3,080 matches
-
modernă apare o dată cu invenția lui Gutenberg. Constatarea scriitorului peruan era făcută în contextul dezbaterii din ultima vreme pe tema riscurilor internetului. Iar principalul risc este tocmai absența unei critici interne, capabile să transforme informația, pe care internetul o manevrează din belșug, în cunoaștere. Cultura implică un filtru, o selecție, o triere în materia brută și cvasianonimă în care se îneacă orice fel de comunicare virtuală. Fără discriminare, propagarea informației pe internet creează spațiul ideal pentru o pseudocultură de masă. Galaxia Gutenberg
Critică și cultură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2849_a_4174]
-
acest caz, a contat un detaliu de viață cotidiană: prezența obsedantă a creveților orientali (uscați, prelucrați), ca unic aliment depozitat, alături de vinul spumant, în magazinele anilor '80: "Adică să o dea pe creveți și pe muștar, alimente care umpleau din belșug magazinele de pînă în 1989" (Bulimie colectivă, în arhiva Monitorului de Brașov). Erau parcă vietnamezi, cum ne amintește un alt citat recent: "Au, la pește ce se mănîncă mai mult și mai mult? Creveți vietnamezi, tovarășe Ceaușescu!" (Arta furajării la
Culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16212_a_17537]
-
uitat buretele!, și ia uite-l cum cade, o alcătuire rondă și pală plină de găuri, care saltă în sus și-n jos în lumina lanternei. - Ei, zburdalnicule, zice Roger dînd să-l apuce cu amîndouă mîinile, vărsînd eter din belșug. Localizează în cele din urmă buretele cu fascicolul lanternei, în timp ce cîinele privește puțintel confuz din cărucior. - Ha!, exclamă turnînd eterul, care îmbibă buretele și se evaporă în fuioare reci de pe mîinile lui, pînă cînd sticla e goală. Ținînd între două
Thomas Pynchon - Curcubeul gravitației by Rareș Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/6251_a_7576]
-
aprig decât un lup, "nu avea nume rostit", fiind chemat, mai degrabă după cântecul pe care i-l fluiera, la răstimpuri, stăpânul. Formația de matematician deprins cu intuiții de topologie a lui Suceavă răzbate clar într-o nefirească formulă a belșugului. Un cioban oarecare păscuse în tinerețe "turme atât de mari încât marginile li se pierdeau dincolo de zări". Iar o imaginație acustică ieșită din comun îl face pe povestitor să relateze cum vorbele mânioase ale tâlharului Oarță Aman ieșeau din buzele
Cartea din mânecă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8598_a_9923]
-
sumele exorbitante pe care omul obișnuit trebuie să le plătească pentru căldura din casă și pentru apa de la robinet. O căldură care, și în această iarnă blîndă, a venit pe sponci, cît despre apa de la robinet, aceasta curge mai din belșug pe străzile din București, dar și din alte orașe ale patriei, în izvoarele provocate de țevăria spartă.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
cu cea a îngropării lor printre alte hîrtii. în acest prețios expolium, se găsește, de exemplu, primul jurnal intim românesc compus după toate regulile romantismului, intitulat Soveja. Deși nu are decît vreo 30 de pagini, găsim în el deja din belșug substanță amieliană. Pe parcursul unui scurt interval de timp - între 25 februarie și 4 aprilie 1846 - notațiile lui Russo consemnează stările sale de spirit aproape zi cu zi, modul în care trece cineva de la disperare la bucurie și exultanță perfect nemotivat
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
publica în săptămânalul clujean Tribuna la rubrica ,Bloc notes". Însă cărțile nu sunt decât partea vizibilă a biografiei unui scriitor. Medic de profesie, descendent dintr-o familie săracă de maramureșeni, Augustin Buzura a trecut prin multe îndeletniciri și are din belșug ceea ce se cheamă experiență de viață. Confesiunea lui din emisiunea de astăzi definește mai curând omul decât scriitorul, pe cel care trăiește mai mult decât pe cel care scrie. Și, nu mai puțin, persoana publică. Fiindcă Augustin Buzura conduce de
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
de miliarde eșalonate, câștigând onest, pe calculator, licitații, forțând respectul alegătorilor. Și ce nebun îi va mai întreba dacă sunt sau nu baroni? P.S. Am trecut sub tăcere diversele condimente ale întîlnirii. Ca să vă fac poftă. Ele se împart din belșug numai celor prezenți. Întîlnirile acestea sînt chiar frumoase.
