2,286 matches
-
Raportul la Decretul-lege relativ la exproprierea proprietăților rurale pentru cauză de utilitate națională, din 14 decembrie, prezentat Regelui de către ministrul Agriculturii și Domeniilor, I. Gh. Duca (în noul guvern liberal condus de I. I. C. Brătianu), se arăta, între altele: „Astăzi, când biruința cea mai strălucită încununează luptele țării și ale Aliaților noștri, când unirea tuturor românilor de la Nistru până la Tisa este un fapt împlinit și când se pun temeliile României întregite, marile reforme agrare votate de Constituanta Regatului și de Sfatul Țării
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
creștină, la promovarea vieții religios-morale și a virtuților creștine. Valoarea educativă deosebită a Sfintei Liturghii este subliniată de prezența reală a Domnului Iisus Hristos în Sfânta Euharistie. Prin faptul că la Sfânta Liturghie se descoperă faptele, suferințele, dar mai ales biruința Sa asupra morții, prin care au împăcat lumea cu Dumnezeu, elevii au posibilitatea să și desăvârșească imaginea pe care o au despre Mântuitorul. Sfânta Liturghie îl pregătește pe elev pentru viața în comunitate, în colectivitate, trezindu-i simțul solidarității umane
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ziare și reviste dintre cele mai diverse din primele decade ale veacului trecut: „Moș Teacă”, „Foaia populară”, „Moda ilustrată”, „Apărarea națională”, „Epoca”, „Patriotul”, „Zeflemeaua”, „Forța morală”, „Tribuna literară”, „Cronica”, „Tribuna familiei”, „Observatorul”, „Duminica”, „Românul literar și politic”, „Revista albă”, „Țara”, „Biruința”, „Universul literar”, „Ileana”, „Dunărea de Jos”, „Gurița”, „Viitorul”, „Alandala”, „Versuri și proză”, „Săptămâna politică și culturală”, „Drepturile femeii”, „Noi pagini literare”, „Universul”, „România de mâine”, „Naționalul”, „Palatul de Justiție”, „Cronicarul”, „Literatorul”, „Politica”, „Teatrul de mâine”, „Democratul”, „Gazeta Capitalei”, „Dimineața”, „Răsăritul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
năprasnică vine să spele valea de sânge... Se povestește că În lupta aceasta, Traian , văzând că nu mai au ostașii lui cu ce să-și lega rănile, Își rupse cămașa de pe el și-o Împărți răniților. Și totuși nu-i biruință. Împăratul privește trist, după bătălie, departe, În munții dușmani, la marea cetate ce n-o poate Încă cuprinde. Dar anului unu Îi urmează anul doi, și de va fi nevoie, anul o sută al luptei.... Cuvinte: străji = străjeri, paznici, santinele
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
a privi gândești că pot Ca Întreg Aliotmanul să se mpiedice de-un ciot ? O, tu nici visezi, bătrâne, câți În cale mi s-au pus ! ......................................................................... Și de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag ? Și, purtat de biruință, să mă-mpiedic de-un moșneag ? ! “ -,, De-un moșneag, da, Împărate, căci moșneagul ce privești Nu e om de rând, el este domnul Țării Românești. Eu nu ți-aș dori vreodată să ajungi să ne cunoști, Nici ca Dunărea să
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
brațelor tărie. -,,Cu inimă, copii, și nu pierdeți nici o mișcare ! Gândiți-vă că de vitejia voastră atârnă azi destinele țării, mândria și viitorul neamului nostru !...” Cumplită a fost lupta și mult sânge s-a mai vărsat până să se hotărască biruința zilei. De trei ori s-au izbit, din ce În ce mai Îndârjite și mai furioase cele două armate. Mihai, În fruntea călăreților, smulgând o secure din mâna unui soldat, dă pinteni calului și În mulțimea Înspăimântată retează dintr-o lovitură capul lui Caraiman-Pașa
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
