2,247 matches
-
Dacă m-aș fi gîndit rațional, erau slabe speranțele să-i întîlnesc pe cei iubiți... Era o simplă operație de logică, și numai măsurînd timpul care s-a scurs de cînd am plecat, aș fi văzut că nu mai au, bieții, multe șanse de supraviețuire... ( p. 108). În țară, savantul este întîmpinat de chipuri necunoscute de rude, foști prieteni, agenți ai Securității mai mult sau mai putin camuflați. Fiecare are interese cît se poate de pragmatice în legătură cu el. Unii speră să
Bricolaj cu sentimente by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13735_a_15060]
-
de mare pentru a bloca deschiderea gândirii lui Eliade. Din paginile cărții este greu de stabilit cât de mult datorează Vulcănescu influentelor suferite din partea profesorilor favoriți, Nae Ionescu și Dimitrie Gusti, sau în ce măsură poate fi așezat în linia raționalista a "bietului Maiorescu. Cert este că spre deosebire de generația să care, asemenea mentorului, respingea aprioric ideea de sistem, acest om al totalității, al procesului, al sintezei, trădează în articolele și conferințele sale efortul de a pune ordine în concepte, de a le clasifică
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
vrem să contribuim la dereglarea definitivă a așa-numitului "proces instructiv-educativ din România, nu văd de ce nu ați reanaliza proiectul lăsat dv. moștenire de echipa fostului MEC... Dincolo de "rîsu-plînsu ( vorba lui Nichita Stănescu, poetul comemorat anul acesta) stîrnit de "perlele bieților descendenți ai lui Trăsnea, cred că oamenii Școlii ar trebui să-și pună din nou problema oportunității schimbărilor inițiate de așa-zișii reformatori din MEN/MEC la nivelul "învățămîntului preuniversitar: divizarea pe semestre a anului școlar, calculul ponderat al mediilor
Cui i-e frică de limba română? by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13731_a_15056]
-
pînă la înființarea seminarelor teologice și o pagină de poezie religioasă datorată poetului Eugen Dorcescu. * O amuzantă relație stabilește dl Barbu Cioculescu (în Viața româneasc|, numărul din noiembrie-decembrie trecut) într-un articol despre romanul lui G. Călinescu Bietul Ioanide. De ce bietul, se întreabă autorul articolului. Răspunsul (un fel de răspuns, dacă vreți) este că G. Călinescu „a căzut victima unui proces din lentoarea subconștientului”. Iată cum: „ca unul care, tot la Institut (e vorba de acela condus de Călinescu și care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13101_a_14426]
-
ce dorință de izbăvire a avut. Facă Domnul să ne purtăm cu delicatețe, cu bunătate astfel încât să nu vină peste noi poverile de care ceilalți au scăpat! Nu vă repeziți cu critica ca nu cumva să schimbați locul cu ei! Bietul Naaman nu suspectează nimic și îi oferă dublu față de ceea ce a cerut. Ghehazi era fratele lui acum, de la care dorea să învețe cum să trăiască în lumină. Ce ați simțit când așteptările v-au fost înșelate și ați văzut cum
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
Harietei către doamna Emilian se desprinde portretul unei personalități de o rară integritate morală. Harieta suferă alături de fratele bolnav, trăiește cu intensitate iadul torturilor lui trupești și nu numai, se îngrozește de manifestările bolii atunci când poetul este adus la ea : "Bietul Mihai a ajuns în starea cea mai teribilă care poate să fie. Numai pe mine mă cunoaște, ieri a avut o furie îngrozitoare". Sau: " Dacă l-ați vedea cât este de descompus la față, v-ar face cea mai mare
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
