4,061 matches
-
al lui Isus Hristos prin voia lui Dumnezeu, către sfinții care sunt în Efes și credincioșii în Hristos Isus: 2. Har și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Hristos. 3. Binecuvîntat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care nea binecuvîntat cu tot felul de binecuvîntări duhovnicești, în locurile cerești, în Hristos. 4. În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinți și fără prihană înaintea Lui, după ce, în dragostea Lui, 5. ne-a rînduit mai dinainte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867]
-
viețuitoare de mare se îmblînzesc, și au fost îmblînzite de neamul omenesc; 8. dar limba, nici un om n-o poate îmblînzi. Ea este un rău, care nu se poate înfrîna, este plină de o otravă de moarte. 9. Cu ea binecuvîntăm pe Domnul și Tatăl nostru și tot cu ea blestemăm pe oameni care sunt făcuți după asemănarea lui Dumnezeu. 10. Din aceeași gură ies și binecuvîntarea și blestemul! Nu trebuie să fie așa, frații mei! 11. Oare din aceeași vînă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
-
al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, și fratele Timotei, către Biserica lui Dumnezeu care este în Corint, și către toți sfinții, care sunt în toată Ahaia: 2. Har și pace vouă de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Hristos! 3. Binecuvîntat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, Părintele îndurărilor și Dumnezeul oricărei mîngîieri, 4. care ne mîngîie în toate necazurile noastre, pentru ca, prin mîngîierea cu care noi înșine suntem mîngîiați de Dumnezeu, să putem mîngîia pe cei ce se află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
nu fiu și eu slab? Cine cade în păcat, și eu să nu ard? 30. Dacă e vorba să mă laud, mă voi lăuda numai cu lucrurile privitoare la slăbiciunea mea. 31. Dumnezeu și Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care este binecuvîntat în veci, știe că nu mint: 32. În Damasc, dregătorul împăratului Areta păzea cetatea Damascenilor, ca să mă prindă. 33. Dar am fost dat jos pe o fereastră, într-o coșniță, prin zid, și am scăpat din mîinile lor. $12 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
Prin geamul colbuit de anotimpuri, Zăresc năframa mamei și-un ștergar Și-n cui, mai ruginește bătrânul felinar, Ce sta de veghe noaptea-n alte timpuri. Icoana cu Iisus, aproape că-i desprinsă De pe peretele cu laviță și masă; Mai binecuvîntează liniștea din casă, Dar candela nu-i mai demult aprinsă... îngenunchez precum la Liturghie Și spun o rugăciune pentru ei, Mama și tata dragi părinții mei Și pentru timpurile din copilarie Frunză învelișul pentru tine Gândul meu și grija mea
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Hristos! Noi, slabi: voi, tari! Voi, puși în cinste: noi, disprețuiți! 11. Pînă în clipa aceasta suferim de foame și de sete, suntem goi, chinuiți, umblăm din loc în loc, 12. ne ostenim și lucrăm cu mîinile noastre; cînd suntem ocărîți, binecuvîntăm; cînd suntem prigoniți, răbdăm; 13. cînd suntem vorbiți de rău, ne rugăm. Pînă în ziua de azi am ajuns ca gunoiul lumii acesteia, ca lepădătura tuturor. 14. Nu vă scriu aceste lucruri, ca să vă fac rușine; ci ca să vă sfătuiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
să ieșiți din ea, ca s-o puteți răbda. 14. De aceea, prea iubiții mei, fugiți de închinarea la idoli. 15. Vă vorbesc ca unor oameni cu judecată: judecați voi singuri ce vă spun. 16. Paharul binecuvîntat, pe care-l binecuvîntăm, nu este el împărtășirea cu sîngele lui Hristos? Pîinea, pe care o frîngem, nu este ea împărtășirea cu trupul lui Hristos? 17. Avînd în vedere că este o pîine, noi, care suntem mulți, suntem un trup, căci toți luăm o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