se Întoarce Încărcat de trofee. Stelele sclipesc peste bălțile de sânge. Bătrânul, cruntul vizir, bocește În cortu-i rupându-și hainele de pe el. Și pe când spahiii lui tremură tupilați prin bălării, din tabăra românilor se Înalță În liniștea nopții cântece de biruință. Cuvinte: Semilună = simbol al Imperiului Otoman; cotropitor = care ocupă sau pune stăpânire cu forța; nămezi = corect,nămiază și amiază, adică În plină zi; măgură = deal mare, singuratic; vizir = mare comandant de oaste la turci; vad = loc adâncit În pământ pe
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
De când au început să înceteze pretutindeni vrăjitoriile, dacă nu de când S-a arătat pe pământ Mântuitorul? De când au început să fie disprețuiți așa numiții de poeți zei și eroi, ca niște simpli oameni muritori, dacă nu de când Domnul a săvârșit biruința asupra morții și de când a făcut nestricăcios trupul luat de El, înviindu-l din morți? De când 43 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Ca să se întâlnească cu moartea, Cuvântul trebuia să o întâlnească într-un trup, adică acel trup trebuia să moară. Dar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și afectele trupului erau ale Lui, al Căruia era și trupul. Iar fiind ale Lui afectele (pătimirile), cum sunt mai ales: a fi judecat, a fi biciuit, a înseta, crucea și moartea și celelalte slăbiciuni ale trupului, ale Lui sunt biruințele și harul. De aceea în mod consecvent și cuvenit se numesc acestea afecte (pătimiri) ale Domnului și nu ale altuia, ca și harul să ne poată fi dat de El. Și să nu ne facem închinătorii altuia, ci cu adevărat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și au silit și pe cei ce au văzut învierea să o tăgăduiască, dacă acestea s-ar fi întâmplat pe ascuns, câte motive n-ar fi născocit aceia pentru necredința lor? Apoi cum s-ar fi dovedit sfârșitul morții și biruința asupra ei, dacă n-ar fi fost adus El la judecată și n-ar fi fost dovedit ca mort prin osândirea în fața tuturor, desființând apoi moartea prin nestricăciunea trupului?” (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
să fie crezut că este Viața, iar stăpânirea morții să fie deplin înlăturată. Deci s-a petrecut ceva minunat și uimitor: chiar moartea de ocară, pe care au socotit-o ei să I-o pricinuiască, a fost trofeul (mijlocul de biruință) împotriva morții. De aceea nu a suferit nici moartea lui Ioan, prin tăierea capului, nici cea prin sfâșiere, a lui Isaia, ca să păzească și în moarte trupul întreg și să nu dea motiv celor ce voiesc să împartă Biserica”. (Sf.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
zi după Scripturi ...” „În același timp nu a răbdat ca templul sau trupul Său să rămână mult timp așa, ci arătându-l mort numai prin pătrunderea morții în el, l-a înviat îndată, a treia zi, purtând ca trofeu al biruinței 63 Sale asupra morții nestricăciunea și nepătimirea dobândită în trupul Său60. Căci putea să ridice trupul chiar îndată din moarte și să-l arate viețuind iarăși. Dar Mântuitorul nu a făcut aceasta, rânduind cu înțelepciune și acest lucru de mai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nici de întârzierea celor veniți mai pe urmă, nici de graba celor dintâi (Ezdra IV, 5, 42). Într-adevăr, ziua încununării este așteptată de toți, pentru ca în ziua aceea, cei învinși să roșească, iar victorioșii să primească așteptata cunună a biruinței”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre binefacerile morții, X. 46, în PSB, vol. 52, p. 492) 79 „Singurul cântar pentru noi este acela al meritelor și în cântărirea faptelor, bune sau rele, greutatea se lasă într-o parte sau alta. Dacă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ridicăm cu mintea la Tatăl, a Cărui imagine și pecete este Fiul”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 26, în PSB, vol. 12, p. 78) „Slăvire veșnică și laudă Tatălui. Veșnică cinstire asemeni Fiului, Cu Duhul Sfânt în biruința slăvilor, Cum fost-a veșnic și în veacul vecilor”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Imnuri, LXXXI — În vreme de război, în PSB, vol. 53, p. 409) 97 ,,Dacă Duhul Sfânt ar fi îndepărtat de Tatăl și de Fiul, apoi cu atât
