4,262 matches
-
cea industrială, identitatea existenței individuale se constituia la intersecția și prin combinația unor „forțe” biografice exterioare și apărea ca urmare a serierii unice și neîntrerupte de fapte individuale și sociale care implicau individul și, prin aceasta, îi adăugau noi detalii biografice. Destinul social forjat de forțele sociale era cel care oferea și sensul vieții. Socializarea dirijată de factori și categorii structurale consacra cadrul existenței individuale și spațiul în care aceasta se manifesta. Cu referire la propria viață, n-ai fi putut
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
spune decât că „așa a fost să fie”, întrucât „așa e în firea lucrurilor”, „acesta a fost destinul” sau „așa a dat Dumnezeu”, fie că era vorba despre o istorie deja petrecută a vieții, fie că se referea la evenimente biografice cu totul neprevăzute. Mai nou însă, adică în modernitatea reflexivă, odată cu destructurarea sistemului clasic de coordonate sociale, individul ajunge să fie tot mai mult eliberat de structurile sociale și pus în situația de a se întreba cine este, ce sens
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
identitate), „a face” (roluri) și „a avea”s-au produs distanțări atât de mari, încât fiecare își urmează traiecte specifice și doar episodic își împrumută semnificații. Distanțările devin evidente mai ales atunci când sunt comparate identitățile individuale cu cele colective, identitățile biografice cu cele relevate în contexte particulare imediate. Pendulând între identitatea colectivă și cea individuală Geometria variabilă a identității are grade nelimitate de libertate, chiar dacă structurile contextuale pot impune constrângeri. De regulă, atunci când constrângerile devin prea puternice, individul le ignoră, le
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
instituții ce apără, dar și sancționează „dosarele” individuale ce cuprind adevărurile implicărilor și cooperărilor mai vechi (de exemplu, cu Securitatea sau cu Partidul Comunist) și fixează limitele imaginației reconstitutive. Biografia trecută este mereu refăcută pentru a servi interesele prezentului, identitatea biografică este actualizată pentru a servi interesele și solicitările identității imediate confruntate cu exigențele valorice ale prezentului. Autobiografia a devenit un fenomen de masă, tot așa cum dizidența anticomunistă sau măcar nonconformismul au devenit opusul (adesea doar imaginat) al supunerii reale de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
așa cum dizidența anticomunistă sau măcar nonconformismul au devenit opusul (adesea doar imaginat) al supunerii reale de care mai toți se simțeau vinovați mai recent sau în epoca totalitară. Să admitem totuși că nimic nu-i scandalos în acest exercițiu. Povestea biografică nu a exprimat și nici nu va exprima vreodată cu fidelitate realitatea vieții, care nu-i decât un pretext pentru o fabulă. Identitatea biografică și identitatea actuală nu coincid decât acum (adică în prezent) și aici (adică într-un context
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau în epoca totalitară. Să admitem totuși că nimic nu-i scandalos în acest exercițiu. Povestea biografică nu a exprimat și nici nu va exprima vreodată cu fidelitate realitatea vieții, care nu-i decât un pretext pentru o fabulă. Identitatea biografică și identitatea actuală nu coincid decât acum (adică în prezent) și aici (adică într-un context bine circumscris). Dincolo de prezent și de context, identitatea biografică adună alte fragmente și întâmplări ale vieții și le relevă într-o altă poveste. În
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vreodată cu fidelitate realitatea vieții, care nu-i decât un pretext pentru o fabulă. Identitatea biografică și identitatea actuală nu coincid decât acum (adică în prezent) și aici (adică într-un context bine circumscris). Dincolo de prezent și de context, identitatea biografică adună alte fragmente și întâmplări ale vieții și le relevă într-o altă poveste. În comunism, am fost forțați să spunem aceeași poveste biografică; secretele și îngroșările deveniseră previzibile. În tranziție, odată cu individualizarea, ne identificăm prin biografii mereu reconstituite în funcție de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în prezent) și aici (adică într-un context bine circumscris). Dincolo de prezent și de context, identitatea biografică adună alte fragmente și întâmplări ale vieții și le relevă într-o altă poveste. În comunism, am fost forțați să spunem aceeași poveste biografică; secretele și îngroșările deveniseră previzibile. În tranziție, odată cu individualizarea, ne identificăm prin biografii mereu reconstituite în funcție de timp și de contexte. Povestea biografică este o formă de individualizare prin identificări multiplicate. Ea implică în egală măsură uitarea și invenția. Sunt, deci