tobelor. Era semnalul prin care i se cerea împărătesei Chu An să se grăbească. Ea își îmbrățișă fiul încă o dată. Sunetul tobelor devenea din ce în ce mai tare. Hsien Feng arăta înspăimântat. Mama sa își îngropă fața în vestuța lui și șopti: „Fii binecuvântat, fiule“. Vocea ministrului casei imperiale răsună pe coridor: „Majestatea Voastră, să mergem, vă conjur!“. Pentru a-l proteja pe fiul ei de la a vedea grozăvia, împărăteasa Chu An îmi ordonă să-l duc de acolo pe Hsien Feng. A fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Fann Sora cea Mare mi-a spus că Majestatea Sa le consideră pe concubine drept mâncare ce i-a fost băgată pe gât cu forța. Gândul mă tulbură atât de tare, că nu reușesc să mă rog Cerului să mă binecuvânteze. Stau întinsă în pat, cu fața la perete. Mi-e frig din cap până-n picioare. Lumânările roșii emană un parfum dulce de iasomie. Epuizarea mă apasă, precum o pleoapă grea. De ce să mai adaug o greutate în plus la cea deja existentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ceramică galbenă ca aurul, precum și acoperișurile smălțuite ale templelor, gheretelor de pază și palatelor. Pavilioane stacojii sau de un verde-smarald își expun ștreșinile răsucite în sus, magnific ornate. Stând pe vârful dealului, mă simt copleșită de ideea că am fost binecuvântată de energia celestă. Am făcut dragoste cu Fiul Cerului. Mai mult, asta se întâmplă în continuare. În timp ce respir adânc aerul proaspăt, îmi atrage atenția acoperișul galben al Palatului Seninătății Binevoitoare. Îmi amintesc de concubinele în vârstă și de felul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
că țara are nevoie de sprijinul lor. Deși împăratul Hsien Feng nu a lăudat sugestia mea de față cu Nuharoo, el m-a răsplătit mai târziu. În noaptea aceea am purtat o discuție lungă. Mi-a spus că se simte binecuvântat de strămoșii săi că are o concubină care nu este doar frumoasă, ci și inteligentă. Am fost încântată, deși mă simțeam un pic timorată. Am hotărât că trebuie să mă străduiesc să mă ridic la înălțimea laudelor Majestății Sale. Aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
vă facă să pierdeți mai mult timp, doamnă. An-te-hai se ridică de jos, unde stătuse în genunchi. Ochii lui, de obicei blânzi, au devenit duri. De ce nu fugi, An-te-hai? îi zic neliniștită. Ai fost bun cu mine și te voi binecuvânta. — Eu trăiesc pentru dumneavoastră, doamnă, spune An-te-hai, dându-se tare cu capul de pământ. Nu vă dați bătută încă! — Cine mă poate salva, An-te-hai? Împăratul este plecat prea departe, iar spionii lui Su Shun sunt peste tot. — Există doi oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
fim sinceri și amabili, dar în taină să încercăm să-i ținem la locul lor. Așa, în următorii câțiva ani, ei nu ne vor provoca o nenorocire imensă. Timpul este crucial pentru noi“. Simt din nou că Tung Chih e binecuvântat să aibă un unchi cu capul pe umeri. S-ar putea ca Su Shun să-și mărească propria popularitate contestându-l pe prințul Kung și făcându-l „sclavul diavolului“, însă ce poate fi mai ușor decât să mârâi la cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
celor ce cunosc legile Dumnezeului tău; și fă-le cunoscut celor ce nu le cunosc. 26. Oricine nu va păzi întocmai Legea Dumnezeului tău și legea împăratului, să fie osîndit la moarte, la surghiun, la gloabă, sau la temniță." 27. Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul părinților noștri, care a pregătit inima împăratului ca să slăvească astfel Casa Domnului la Ierusalim, 28. și a îndreptat asupra mea bunăvoința împăratului, a sfetnicilor săi, și a tuturor căpeteniilor puternice ale lui! Întărit de mîna Domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85086_a_85873]
-
grămadă, ne aruncarăm buluc în sanie. Eu m-am lungit în fînul din coș, cu capul în poala colegei ce preda un obiect pe care nu-l cunoștea deloc: istoria. În codîrlă, crăcănat, Fărocoastă făcea echilibristică, cu mîinile de parcă ne binecuvînta. Urnită de-o mîrțoagă resemnată, întreaga procesiune părea carul alegoric al școlii din Dobrina. La un moment dat, am coborît să mă mai dezmorțesc. Țîșnind din codîrlă, Fărocoastă îmi luă locul și, bine dispus, începu să zbiere Sanie cu zurgălăi
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
ntotdeauna. Măreață, sfântă, fără teamă E jertfa ta făr‐de răsplată. Pământul dă , dar cere, mamă, Tu dai și nu ceri niciodată! O, pentru toți care te cheamă Te plâng, te cer sau te visează, Fii, binecuvântată, mamă, O, mamă, binecuvântează! Din “ Cântecul mamei și al copiilor” SONET Credeai că n‐o să treacă niciodată Iubirea, poezia, primăvara... Te‐ ai cumințit? Ai azvârlit ghitara Ce‐ a proslăvit atât pe adorată? O mai asemeni pietrei din Carrara Venerei între oameni aruncată? Mai socotești
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