Se vedea că nici el nu credea în propria-i viziune neagră pe care i-o inspirase reacționarismul maurrasian din cartea..." (tiparele formulării ar merita comparate cu strategiile textuale ale supunerii la cenzură relevate de N. Mecu în analiza versiunilor Bietului Ioanide, v. România literară, nr. 1 a.c.). S-ar putea dovedi astfel acceptarea de către literatură a unui principiu nemărturisit al limbajului politic al vremii: importantă e enunțarea, nu asumarea. Cuvintele sînt periculoase sau avantajoase prin prezența lor, sinceritatea sau verosimilitatea
Enunțare și asumare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15590_a_16915]
-
scris, în colaborare cu A. de Herz (1887-1936), o piesă de teatru numită „Sorana”. În perioada interbelică a publicat mai puțină proză. Este cunoscut în special pentru scrierile sale pentru copii: „Puiul” (tragica moarte a unui pui de prepeliță), „Privighetoarea”, „Bietul Tric”, „Niculăiță Minciună” (un copil isteț de la țară neînțeles de săteni) ș.a. S-a stins din viață în anul 1946, pe 14 decembrie, la București. În decursul timpului, Societatea Română de Radiodifuziune a dramatizat câteva din scrierile sale pentru emisiunea
Ioan Alexandru Brătescu-Voinești () [Corola-website/Science/298687_a_300016]
-
avoir une repeue franche." ...și, odată ajunși la poarta iadului, cei doi studenți s-au găsit în situația inconvenabilă de a plăti scump pentru acest ciolhan gratuit (repeue franche). Ei s-au raliat lui Lucifer ca părtași activi la caznele bieților condamnați, unul cu cinghelul și altul cu ciomagul, strígănd: „La moarte, la moarte, la moarte (...) în iad cu aceste târfe!...”. "Les escolliers, sans nulle fable," "Voyant ceste desconvenue," "Vestirent habitz de diable," "Et vindrent là, sans attendue:" "L’ung, ung
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
militare franceze în timpul Primului Război Mondial, îl caracteriza pe Gheorghe Cantacuzino astfel: "„Este un om pe care trebuie să-l închizi în timp de pace și să-l eliberezi în timp de război.”". În schimb, politicianul Constantin Argetoianu l-a caracterizat caustic: "”Bietul Zizi a fost toată viața lui un caraghios și așa va muri, dar nu pe front ci în patul lui.”" Gheorghe Cantacuzino fost numit administrator al spitalelor civile și a fost ales deputat de Vâlcea din partea Partidului Poporului condus de
Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul () [Corola-website/Science/299937_a_301266]
-
Academiei Române (1963), Premiul pentru pictură (1965) și Marele Premiu al UAP (1967). Ocazional, a interpretat roluri în câteva filme românești, a avut două roluri principale, unul în "Trei ori Bucuresti", și altul (care a fost cel mai cunoscut) în filmul "Bietul Ioanide" al regizorului Dan Pița (1979).
Ion Pacea () [Corola-website/Science/307090_a_308419]
-
straitest circumstances if their wisdom and fidelity to heaven and to one another were adequately great"!” („"Este clar că pentru a trăi și a gândi n-am găsit un loc mai favorabil în toată lumea... Cât de binecuvântați ar putea fi bieții muritori și în situațiile cele mai apăsătoare, dacă înțelepciunea lor și fidelitatea lor față de ceruri ar fi îndeajuns de mare" !”). Carlyle a avut mai multe aventuri înainte de a se căsători cu Jane Welsh. Cea mai importantă a fost cu Margaret
Thomas Carlyle () [Corola-website/Science/308249_a_309578]
-
nu le îngropa. În orașele pe unde treceau foștii cruciați, murdari, palizi, cu ochii triști, mistuiți ca de febră, populația îi primea cu acuzații, cu insulte de tot felul provocate, mai ales, de prezența fetelor cu înfățișare de haimanale, încât bieții de ei preferau să caute odihna la o margine de drum și să se hrănească cu ierburi și fructele pădurii. Ceea ce la început fusese măreție la întoarcere nu mai era decât tembelism, mulți rătăceau drumul și numai puținu din cei