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ale vieții și le relevă într-o altă poveste. În comunism, am fost forțați să spunem aceeași poveste biografică; secretele și îngroșările deveniseră previzibile. În tranziție, odată cu individualizarea, ne identificăm prin biografii mereu reconstituite în funcție de timp și de contexte. Povestea biografică este o formă de individualizare prin identificări multiplicate. Ea implică în egală măsură uitarea și invenția. Sunt, deci acționez! Identitatea ca o condiție a acțiunii J.-C. Kaufmann ne demonstrează că identitatea este una dintre cele mai importante condiții ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
improvizații imitative. Fixarea, retragerea sau preluarea sunt strategii de construcție identitară ce marginalizează individualitățile care le practică și le postează într-o stare de inegalitate față de cei care, în virtutea individualizării, adoptă strategii active de prospectare a sinelui și de adaptare biografică la schimbările ce se produc și pe care le produc în societate. Întrucât construcția actuală a realității sociale se realizează în condiții de individualizare, ea devine dependentă de modul de construcție a identităților individuale. Fiecare individualitate participă însă în mod
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individualitate participă însă în mod diferit la acest proces. Unii aplică strategii de genul fixării, retragerii sau preluării, pe când alții dezvoltă strategii de „inventare a sinelui”, adică de prospectare a oportunităților și riscurilor și de dezvoltare creatoare a unor traiectorii biografice de succes. Între unii și ceilalți apar inegalități subiective care, prin efectele lor, sunt similare și poate chiar mai dramatice decât inegalitățile clasice de tip material. Deocamdată suntem abia la începutul studierii și evaluării inegalităților recente și a consecințelor lor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
femeile în raport cu bărbații persistă. Vladimir Pasti are dreptate să o numească „ultima inegalitate”, iar o „carte neagră” ce ne prezintă seria inegalităților dintre femei și bărbați în România este chiar impresionantă. Datele statistice sunt elocvente, experiențele de viață și cele biografice abundă. În lumea profesiilor, femeile sunt evident discriminate: ingineria, fizica, matematica, dreptul sau chirurgia ar fi rezervate bărbaților, pe când profesiile didactice, de documentare sau asistență socială ar fi rezervate femeilor. Chiar și în profesiile în care dețin supremația numerică, funcțiile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
familiale, incluzând tranziții și conviețuiri în forme familiale sau non-familiale de viață. Ceea ce contează este construcția și afirmarea reflexivă a propriei individualități, în și mai ales dincolo de biografia familiei unice conservate. Momentul transversal al încheierii primei familii este un moment biografic personal care a încetat să anunțe un curs statornic, ce trebuie conservat ca o necesitate socială implacabilă, de-a lungul întregii vieți. Creșterea statistică a ratei divorțurilor este un indiciu al pătrunderii individualizării în cadrul familiei și al contradicției istorice dintre
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
câțiva scriitori, fără deosebire de națiune, de rit și religie”, și-au propus să scoată această revistă spre „purificarea sufletelor și înviorarea inimilor”. Se publică poezia Pribeag de Const. Spirescu, poet căzut în 1917 la Oituz, însoțită de un medalion biografic, precum și versuri de N. Georgescu; un Movileanu colaborează cu fragmente din romanul Sânge nobil, având subtitlul Scene din viața țiganilor ursari. Nicolae Ursu scrie un articol polemic, Contra artei de standard, Radu Gyr traduce Cântecul iubitului de Goethe, iar D.
MINERVA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288155_a_289484]
-
al unor albume discografice, este și coautor al video-filmului Paradis pierdut în memorie (1995). Este distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca pentru Paradis pierdut în memorie (1993). Frecvența metaforelor care aproximează condiția poetului, a scrisului, și, simultan, temeiul lor biografic, transpuse într-un discurs liric apt să conjuge confesiunea și reveria, meditația și evocarea, lumea lăuntrică și lumea exterioară, indică în M. un „poet din spița «livreștilor» ironic-sentimentali” (Ion Pop). Scrisul său este premeditat „cărturăresc”, afirmând deschis conștiința convenției literare
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
se întâmplă frecvent în scrieri de acest fel, conștiința naratorului e duală, reunind ipostaza, fixată de memorie, a copilului care percepe și pe cea a adultului care scrie și interpretează faptele, atent la psihologie. Asemănător sub aspectul recursului la substratul biografic e romanul Rădăcini (1990). SCRIERI: Care ar fi hotarele țării noastre pe baza tradiției istorice și a etnicului românesc?, Blaj, 1944; Pâine albă, București, 1952; Sfat prețios (în colaborare cu E. Jianu), București, 1952; Matca, București, 1953; Un flăcău pe
MIRCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288170_a_289499]
-