când eram mic. Pentru m ine, sfinții erau vii: stam cu sfială înaintea lor, și eram încre dințat că și ei se uită la mine, mă așteptam să‐i aud vorbind, să‐i văd mișcându‐se ridicând mâna să mă binecuvânteze. La zece ani am intrat și eu la un iconar. Da‐era un om sucit, Dumnezeu să‐l ierte, și rar auzeai o vorbă cumsecade din gura lui. Mă punea să mătur, să‐i leagăn copilul, și când vroiam să
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
nevătămat! Și se așeză, apucând mâinile lui Kanbei. Îmi făcusem griji. — Nu te îngrijora din pricina mea; după cum vezi, sunt bine sănătos, răspunse Kanbei. Mă bucur că ai scăpat. Văd că ți-aum dat emoții. Îmi pare rău. — Oricum, cerul ne-a binecuvântat, ajutându-ne să fim, din nou, împreună Pentru mine, e o reală bucurie. Dar cine era celălalt om, mai vârstnic, care privea în tăcere, nedorind să tulbure emoționanta revedere a celor doi prieteni? În sfârșit, Kanbei îl rugă să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
se întâmpla să nu ajungă acasă vreme de câte doi-trei ani în șir. Din acest motiv, rarele zile când putea fi acasă erau animate de bucuria revederii cu soția și copiii și de a fi tată și soț. Mitsuhide fusese binecuvântat cu o familie foarte numeroasă, alcătuită din șapte fiice și doisprezece fii. Două treimi dintre aceștia erau căsătoriți sau adoptați de alte familii, dar șapte din fiii mai mici, precum și copiii și nepoții rudelor, încă mai locuiau la castel. Soția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Când își amintea acum la acele vremuri, era recunoscător că nu petrecuse nici o zi lenevind, în acea scurtă primăvară a vieții. Răsturnările din tinerețe și luptele acelor vremuri făcuseră din el ceea ce era acum și simțea că fusese, într-adevăr, binecuvântat de acea lume întunecată și de curentele tulburi de pe străzile ei. Hanbei, care-l numea pe Hideyoshi stăpânul lui, fusese un prieten adevărat, pe care nu-l putuse uita niciodată. Chiar și după moartea lui Hanbei, ori de câte ori întâlnea greutăți, Hideyoshi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nu-i un joc de noroc. Avem de gând să ne riscăm viețile pentru un eveniment despre al cărui rezultat n-avem nici cea mai vagă idee? Nu întindeți mâna să apucați ceva decât atunci când se pogoară destinul să vă binecuvânteze. Ieyasu detesta să-și asume riscuri. De asemenea, se cunoștea foarte bine pe sine însuși. În această privință, opusul absolut lui Ieyasu era Nobuo. Nobuo trăia încontinuu cu iluzia că și el avea aceeași mare popularitate și geniu ca Nobunaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
a luat cele șapte pîini; și, după ce a mulțumit lui Dumnezeu, le-a frînt și le-a dat ucenicilor Săi ca să le împartă; și ei le-au împărțit norodului. 7. Mai aveau și cîțiva peștișori: și Isus, după ce i-a binecuvîntat, a poruncit să-i împartă și pe aceia. 8. Au mîncat și s-au săturat, și au ridicat șapte coșnițe, pline cu rămășițele de fărîmituri. 9. Erau aproape patru mii de inși. În urmă, Isus le-a dat drumul. 10
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
lui Dumnezeu este a celor ca ei. 15. Adevărat vă spun că, oricine nu va primi Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș, cu nici un chip nu va intra în ea!" 16. Apoi i-a luat în brațe, și i-a binecuvîntat, punîndu-Și mîinile peste ei. 17. Tocmai cînd era gata să pornească la drum, a alergat la El un om care a îngenuncheat înaintea Lui, și L-a întrebat: "Bunule Învățător, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?" 18. "Pentru ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela, prin care este vîndut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut." 22. Pe cînd mîncau, Isus a luat o pîine și, după ce a binecuvîntat, a frînt-o, și le-a dat, zicînd: "Luați, mîncați, acesta este trupul Meu." 23. Apoi a luat un pahar, și, după ce a mulțumit lui Dumnezeu, li l-a dat și au băut toți din el. 24. Și le-a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
adunării, a întrebat pe Isus, și I-a zis: "Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc oamenii aceștia împotriva Ta?" 61. Isus tăcea, și nu răspundea nimic. Marele preot L-a întrebat iarăși, și I-a zis: "Ești Tu, Hristosul, Fiul Celui binecuvîntat?" 62. "Da, sunt", i-a răspuns Isus. Și veți vedea pe Fiul omului șezînd la dreapta puterii și venind pe norii cerului." 63. Atunci marele preot și-a rupt hainele, și a zis: Ce nevoie mai avem de martori? 64
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]