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
în închisoarea Aiud. După cum a povestit ulterior un general, care a fost coleg de închisoare cu amiralul Koslinski: ""... bietul amiral Koslinski, un om blajin și de o sensibilitate aproape feminină, a murit de foame în 1949 în închisoarea din Aiud. Bietul Kossu, cum i se spunea, ajunsese, din cauza imposibilității de a mânca arpacașul ignobil ce ni se servea, într-un hal de slăbiciune groaznică. Cu mari eforturi sufletești, reușise să-și înfrâneze repulsiunea ce avea de a se prezenta în fața medicului
Gheorghe Em. Koslinski () [Corola-website/Science/307475_a_308804]
-
mânca arpacașul ignobil ce ni se servea, într-un hal de slăbiciune groaznică. Cu mari eforturi sufletești, reușise să-și înfrâneze repulsiunea ce avea de a se prezenta în fața medicului și obținuse astfel săptămânal câte o linguriță de sirop tonic. Bietul Kossu slăbea din ce în ce mai mult și atunci camarazii lui de celulă, revoltați de starea în care ajunsese, au reușit să-l convingă să se ducă la viitoarea vizită medicală complet dezbrăcat, acoperit numai cu un macferlan." Pentru mai multă siguranță, ca
Gheorghe Em. Koslinski () [Corola-website/Science/307475_a_308804]
-
antisemitismul prin perspective teologice, concluzând ultimativ că: "„evreii nu au nici o putință de salvare întrucât sunt evrei”". După ce i-au demonizat, protipendada română a început să creadă în potențialul demonic al evreilor, în capacitățile lor intelectuale, comerciale, etc cu care „bietul român nu s-ar fi putut măsura”. Aceste capacități deosebite, demonice atribuite evreilor, această concurență neloială - de care erau convinși că există - erau considerate ca subversive, ca fiind îndreptate împotriva poporului majoritar și prin urmare, păturile conducătoare cereau contracararea lor
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
atunci secretarul producătorului Leon Popescu. În pofida acestor presupuneri, documentele vremii spun altceva. Dintr-o scrisoare a lui Ar. Demetriade către C-tin Nottara, datată 6 aprilie 1912, reiese că scenariul "„a fost alcătuit de noi "(adică Demetriade și Nottara)", împreună cu bietul Liciu.”" Coroborând aceste două informații, Ion Cantacuzino a concluzionat că scenariul a fost scris de către cei trei, posibil în colaborare cu Gr. Brezeanu și C. Moldoveanu. Istoricul Tudor Caranfil, cel care a analizat și a publicat descoperirile din 1985, consideră
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
Arca lui Noe", începând de obicei cu descrierea decorului caselor, unde are loc acțiunea romanului. Primul său roman, "Enigma Otiliei", narează povestea de dragoste nefericită, dintre Felix și Otilia, "Cartea nunții" este un eseu sub forma unui roman despre căsătorie, "Bietul Ioanide", și apoi " Scrinul negru" au în centru figura unor intelectuali (arhitectul Ioanide în "Bietul Ioanide" și apoi și în "Scrinul negru"), iar acțiunea lor are în perioada interbelică și imediat dupa aceasta, in epoca Republicii Populare Române. Titlul romanului
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
Primul său roman, "Enigma Otiliei", narează povestea de dragoste nefericită, dintre Felix și Otilia, "Cartea nunții" este un eseu sub forma unui roman despre căsătorie, "Bietul Ioanide", și apoi " Scrinul negru" au în centru figura unor intelectuali (arhitectul Ioanide în "Bietul Ioanide" și apoi și în "Scrinul negru"), iar acțiunea lor are în perioada interbelică și imediat dupa aceasta, in epoca Republicii Populare Române. Titlul romanului " Scrinul negru" provine de la un obiect de mobilier real, un scrin de culoare neagră, care
