3,051 matches
-
25 km. pe oră, iar când erau ploi nu mai circulau deloc. Noua Sulița era orașul de graniță între județul Hotin (Basarabia) și județul Cernăuți (Bucovina). Erau două orașe despărțite de o apă. Noua Sulița bucovineană modernă și Noua Sulița basarabeană (rusească) plină de noroi, case din chirpici și locuitori săraci. Și nivelul material și cultural diferea foarte mult. Bucovinenii aveau la Cernăuți liceu românesc și Universitate cu facultăți în limba română. Aveau conștiința națională dezvoltată. La întoarcerea din refugiu, în
AMINTIRI DIN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Viorel Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1694]
-
au înființat școli de surori medicale pentru fetele refugiaților. Și am ajuns să avem o situație relativ bună. Când făceam armata în Hunedoara, mi-a atras atenția un cartier frumos din marginea orașului. Am aflat că era locuit de refugiații basarabeni care cu căruțele lor au transportat materiale pentru combinatul siderurgic deoarece nu erau destule mașinii. Cu materialele transportate și-au construit pentru ei case. Mulți dintre noi ne-am retras în Moldova în speranța că vom ajunge mai repede acasă
AMINTIRI DIN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Viorel Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1694]
-
acasă lovituri în ușă. Am mers să deschid ușa. Erau doi militari și un comsomolist. Au umblat în toate camerele; au făcut percheziție prin toate colțurile; unul dintre ei a spus că Serghei, fratele meu, va fi strămutat din meleagurile basarabene și a pus o hârtie pe masă. Mama a suferit un șoc, a înlemnit, a amuțit. Nu a putut vorbi nimic. L-au înșfăcat și au plecat cu el. A doua zi, împreună cu o altă fată, m-am dus la
CÂND AMINTIRILE TRECUTULUI ÎNCEARCĂ SĂ MĂ CHEME. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valentina Voina () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1704]
-
Shaul Carmel, Ionel Știru, M. Davidsohn, G. Mosari. Acum, parcă toate drumurile duc la... Iași. Dintotdeauna există un Drum spre Centru, concretizat în "mișcări centripete ale literaților din provincie. Junimismul, născut chiar la Iași, Școala Ardeleană, eliadismul, mișcarea "Iconar", poporanismul basarabean, ardelenismul epic și etic conțin culoare locală, dar și spirit integrator general-românesc și european", cum susține Mihai Cimpoi. Să rămână întrebarea, schițată pe buzele unora, că a fost chiar un gând profetic de a continua altfel, adică prin înființări de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
A.S.S. Komi (352), regiunile Omsk (6.085 persoane, dispersate în 41 de raioane), Novosibirsk (5.787) și Krasnoiarsk (470)”. Românii deportați din Bucovina au fost incluși în statistică ca provenind din regiunile din vestul Ucrainei. În Kazahstan, deportații români basarabeni au fost repartizați în colonii din regiunile Aktubinsk (6.195), Kzîl-Orda (1.024) și Kazahstanul de Sud (2.735). Personal, am întâlnit în ultimii ani mai multe persoane originare din Basarabia care au fost deportate în Kazahstan în 12-13 iunie
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
705 activiști de partid din R.S.S. Moldova. Au fost mobilizate 4.069 autovehicule pentru asigurarea transportului intern al celor ce au fost ridicați și au fost pregătite 30 de eșaloane, respectiv, 1.573 de vagoane de vite în care românii basarabeni deportați au fost transportați în Siberia (ținutul Altai, regiunile Kurgan, Tiumen și Tomsk) și R.S.S. Kazahă (regiunile Aktubinsk, Kazahstanul de Sud și Jambul). În fapt, au fost deportate 11.293 de familii, 35.796 persoane, din care 9.864 bărbați
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
R.S.S. din 1956 arată că iehoviștii din Moldova, împreună cu cei din republicile baltice și regiunile din vestul Ucrainei și Belarusiei erau în număr de 7.449 deportați în regiunile Tomsk, Krasnoiarsk și Irkutsk din Siberia. Am cunoscut mai mulți români basarabeni deportați în iulie 1949 și aprilie 1951 în Siberia și Kazahstan pe motiv de apartenență la secta religioasă „Martorii lui Iehova”, care astăzi locuiesc compact în localități din apropierea fostei capitale a Kazahstanului, Alma-Ata și apropierea capitalei Kârgâstanului, Bișkek. Aceștia mi-
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
40 de persoane, la mare distanță de localități. Alții, mai norocoși, erau cazați în așa-zise cămine, unde condițiile sanitare lipseau. Pentru a nu mai aminti de foame, boli și frig... au fost vremuri grele”, povestește Ion Guzun, un bătrân basarabean care a rămas cu traiul în Kazahstan. Ulterior, o modalitate distinctă de aducere a moldovenilor la desțelenit era trimiterea prin “detașamentele de komsomoliști”, entuziaști de 17 - 18 ani, care erau îndemnați să contribuie la “ridicarea agriculturii și țării sovietice”. În
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
