4,306 matches
-
1868) este însărcinat cu misiuni speciale la Torino și la Roma, într-o perioadă când procesul de unificare a Italiei se apropia de sfârșit. Ibidem, pp. 231-232. 7 Lordul Cowley. Henry Wellesley, primul conte Cowley (1804-1884), diplomat britanic. Fiu al baronului lord Cowley și nepot al ducelui de Wellington. Atașat la Viena (1824), apoi ministru pentru cantoanele elvețiene confederate (1848) și pentru Confederația Germanică la Frankfurt (1851). Ambasador al Marii Britanii la Paris (1852-1867). A fost plenipotențiar al Regatului Unit la Congresul
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
al Convenției de la Paris (19 august 1858) privind statutul Principatelor Dunărene. De asemenea, a fost delegat la Conferința de la Paris (martie-mai 1857), însărcinată cu reglarea diferendului intervenit între Prusia și Elveția în chestiunea apartenenței cantonului Neufchâtel. Ibidem, p. 254. 8 Baronul Hübner. Joseph-Alexander, baron apoi conte Hübner (1811-1892). Diplomat și om de stat austriac. Atașat la Cancelaria de Stat a prințului Metternich (1833), apoi atașat de ambasadă la Paris (1837), a fost chemat de urgență la Viena de către prințul-cancelar Metternich, care
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Paris (19 august 1858) privind statutul Principatelor Dunărene. De asemenea, a fost delegat la Conferința de la Paris (martie-mai 1857), însărcinată cu reglarea diferendului intervenit între Prusia și Elveția în chestiunea apartenenței cantonului Neufchâtel. Ibidem, p. 254. 8 Baronul Hübner. Joseph-Alexander, baron apoi conte Hübner (1811-1892). Diplomat și om de stat austriac. Atașat la Cancelaria de Stat a prințului Metternich (1833), apoi atașat de ambasadă la Paris (1837), a fost chemat de urgență la Viena de către prințul-cancelar Metternich, care i-a încredințat
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
s-a pus în slujba prințului Schwarzenberg, care îl va folosi în diverse misiuni externe, cea mai importantă fiind cea de la Paris, în 1849. În 1850 devine ambasadorul Austriei la Paris, iar în 1854 este înnobilat conte (până atunci fusese baron). A fost plenipotențiarul Austriei la Congresul de la Paris (februarie-martie 1856) și semnatarul Tratatului de Pace din 10 martie 1856. Adversar neîmpăcat al unificării Italiei și Unirii Principatelor Dunărene. În 1859 a fost numit prefect de poliție, dar, din cauza neînțelegerilor avute
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
încetarea războiului a fost ambasador al Austriei la Paris (1860), bucurându-se de stima și aprecierea împăratului Franței, Napoléon al III-lea. Devine consilier ereditar al Imperiului (1861), apoi consilier intim al împăratului Franz Joseph (1864). Ibidem, p. 700. 10 Baronul de Budberg. Andrei, baron de Budberg (1820-1881). Diplomat rus. Secretar la Frankfurt, 1846. Ministru la Berlin, în 1851 și prin extensie, în 1852, la Hanovra și Meklenburg. Ministru apoi la Viena (1856), Berlin (1858) și ambasador la Paris (1862). Insurecția
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
ambasador al Austriei la Paris (1860), bucurându-se de stima și aprecierea împăratului Franței, Napoléon al III-lea. Devine consilier ereditar al Imperiului (1861), apoi consilier intim al împăratului Franz Joseph (1864). Ibidem, p. 700. 10 Baronul de Budberg. Andrei, baron de Budberg (1820-1881). Diplomat rus. Secretar la Frankfurt, 1846. Ministru la Berlin, în 1851 și prin extensie, în 1852, la Hanovra și Meklenburg. Ministru apoi la Viena (1856), Berlin (1858) și ambasador la Paris (1862). Insurecția poloneză din 1863 a
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Beust se va retrage din viața publică. În A.F. Frangulis (coordonator), op. cit., pp. 106-107. 13 Reuniune internațională desfășurată în intervalul 1/13 iunie - 1/13 iulie 1878, unde reprezentanții Marilor Puteri au discutat și condiționat recunoașterea independenței României. 14 Baronul Haymerle. Heinrich Karl, baron Haymerle (1828-1881). Diplomat austriac. Secretar, apoi însărcinat cu afaceri la Atena (1857), la Dresda (1861), la Frankfurt (1862), la Copenhaga (1864). În această ultimă misiune diplomatică, a reușit să restabilească relațiile amicale între Austria și Danemarca
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
din viața publică. În A.F. Frangulis (coordonator), op. cit., pp. 106-107. 13 Reuniune internațională desfășurată în intervalul 1/13 iunie - 1/13 iulie 1878, unde reprezentanții Marilor Puteri au discutat și condiționat recunoașterea independenței României. 14 Baronul Haymerle. Heinrich Karl, baron Haymerle (1828-1881). Diplomat austriac. Secretar, apoi însărcinat cu afaceri la Atena (1857), la Dresda (1861), la Frankfurt (1862), la Copenhaga (1864). În această ultimă misiune diplomatică, a reușit să restabilească relațiile amicale între Austria și Danemarca. Aflat la Frankfurt, în
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