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
ocrotită, ca expresia cea mai sublimă a activității creatoare a lui Dumnezeu, Care ne-a adus dintru neființă la ființă, nu doar pentru o existență biologică, ci pentru bucuria comuniunii cu El în Împărăția cea neînserată, unde vom gusta din belșug bucuriile nespuse pregătite nouă de Bunul Mântuitor. El ne-a adus pentru Viață. Dumnezeu vrea viața, astfel n-ar fi creat-o, El vrea oameni, ca să aibă aleși, vrea să populeze pământul, pentru a fi populat și cerul. Dar vrea
Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
împotriva creștinilor a avut ca rezultat vădirea unei întregi cete de mucenici. Astfel Biserica s-a îmbogățit cu aceste comori vii și nemuritoare care, nu numai în timpul vieții lor sfinte, ci și după adormirea lor, ne-au dăruit tuturor din belșug atâtea binefaceri cerești”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 14) Chinurile la care au fost supuși mucenicii „... Și poporul de jos în zadar se bucură de chinurile noastre. Căci bucuria, pe care și-o socotește numai
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
amenințărilor, prefectul a încercat să-l ademenească prin înșelăciuni și momeli. I-a făgăduit (fericitului Gordie - n.n.) daruri, pe unele i le dădea el, iar pe altele chezășuia că are să le primească din partea împăratului: o slujbă de frunte în oștire, belșug de bani, tot ce-ar fi voit. Când prefectul a văzut că nu i-a reușit încercarea (că fericitul bărbat la auzul făgăduințelor a râs de nebunia lui și l-a întrebat dacă socoate că i ar putea da ceva
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
-și închipuise că i-a înghițit de tot. Căci ei nu se arătau trufași față de cei căzuți (Gal. 6, 4), ci printr-o milostivire cu adevărat părintească mai curând le-au făcut parte din bunurile pe care le aveau din belșug, vărsând pentru ei lacrimi bogate înaintea Tatălui. Viața au cerut-o și li s-a dat (Ps. 20, 4), iar ei au împărtășit-o și celor de aproape atunci când s au întors la Domnul cu totul biruitori. Și întrucât totdeauna
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
lor”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului și Prea Lăudatului Apostol Apollonius cel numit și Sakkeas, 24, în PSB, vol. 11, p. 99) „...cu cât erau mai apăsați creștinii, cu atât mai mult creștea și numărul lor și sângele martirilor hrănea din belșug pe atleții tot mai numeroși ai dreptei credințe, pentru că cei care urmau pilda înaintașilor intrau în luptă întăriți de pilda celor dintâi”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 164, I, în PSB, vol. 12, p. 356) „... îndurând pedepse de dragul credinței
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
au ușurat conștiința și s-au întors acasă plini de totala încredințare a iertării lor. Ca pe niște izvoare duhovnicești ce pot revărsa bogăție de ape, așa ne-a dăruit Dumnezeu mormintele sfinților mucenici. Și precum izvoarele naturale dau din belșug apă tuturor celor care vor să scoată, și cât este de mare găleata celui ce vrea so umple, atâta și scoate, la fel se întâmplă și cu aceste izvoare duhovnicești. Căci și aceste izvoare sunt deschise tuturor și nu fac
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
se regăsesc peste 327 de specii de păsări, din toată acvatică europeană și chiar arctică. Nu numai păsările, dar văd cu plăcere pe mândrul Stindard al Canadei, fluturând În vânt, frunza de arțar, frunza și arbori care se găsesc din belșug și În pădurile de pe dealurile Subcarpatice. Oare ce pasăre măiastra, a fost transportorul acestui soi de arbore și În ce sens a trecut oceanul? Câte frunze și semințe a transportat? Să credem În legenda? Sau să acceptăm fără tăgadă, meritul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
pentru a-i asculta respirația. Microrealul pentru care vădește predilecție îi comunică tresăririle sale tainice. E abordată astfel o fenomenologie a relațiilor fulgurante ce se stabilesc între particulele acestuia, o lume a ciocnirilor de-o clipă, extravagant-visătoare, a lucrurilor. Un belșug de imprevizibile asocieri semnifică încununarea mirobolantă a „războiului” dintre contraste ori măcar a incompatibilității dintre eterogenii: „Inima s-a oprit/ ca o ploaie”; „Cad frunze pe asfalt/ și se sparg/ în zgomot/ ca ouăle”; „Este gravidă de fructe”; „rîndunici/ cară
O poezie a contrariilor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4407_a_5732]
-