perfecționarea pregătirii didactice și padagogice. Știm și că Facultatea de Fizică a Universității ”Al. I. Cuza” Iași organizează conferințe, prin care se contribuie la ridicarea nivelului pregătirii profesorilor din învățământul preuniversitar. Credem că lucrările actualei conferințe demonstrează voința ambelor părți, basarabeană și română, de a se perfecționa în domeniul educațional. Sperăm ca efortul pe care îl depunem să contribuie la crearea unui cadru lucrativ, care să ducă la realizarea unor programe educaționale prin care să ridicăm nivelul învățământului diin această regiune
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de mari, să scoată de sub acuzare pe foștii miniștri conservatori. Fără discuțiune și cu apel nominal, Camera, cu 64 voturi contra 6 și 3 abțineri, votează ridicarea acuzațiunii. Prin urmare acum chestiunea e lămurită. Rusia ne cere cele 3 județe basarabene ce ne-au fost restituite prin Tratatul de la Paris. Din ceasul acesta prietenia românilor pentru Rusia este sfârșită. În țară naște, deodată, simțirea antirusă. Rușii sunt de acum priviți cu răceală sau cu dușmănie. Conflicte zilnice se întâmplă în toată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
popor ce-i salvase la Plevna onoarea militară, face cele mai largi propuneri României: îi oferă mari despăgubiri bănești, îi oferă o cât mai mare compensațiune teritorială în Bulgaria, numai să renunțe de a protesta în contra răpirii celor 3 județe basarabene. Bineînțeles, toată opinia publică, ca și guvernul, resping aceste oferte nedemne.* Notele marcate cu asterisc se referă la variante de text rezultate din colaționarea acestuia cu versiunea inițială a amintirilor apărute în cotidianul Adevărul și sunt reproduse la sfârșitul volumului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
guvernului englez anunța convocarea rezervelor și războiul contra Rusiei, lordul Beaconsfield a mers până a justifica jaful Basarabiei, lordul Beaconsfield a avut atunci micimea de suflet de a susține cum că retrocedarea către România, la 1856, a celor 3 județe basarabene, a fost o eroare și o nedreptate. Românii aveau atunci o singură mângâiere, aceea că premierul englez se numea Disraeli și că erea evreu. Toate glasurile independente din Europa au vestejit opera acestui congres în care s-a consacrat dogma
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ce-i oferea Rusia. Generalul Ignatief, fostul am basador al Rusiei la Constantinopole, fusese trimis de către țar cu o scri soare pentru regele Carol. În această scrisoare țarul făcea stăruințe ca România să înapoieze Rusiei de bunăvoie cele trei județe basarabene, în schimb dedea României oricâtă întindere de pământ ar fi dorit în Bulgaria. Dar oferta a fost respinsă de toată lumea. Rămăsese acum pe spatele României chestiunea evreie. Alianța israelită ținuse la Paris o întrunire în preziua Congresului din Berlin; subiectul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
dintre fruntașii politici - deși neînscris în nici un partid - ridică glasul pledând teza unei înțelegeri cu Rusia. El scoate o broșură prin care susține că, de la o înțelegere cu Rusia avem totul de câștigat, că subscriind la cedarea celor trei județe basarabene vom dobândi, pe lângă bunăvoința puternicului vecin și o cât mai mare întindere de pământ peste Dunăre. Se vorbea de toată Dobrogea și prelungirea inclusiv Rusciuk și Varna. Ni s-ar fi dat și o însemnată sumă de bani. Această părere
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fost conduși la Castelul Peleș. Aici, în Sala Maurescă, s-a servit un dejun la ora 13. Marți, 24 ianuarie. La Mânăstirea Radu Vodă din București are loc sfințirea drapelului Despărțământului București al Uniunii Foștilor Voluntari Români ardeleni, bănățeni, bucovineni, basarabeni și macedoneni din Războiul pentru Întregirea Neamului. Marele Voievod Mihai a fost nașul drapelului, cu încuviințarea regelui Carol. Joi, 26 ianuarie. Carol al II-lea însoțit de Mihai revin de la Sinaia la București (ora 1450) la reședința de iarnă. Vineri
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Imperiul Otoman, rușii intenționând inițial să-și alipească Muntenia și Moldova, apoi doar Moldova întreagă, apoi Moldova până la Siret. Este binecunoscută apetența Rusiei pentru „eliberarea creștinilor” din Balcani, dar în 1812 țarul nu a făcut referire la vreo „chemare” din partea basarabenilor asupriți, ci i-a felicitat pe nobilii săi pentru țara roditoare pe care au dobândit-o. În nefericitul secol XX, al doilea război mondial a început la 3 septembrie 1939, după atacarea Poloniei de către Hitler (1 septembrie 1939), care s-
PACTUL RIBBENTROP – MOLOTOV DE FAPT, PACTUL HITLER-STALIN. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Toma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1669]
-
General pentru populația evacuată din Basarabia și Bucovina, s-au acordat familiilor fără nici un venit ajutoare bănești lunare. La 18 septembrie 1940 s-a înființat Comisariatul General pentru așezarea și plasarea refugiaților, care a soluționat o parte a problemelor refugiaților basarabeni și bucovineni, precum și a miilor de refugiați din teritoriul ocupat de Ungaria. O serie de probleme nu au fost rezolvate, ca urmare a posibilităților financiare limitate, atât la nivel central, cât și la cel local. Nu li s-a asigurat