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
Aurica, Titi, Aglae și ceilalți membri ai familiei, care au fiecare câte o manie sau o ciudățenie. Episodul morții lui moș Costache Giurgiuveanu deși ar trebui să fie unul tragic este împins de ironia și umorul negru călinescian înspre tragicomic. Bietul Ioanide este un roman balzacian construit în epoca realismului socialist și publicat în 1953, în care autorul nu face nicio concesie stilului proletcultist ci construiește un roman de idei, cu intelectuali. Titlul romanului este dat de arhitectul Ioanide, un idealist
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
său. În vara anului 1954 începe să lucreze intens la redactarea sa, în paralel lucra și la definitivarea monografiilor consacrate scriitorilor Nicolae Filimon și Grigore Alexandrescu. De fapt personajele din romanul " Scrinul negru" sunt foarte asemănătoare celor din romanul precedent, "Bietul Ioanide", doar că au intrat într-o fază nouă a evoluției lor istorice. Romanul prezintă de fapt soarta aristocrației românești de sânge și a marii burghezii în era proletară. În prefața cărții autorul își anunță cititorii că nu scrie o
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
alatipes" • "A. albanicus" • "A. albescens" • "A. alpinus" • "A. amellus" • "A. ananthocladus" • "A. andicola" • "A. andohahelensis" • "A. aragonensis" • "A. arenosus" • "A. argyropholis" • "A. asa-grayi" • "A. asteroides" • "A. auriculatus" • "A. baccharoides" • "A. bakerianus" • "A. bărbătuș" • "A. barbellatus" • "A. baronii" • "A. batangensis" • "A. bieții" • "A. bipinnatisectus" • "A. blepharophyllus" • "A. bowiei" • "A. brachytrichus" • "A. brevis" • "A. bulleyanus" • "A. caucasicus" • "A. chimanimaniensis" • "A. colchicus" • "A. comptonii" • "A. confertifolius" • "A. creticus" • "A. curtus" • "A. diplostephioides" • "A. dolichophyllus" • "A. dolichopodus" • "A. erucifolius" • "A. falcifolius" • "A. falconeri" • "A. fanjingshanicus
Aster () [Corola-website/Science/309891_a_311220]
-
a adus într-un amurg de seară la un izvor cu apă limpede și rece, ce-și alina apele la poalele a trei copaci nemaipomenit de viguroși. Murmurul izvorului, freamătul copacilor, liniștea din jur le-a îngânat cântecul de leagăn. Bietului om i s-a arătat în vis un înger ce-i spunse să se așeze cu traiul aici. Roata vremii se rotea, firul istoriei se depăna, aducând cu sine noi familii aici, astfel dând naștere localității Copăceni, denumirea căreia vine
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
creștin) și se recurge la un soi de ritual arhaic, precreștin, reminiscent-inițiatic. În compensație cu acest tragism nedorit, improvizarea elementelor ritualice redau o oarecare măreție a gesturilor și a recuzitei pure, naturale. Versurile au un puternic iz mioritic: “Și el, bietul, n-a avut / Nice pânză pe obraz, / Fără scoarță de buhaș; / Nice scânduri de copârșeu, / Fără scoarță de durdzău.” Iar finalul e prea concludent pentru a suporta vreun comentariu: “La mormântul lui au pus / Trâmbița lui de-a dreapta, / Și fluieru
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
Moldovan și Mircea Diaconu, precum și de regizorii Dan Pița și Mircea Veroiu. Muzica celor trei filme din seria „Ardelenii” a fost compusă de Adrian Enescu, care mai colaborase anterior cu ambii regizori ai filmelor, Dan Pița (la "Tănase Scatiu" și "Bietul Ioanide") și Mircea Veroiu (la "7 zile"). El a fost încântat de ideea de a compune coloana sonoră pentru un western românesc. Muzica electronică a fost compusă pentru sintetizator, ea fiind diferită la fiecare din cele trei episoade ale seriei
Profetul, aurul și ardelenii () [Corola-website/Science/319397_a_320726]