassa (populara a tuturor, demos = popor) este curtezana ce, cu prețuri mici, este abordată de oameni simpli. Musarion este o curtezană
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dibăcie în relațiile cu bărbații, și fără să-l înșele pe cel care se duce la ea sau care o cheamă la el, și fără să sară de gâtul bărbaților. Și dacă vreodată e plătită să se ducă la vreun banchet, nici nu se îmbată ăsta e un lucru de rușine, iar bărbaților nu le plac asemenea fete nici nu se-ndoapă ca o prost-crescută, ci abia apucă mâncarea cu vârful degetelor, mănâncă fără zgomot și nu-și umple cu bucături amândoi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ajuns la Tokio, într-o ceainărie, a găsit un protector care a răscumpărat-o din ucenicia de gheișă, i-a plătit lecțiile de dans și cânt dar, murind, a trebuit să se descurce singură, să devină, de la optsprezece ani, animatoarea banchetelor și altor întâlniri ale celor veniți în stațiune. Se făcuse gheișă pentru a câștiga bani cu care să-i plătească medicamentele fiului profesoarei de shamisen (instrument tradițional japonez). Era gestul ei discret de sacrificiu și de respect pentru mama lui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a însemnat dobândirea statutului de gheișă principală, fapt ce a stârnit invidia colegei Dovlecel. Aceasta a găsit un prilej să se răzbune, încercând să o discrediteze în fața protectorului ei. Cu toate acestea, Sayuri a ajuns să fie apreciată, invitată la banchete, să câștige bani din care își plătea datoriile față de matroana ceainăriei. Războiul (al doilea mondial) a implicat nu numai guvernul, ci și populația civilă. Raționalizările stricte au dus la sărăcie greu de suportat. Doar pe piața neagră circulau bunuri necesare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]