DIN ISTORIA REFUGIULUI, 1940 - 1944. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
accepte condițiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic (...)”. Ocuparea abuzivă de către sovietici a Basarabiei românești la 28 iunie 1940, apoi și în anul 1944, a fost urmată de arestări, persecuții, deportări în Siberia și rusificarea, prin toate mijloacele, a românilor basarabeni, băștinași și majoritari. În condițiile destrămării U.R.S.S., Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și-a proclamat independența în ziua de 27 august 1991 cu numele de Republica Moldova. Dar nordul Basarabiei istorice (județul Hotin), precum și sudul (județele Ismail și Cetatea Albă), au
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
nord-vest a județului Botoșani. La fel ca în Basarabia și nordul Bucovinei, populația ținutului Herța, majoritar românească, a fost supusă persecuțiilor de tot felul, inclusiv politicii de deportare și de rusificare forțată. Dar mândrii români herțeni, asemenea celor nord-bucovineni și basarabeni, nu și-au uitat originea daco-romană, nici limba maternă, nici datinile, obiceiurile și tradițiile strămoșești. Pe teritoriul micului ținut Herța s au născut mari personalități ale culturii românești. Îi amintim doar pe scriitorul Gheorghe Asachi, reformatorul învățământului național din Moldova
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
meu. Eu, un copil de câțiva ani, le-am perceput cu totul diferit. Ceva mai târziu, când am mai crescut, un văr mi-a povestit, fiind martor, cum a fost dezarmată o unitate militară română după “întoarcerea armelor“. Astfel, soldați basarabeni erau trimiși direct în Siberia sau după caz, pe front iar cei din afara Basarabiei și ofițerii erau împușcați pe loc. Atunci eram mic, aveam doar 2 ani, nu puteam să înțeleg o asemenea dramă. Dar viața a mers mai departe
ŞTIU DE REFUGIUL MEU, DE LA PĂRINŢI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Condur () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1675]
-
Cum au fost salvați de la “repatrierea” în U.R.S.S. mii de basarabeni refugiați în România. Scrisoare din Paris Se cunoaște tragedia acelor basarabeni și bucovineni, care înainte de reocuparea Basarabiei și Bucovinei de Nord de către trupele rusești (1944) au trebuit să-și părăsească tot avutul și să se refugieze la frații lor din România. Se vorbește de un număr de 700.000, unul din
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
România ce le fuseseră repartizate, țara a fost ocupată și ea de trupele rusești (august 1944). Organe ale autorității rusești civile și militare (inclusiv N.K.V.D.) se instalaseră în toate județele țării. De acum înainte începe a doua tragedie a refagiaților basarabeni și bucovineni constând în “vânarea” lor în vederea „repatrierii”. În același timp, se cere autorităților românești să prezinte liste cu cetățenii originari din Basarabia și Bucovina de Nord. În unele județe (Dolj, Olt, Făgăraș, Vâlcea, Arad), s-a început să se
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
noțiunii de „cetățean sovietic”. După ce Decretul U.R.S.S. din 8 martie 1941 a fost obținut de partea română, după mai multe intervenții, același Al. Danielopol descoperă în textul Decretului „breșa” care, din anumite puncte de vedere, venea în sprijinul refugiaților basarabeni și bucovineni. Condiția de a deveni cetățean sovietic era: “Să se fi născut în Rusia înainte de revoluția din 1917 și să fi rămas pe teritoriul Basarabiei și Bucovinei de Nord după 28 iunie 1940”. Această prevedere excludea o parte din
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
exprimat oficial, în cadrul Comisiei Aliate de Control, a avut darul să reconforteze încrederea părții române în măsurile pe care le-a luat în legătură cu transmiterea dispozițiilor la județe pentru întocmirea listelor. De asemenea, prelungirea discuțiilor, despre al căror conținut “informau” conducătorii basarabeni (Pan Halippa, Ion Pelivan ș.a.) a permis refugiaților basarabeni și bucovineni să cunoască evoluția lucrurilor, să le redea curajul, cunoscând modul cum acționează Comisia Română, fapt ce se reflectă favorabil și asupra autorităților din cea mai mare parte a județelor
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
darul să reconforteze încrederea părții române în măsurile pe care le-a luat în legătură cu transmiterea dispozițiilor la județe pentru întocmirea listelor. De asemenea, prelungirea discuțiilor, despre al căror conținut “informau” conducătorii basarabeni (Pan Halippa, Ion Pelivan ș.a.) a permis refugiaților basarabeni și bucovineni să cunoască evoluția lucrurilor, să le redea curajul, cunoscând modul cum acționează Comisia Română, fapt ce se reflectă favorabil și asupra autorităților din cea mai mare parte a județelor în care se aflau refugiații, și ceva mai mult
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]