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
să-l elibereze pe poporul său biruindu-i pe dușmanii și zeii lor: Eu (Meșa) am zidit acest loc înalt pentru Chemoș în Qerico [...] pentru că m-a salvat de toți cei care m-au atacat și pentru că mi-a dat biruință împotriva tuturor dușmanilor mei. Omri era rege peste Israel și l-a oprimat pe Moab pentru multe zile pentru că Chemoș se mâniase asupra țării sale [...]. Atunci Chemoș mi-a zis: „Du-te și ia în stăpânire Nebo de la Israel”. Am
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
1918 în „Vieața nouă” cu versuri, mai colaborează cu poezie și proză la „Orizonturi noi”, „Sburătorul”, „Năzuința”, „Cuvântul liber”, „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Viața literară” ș.a., textele fiind adunate mai târziu în volumele Evocări venețiene (1928) și Ispite și biruinți (1930). Colaborarea lui N. la „Vieața nouă” și la „Sburătorul” nu vine probabil dintr-o adeziune deplină la simbolism. Climatul frecvent în versurile sale este, ce-i drept, vagul sufletesc, prins în sugestii împrumutate din domeniul muzicii, obișnuite fiind „cutremurările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
în versurile sale este, ce-i drept, vagul sufletesc, prins în sugestii împrumutate din domeniul muzicii, obișnuite fiind „cutremurările sfioase” și „armoniile pierdute”, „cântecele de toamnă” ori „conturările fantastice”, cum se intitulează câteva din ciclurile cuprinse în placheta Ispite și biruinți. În fond, acest climat e produs de o sensibilitate în care dominanta este o molcomă melancolie, tipic moldovenească, colorată și individualizată de o doză discretă de intelectualitate și care exclude tot ce depășește măsura, exhibarea, disonanța, insolitul. În același sens
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
venețian și a unei „nuvelete” (Signor Canot). Talentul nu i-a lipsit lui N., dar ecloziunea lui a fost târzie și nu a durat. SCRIERI: Educație și ideal, București, 1927; Evocări venețiene, Cernăuți, 1928; Tolstoi educator, București, 1929; Ispite și biruinți, București, 1930; Patru mari educatori, București, 1933; Istoria pedagogiei, I, Cernăuți, 1935; Texte pedagogice, îngr. și pref. Viorel Nicolescu, București, 1980. Repere bibliografice: Const. Șăineanu, „Educație și ideal”, ADV, 1927, 13 335; G. Călinescu, „Educație și ideal”, „Sinteza”, 1927, 3-4
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
Educație și ideal”, ADV, 1927, 13 335; G. Călinescu, „Educație și ideal”, „Sinteza”, 1927, 3-4; Perpessicius, Opere, III, 163, XII, 363-364; Radu Boureanu, „Evocări venețiene”, VRA, 1928, 23; V. Horea, „Tolstoi educator”, VR, 1929, 9-10; I.M.R.[I.M. Rașcu], „Ispite și biruinți”, „Îndreptar”, 1930, 3; Gabriel Drăgan, „Ispite și biruinți”, CL, 1930, 5; Lovinescu, Scrieri, V, 524; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 256, 293; G. Ursu, Tecuciul literar, Bârlad, 1943, 18, 127-128. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