că subculturile cuprind, în general, tinerii din clasa muncitoare (D. Hebdige, 1983, 75; G.A. Fine și S. Kleinman, 1979, 4). Alții argumentează că aceste grupuri sunt, la rândul lor, stratificate social, incluzând artiști din clasa de mijloc (S.W. Baron, 1989, 293). Dincolo de aceste concepții diferențiate, care se cristalizează firesc în cadrul unui domeniu de studiu, există câteva ipoteze comune de care depinde clarificarea conceptului de "subcultură". Prima dintre acestea susține că societățile occidentale sunt caracterizate de raporturi de dominație și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
căreia separarea funcțională a familiei de școală menține rolurile de subordonat-subaltern și, astfel, subcultura devine o opțiune pentru unii tineri, un grup de referință perceput pozitiv care furnizează suport social pentru un comportament opus normelor culturii de origine (S.W. Baron, 1989, 292). Așa cum am menționat anterior în cadrul discuției despre adeziunea tinerilor la teribilism, numeroase studii au pus în evidență faptul că acest comportament este specific indivizilor care fie nu au încheiat procesul de inserție pe piața muncii sau în sistemul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
aceleași predicții: adeziunea la mișcarea punk este majoritară în rândurile tinerilor care părăsesc familia de origine, care au probleme la școală sau nu au încă un loc de muncă (P.L. Garotti și R. Caterina, 2000, 73). Experimentul lui Stephen W. Baron, publicat în Canadian Journal of Sociology în 1989, este ilustrativ pentru modul în care membrii mișcării punk interpretează și se opun valorilor și simbolurilor culturii din care provin. Timp de 60 de zile, Stephen W. Baron a intervievat un număr
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Experimentul lui Stephen W. Baron, publicat în Canadian Journal of Sociology în 1989, este ilustrativ pentru modul în care membrii mișcării punk interpretează și se opun valorilor și simbolurilor culturii din care provin. Timp de 60 de zile, Stephen W. Baron a intervievat un număr de 35 de persoane, dintre care 21 de sex feminin și 14 de sex masculin, cu vârste cuprinse între 14 și 29 de ani, aparținând mișcării punk din orașul canadian Victoria. Contrar unor predicții anterioare privind
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
2.6). Jumătate dintre cele 18 persoane care aparțineau clasei muncitoare au declarat că discutau cu părinții despre problemele lor și despre adeziunea la mișcarea subculturală, ceea ce înseamnă că acestea ar putea simpatiza cu scopurile copiilor lor (cf. S.W. Baron, 1989, 293). Pentru șaisprezece membri ai mișcării, relațiile părinți-copii se puteau descrie în termeni conflictuali. Părinții îi întrebau despre rezultatele de la școală, despre vestimentație și alte comportamente. Alți șapte subiecți de sex masculin aveau relații conflictuale cu părinții și părăsiseră
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
școală, despre vestimentație și alte comportamente. Alți șapte subiecți de sex masculin aveau relații conflictuale cu părinții și părăsiseră casa părintească din acest motiv. Tabelul 2.6. Distribuția răspunsurilor la întrebarea privind mediul de origine al subiecților (după S.W. Baron, 1989, 293) Genul social Clasa de mijloc Clasa de jos Nu știu Total Bărbați 11 8 2 21 Femei 7 7 0 14 Total 18 15 2 35 Un alt rezultat al cercetării se referă la estetica corporală. Deseori, așa cum
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
inspirați și cei mai inteligenți pe care i-am întâlnit sunt cei care se îmbracă diferit. Într-un mod în care să le reflecte personalitatea. Consider că prietenii pe care i-am găsit aici sunt mult mai expresivi (S.W. Baron, 1989, 307). Majoritatea subiecților declarau că stilurile de vestimentație reflectă personalitatea, în special atitudinile și sentimentele cu privire la școală, familie și politică, tocmai de aceea sloganurile imprimate pe hainele tăiate și decolorate erau destinate a semnaliza starea socială pe care aceștia
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
B. Barbu, Vin americanii. Prezența simbolică a Statelor Unite în România Războiului Rece, Editura Humanitas, București, 2006, pp. 281-312. Barcan, Ruth, "Regaining what mankind has lost through Civilization: Early Nudism and Ambivalent Moderns", în Fashion Theories, 8, 1, 2004, pp. 63-82. Baron, Stephen W., "The Canadian West Coast Punk Subculture: A Field of Study", în Canadian Journal of Sociology, 14, 3, 1989, pp. 289-316. Barthes, Roland, Système de la Mode, Éditions de Seuil, Paris, 1967. Barthes, Roland, "Historie et sociologie du vêtement: Quelques
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
au câștigat lupta cu guvernanții care permisese tăierea masivă de copaci pentru industria de cherestea 334. Pădurea tropicală din Queensland este trecută În Patrimoniul Universal. Numeroase cascade dau o notă aparte acestor locuri care mai păstrează un aspect de sălbătăcie: Baron Falls, Josephine Falls, Millstream Falls ș.a. După traversarea cu feribotul a râul Daintree 335, urmează 36 km de coastă, prin până la Cape Tribulation (Capul Năpastei) 336. 334 Ibidem, p. 256. 335 În estuarul râului Daintree trăiesc 200 specii de pește