scop nu inventarierea factologică, ci interpretarea operelor și „explicarea” lor, semnalarea elementelor privind geneza și evoluția unor poziții, estetici, viziuni, relevarea ocurenței și a circulației unor tematici, modalități și tehnici etc. Nu e o istorie anecdotică, pierzându-se în detalii, biografice sau de alt soi, e o istorie a formelor de literatură, a ideilor literare (profesată altfel decât o face Adrian Marino), a practicilor scrisului, observate nu într-o viziune tehnicistă, ci prin corelare cu substratul ideologic și într-o perspectivă
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
Sunt cunoscute paisprezece cărticele, însoțite de Voiajul lui Cilibi Moise. Caracteristica orașelor, adunate și ordonate tematic de Moses Schwarzfeld și publicate sub titlul Practica și apropourile lui Cilibi Moise, vestitul în Țara Românească (1883). I-a încropit și o schiță biografică, ajutat și de fiul autorului, Sender Schwartz. În anul 2000 apare la Editura Hasefer, cea de-a patra ediție, sub îngrijirea lui Țicu Goldstein, care descoperă și publică într-o anexă cărticica pierdută din 1864, adăugând și o utilă postfață
MOISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
Totuși, nu și-a adunat în volum publicistica, doar culegerea Actori pe scena lumii (1990) recurgând la forma colocvială, a interviului și a caracterizărilor pertinente. Cercetarea de tip academic e o dovadă a darului de a îmbina analiticul cu sinteza, biograficul cu esteticul, teoreticul cu dimensiunea practică (reprezentabilitatea scenică). Dramaturgia românească între 1900-1918 este o panoramă informată asupra a două decenii de teatru românesc, considerate prin prisma devenirilor ulterioare și identificând formulele modernității. Textele sunt studiate mai ales din unghiul „morfologiei
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
de cărți interbelice? Cum se explică atâtea „neșanse” în istoria unui popor care, de câțiva ani măcar, își citește zilnic zodiacul? Sub comuniști, am trăit poate prea puțin în orizontul deplinei conștiențe pentru a putea formula măcar una din ipotezele biografice cu care acest volum excepțional se încheie: „Ce anume am fi devenit dacă decembrie 1989 nu ar fi avut loc?”. Mă aflu deci la granița dintre două generații: între cei al căror subconștient n-a uitat nimic esențial și cei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
simpatia sa față de Garda de Fier, pe când Cioran a formulat de câteva ori scuze vagi și a inserat într-una din cărțile sale un portret colectiv admirativ al evreilor. Noica a crezut că poate suprima pur și simplu orice referință biografică, el având a se distanța de două tabere politice opuse, ba încă din interiorul uneia dintre ele. Oare ce ar fi spus Noica în libertate? și de ce nu a rămas el în Occident? Iar dacă nu a „votat cu picioarele
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cu cheie; figura lui Allan Bloom și semnificațiile sale cultural-ideologice; Mircea Eliade și dosarul său politic; locul lui Ravelstein în ansamblul operei excepționale a lui Bellow; raportul dintre realitate și ficțiune, dintre cartea de memorii și cartea de ficțiune; genul biografic, tradițiile și sfidările lui; vitriolul din portrete; lipsa de structură, digresiunile gratuite; povestea prea schematică. La noi, din câte am văzut, România literară și Observatorul cultural au scris despre Ravelstein, prima publicație reproducând și un fragment din roman 16. Nu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
vocație, care nu lasă impresia că existența sa atârnă în vreun fel profund de scriitură, oricât ar părea de coextensive viața și scrisul în cazul unui autor deopotrivă longeviv și prolific. În primele pagini din Ravelstein, „Chick” speculează despre genul biografic și despre biografi, menționând câteva vârfuri: Plutarh, legendara carte a lui Boswell despre Samuel Johnson, fulgurantele biografii (Brief Lives) lăsate de John Aubrey (1626-1697), savuroase miniaturi fragmentare și digresive ale contemporanilor săi, între care Shakespeare, Sir Walter Raleigh, Hobbes, William
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
care scrie despre Boswell care scrie despre Johnson care scrie despre etc. Ce va fi scris „Chick” despre Keynes, de care se ocupase la sugestia lui „Chick”? Din câte știu despre opera ficțională a lui „Chick” și despre latura (auto)biografică a operei lui Bellow, îi dau cu totul dreptate biografului lui Saul Bellow, James Atlas, care conchide în monumentala sa lucrare recentă că marele romancier american nu e capabil de empatie cu personajele sale17. Saturate de tema familiei nefericite, romanele
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
tânăra alegătoare Varvara” (Viața românească - Supliment cu ocazia alegerilor pentru Sfaturile Populare). Nereușita poeziilor analizate provine de acolo că autorii lor le-au scris după schemă, ignorând viața. Tot ce au Împrumutat de la oamenii reali e numele și unele date biografice nesemnificative. Așa Încât, cei ce vorbesc În bucățile respective, nu sunt personajele, ci poeții. Ele reproduc doar, ca niște aparate, discursurile acestora. (Ă). O altă formă a schematismului mult răspândită, este aceea de a enumera alandala Într-o piesă versificată, toate
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]