a mai fost muncita și totuși în acel an de pomina, anul 2007, parcă să-i mulțumească stăpânei care placă spre alte tărâmuri cu vii veșnice, a făcut mai mulți struguri decât viile din preajma, muncite și stropite cu chimicale din belșug. Ciudat! Adevărați struguri organici, greu de cules din buruienile care năpădiseră via, dar dulci și parfumați cum nu mai văzusem niciodată. Vinul acela, feteasca regală, era atât de aromat, parcă era făcut din flori, nu din struguri. Cred că numai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cu Ion Cristoiu. La întrebarea, știe, țoapa, că e țoapa, răspunsul a fost ferm. Nu! La tot pasul caută să se remarce, acele inconfundabile femei-patroane, cu păr pe picioare, gâtițe cu rochii țipătoare, îmbibate cu transpirația de rigoare. Sunt din belșug sprayate sau abundent coloniate, la gât cu lanțuri groase, având toate metacarpienele gâtuite cu inele sclipitoare. Unele mai păstrează patina provenienței, având călcâiele crăpate, fante în care hibernează greierele lui La Fontaine. Sunt mari amatoare de dansuri din buric, pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
-i spună el, Socrate, lui Agaton, pentru ce... Pentru că, la un ospăț dat de Afrodita, pe vremuri, a venit și Sărăcia să cerșească, să capete și ea ceva, cum umblă ea peste tot, și văzând în grădină, trântit în iarbă, Belșugul, beat mort, sforăind, de cât mâncase și băuse, se întinsese și ea lângă el, și făcu ce făcu și rămăsese borțoasă cu Eros; și așa se născu el din Mama Sărăcie! (Agaton zâmbea, nici nu auzise.) Așa că el ..., asta-i
Eros ori Ura (5) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10847_a_12172]
-
ofițeri chipeși, curtenitori, când cu manevrele... Era atâta înlesnire - repet - că, dacă ploua la timp, bursele din toată Europa se dădeau peste cap, ca și unele de pe alte continente, când se telegrafia cu febrilitate: A plouat în Bărăgan ! semn de belșug pentru noi cei de aici și de prăpăd pentru concurență. Prin 1925, '26, înainte de marea criză mondială, cum intrai în Urziceni, venind de la București, dădeai imediat, pe dreapta, de crâșma La Tomescu (înainte de a deveni, prin anii treizeci, Cinematograful Tomescu
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
a mai fost muncita și totuși în acel an de pomina, anul 2007, parcă să-i mulțumească stăpânei care placă spre alte tărâmuri cu vii veșnice, a făcut mai mulți struguri decât viile din preajma, muncite și stropite cu chimicale din belșug. Ciudat! Adevărați struguri organici, greu de cules din buruienile care năpădiseră via, dar dulci și parfumați cum nu mai văzusem niciodată. Vinul acela, feteasca regală, era atât de aromat, parcă era făcut din flori, nu din struguri. Cred că numai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cu Ion Cristoiu. La întrebarea, știe, țoapa, că e țoapa, răspunsul a fost ferm. Nu! La tot pasul caută să se remarce, acele inconfundabile femei-patroane, cu păr pe picioare, gâtițe cu rochii țipătoare, îmbibate cu transpirația de rigoare. Sunt din belșug sprayate sau abundent coloniate, la gât cu lanțuri groase, având toate metacarpienele gâtuite cu inele sclipitoare. Unele mai păstrează patina provenienței, având călcâiele crăpate, fante în care hibernează greierele lui La Fontaine. Sunt mari amatoare de dansuri din buric, pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
burgheziei, prin încuscriri fa-vorabile, ne era mai puțin cunoscut - el necesită acele căutări prin arhive implicând o certă specializare, dacă nu și un anume fanatism - profesional. Aristocrația națională, critic și polemic văzută prin pana lui Mateiu I. Caragiale, ca "din belșug altoită cu sânge țigănesc", iar din studierea arborilor genealogici, împrospătată, prin secole, cu sânge balcanic și mai cu seamă grecesc, ni se dezvăluie în Memorie și strămoși nu numai profund patriotică, dar ea însăși puternic productivă de valori culturale. Cartea
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
gură zăngănindu-și echipamentul, puștile, bidoanele, lopețile scurte care-i plezneau peste șolduri îndemnîndu-i parcă. Străbătură maidane prăfoase, străzi pietruite, li se păru că intră, ies și din nou reintră în oraș. Din fața caselor de la periferie, date cu var din belșug, femei îi priveau cu mîna la gură. Cocoțați în pomi sau pe garduri, copiii azvîrleau în ei cu mere. Gîfîind dădură buzna în port, izbindu-se și călcîndu-se pe picioare cînd se regrupară pe loc. Curioși, lacomi, scrutau apa pămîntie
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
a mai fost muncita și totuși în acel an de pomina, anul 2007, parcă să-i mulțumească stăpânei care placă spre alte tărâmuri cu vii veșnice, a făcut mai mulți struguri decât viile din preajma, muncite și stropite cu chimicale din belșug. Ciudat! Adevărați struguri organici, greu de cules din buruienile care năpădiseră via, dar dulci și parfumați cum nu mai văzusem niciodată. Vinul acela, feteasca regală, era atât de aromat, parcă era făcut din flori, nu din struguri. Cred că numai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]