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
acest loc grandios ce pare imuabil, simți că ești o ființă anostă, 367 100 de minuni ale lumii, ALL, 2004, p. 188-189. 368 Au existat și unele păreri, după care numele s a fi dat după regina Spaniei, la sugestia baronului Ferdinand von Mueller, sponsorul lui Giles, dar nu exista nici o persoană cu acest nume În casa regală spaniolă, așa că problema s-a mutat la marea ducesă Olga Constantinova a Rusiei, bunica actualului duce de Edinburgh. Misterul a fost elucidat În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sau, dimpotrivă, pierdută. Când competiția este pierdută, pierderea este resimțită de toți membrii ei, iar responsabilitatea pierderii aparține fiecăruia în parte. Mai recent, în a șasea ediție a tratatului Ellenberg & Rifkin’s Diabetes Mellitus (Eds. D. Porte, R.S. Sherwin, A. Baron, Ed. McGraw-Hill, New York, 2003), rigorile unui tratament intensiv al T1DM sunt mult mai bine definite și structurate (Tabelul 3). 7. Pericolele subinsulinizării și hiperinsulinizării Subinsulinizarea poate crea un dezechilibru metabolic acut (cetoacidoza) sau, când este moderată și cronică, poate duce
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92221_a_92716]
-
crede faptul că guvernul otoman ar mai fi acceptat senin proiecte precum "Independența Principatelor sau Unirea lor cu un prinț fără suzeranitate"250. Dacă acestea erau pozițiile unor particulari francezi, atitudinea oficială a Franței devenea cunoscută întregii Europe prin vocea baronului Bourqueney, ambasador la Viena, ce anunța existența unui memorandum prin care se propunea unirea Principatelor sub un principe străin dintr-o familie domnitoare europeană 251. Era acum pentru prima dată când problema unirii și a prințului străin apăreau în dezbaterea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
să cunoască pe candidatul guvernului român pe care l-ar propune imediat. Mă autorizați să numesc pe Carol de Hohenzollern? Ne-am înfățișa în mod foarte plăcut lui Napoleon"332. Discuțiile cu ambasadorul Austriei, contele de Meternich, cel al Rusiei, baronul de Budberg, care declarau că nu sunt împotriva prințului străin, dar și cea cu Savfet Pașa i-au întărit lui Bălăceanu convingerea că statele prezente la Paris nu luaseră încă o decizie privind viitorul Principatelor, fapt care făcea aproape vital
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
străin, dar această combinație este înlăturată fiindcă în realitate ea este legată de un act diplomatic"393. Cel care întărea aceasta atitudine am putea spune aproape generală a Conferinței era Drouyn de Louis, nimeni altul decât cel care-i transmitea baronului D'Avril informații despre opoziția concernului european referitor la dorința românilor de a fi conduși de un principe străin 394. Acordul amintit putea să surprindă în condițiile eforturilor întreprinse de Franța pentru a determina diplomații europeni să accepte instalarea unui
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Galhau, erau doar câteva dintre persoanele pe care Brătianu încerca să le câștige pentru cauza românească 396. Abia după ce începuseră să circule zvonuri potrivit cărora Napoleon l-ar sprijini pe Nicolae Bibescu, ofițer în armata franceză, pentru tronul de la București, baronul d'Avril îi transmitea lui Drouyn de Louis faptul că adversarii Franței răspândeau zvonul potrivit căruia statul francez sprijinea impunerea unei candidaturi indigene, idee care era considerată puțin simpatică în Valahia și inacceptabilă în Moldova 397. Prusia realiza în acest
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de a lua în discuție cererea unui ministru turc de a-i interzice lui Carol să accepte tronul Principatelor, ne dăm seama că, între timp, se produsese o schimbare de optică la Berlin 398. Faptul acesta era confirmat și de Baronul de Talleyrand, ambasador al Franței la St. Petersburg, care îl informa în aceeași perioadă pe Drouyn de Louis despre hotărârea Prusiei de a nu interzice prințului Carol să accepte coroana României 399. Incertitudinea produsă de lipsa unei decizii clare din partea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
a nu interzice prințului Carol să accepte coroana României 399. Incertitudinea produsă de lipsa unei decizii clare din partea puterilor participante la Conferința de la Paris inducea, la rândul ei, o tensiune ridicată la București, fapt sesizat la 24 aprilie și de baronul d' Avril, agent interimar al Franței. El remarca agitațiile din întreaga țară, fiind convins de rolul pe care-l putea juca refuzul prințului ales, la izbucnirea unei noi mișcări separatiste în Moldova și a unei revoluții în Muntenia. Deplasarea lui
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]