Călinescu, „Educație și ideal”, „Sinteza”, 1927, 3-4; Perpessicius, Opere, III, 163, XII, 363-364; Radu Boureanu, „Evocări venețiene”, VRA, 1928, 23; V. Horea, „Tolstoi educator”, VR, 1929, 9-10; I.M.R.[I.M. Rașcu], „Ispite și biruinți”, „Îndreptar”, 1930, 3; Gabriel Drăgan, „Ispite și biruinți”, CL, 1930, 5; Lovinescu, Scrieri, V, 524; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 256, 293; G. Ursu, Tecuciul literar, Bârlad, 1943, 18, 127-128. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
specifică, în spiritul vremii, primesc idei cum ar fi misiunea pe care o are de îndeplinit fiecare națiune, alianța între popoare, menită a contracara alianțele despoților, destinul ca un reflex al legilor providenței, asimilarea dumnezeirii cu poporul, credința nezdruncinată în biruința revoluției. În planul ideologic al operei, aportul lui Bălcescu pare covârșitor: concepția privitoare la cele două feluri de „slobozenie”, cea „dinlăuntru” și cea „dinafară”, strânsa legătură dintre libertatea socială și cea națională, simpatia pentru țărănime, dar și ostilitatea pătimașă împotriva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
s-a repezit la o piatră îl părăsesc eu pe Gautama”. Într-adevăr Măra se retrage înainte de sosirea dimineții, iar Marele Atotvăzător, „lipsit de praful pasiunii, victorios asupra tristeții întunericului”, folosindu-și capacitatea de meditație intră într-o transă adâncă. Biruința asupra Celui Rău marchează sfârșitul perioadei de liminalitate și este premisa transformării sale interioare. Lupta dintre Śăkyamuni și Măra a fost comparată de mai multe ori cu atacul încercat de Ahriman împotriva lui Zarathustra sau cu cel al lui Satana
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
mai dureroasă era osânda ce-i aștepta pe călăi, decât pieirea trupului lor; astfel, dați morții, ei se rugau pentru iertarea, pacea și viața tuturora. Așa s-au stins pentru lumea aceasta și așa și-au încheiat ei lupta și biruința: rugători înaintea lui Dumnezeu pentru toți, devenind pilde strălucite de statornicie în credință, modele de virtute, icoane ale curajului, bărbăției și abnegației și călăuze sigure și statornice pe calea către Înviere. Buni și biruitori prin jertfa lor, inegalabilii atleți ai
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Biserică. Chipurile bunilo r și biruitorilor mucenici, învrednicite de nimbul martiric, sunt și pentru noi, cei de astăzi, lumină călăuzitoare. În calendarul Bisericii Ortodoxe, există două ocazii anume în care este subliniată importanța centrală a martiriului. Prima o constituie ceremonialul „Biruinței Ortodoxiei”, în prima Duminică din Postul Paștelui. Acesta comemorează încetarea totală a controversei iconoclaste în 842-843. Icoanele sfinte sunt purtate în procesiune, etericii sunt anatemizați, iar „amintirea veșnică” este cântată în cinstea celor care au apărat credința. Este o celebrare
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
320 0235/411120 0235/413838 Halii Kaymal ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── VÂLCEA REMAT VÂLCEA SĂ RM. VÂLCEA, str. Bujoreni nr. 52 0250/741442 Cazacu Florin ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── VRANCEA UNIPLASTSA FOCȘANI, Bdul. Anitoaei București nr. 76 0237/613900 0237/613952 Marcel ──────────────────────────────────────────────���─────────────────────────────────────────────────────────── BUCUREȘTI NEFERAL SĂ BUCUREȘTI, Bdul. 1 Biruinței nr. 100 021/255 20 41 Obădau Marin ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BUCUREȘTI ARMETAL SRL BUCUREȘTI, Sos. Ștefan 2 cel Mare nr.56, Bl. 38, 021/211 25 78 Tahu Mihaela ap. 35 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BUCUREȘTI ROMRECYCLING SRL BUCUREȘTI, Piața Albă 3 Iulia nr. 7, Bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211148_a_212477]