6,391 matches
-
orașelor fortificate. Chiar Reforma Protestantă, cu centrarea ei aproape obsesivă pe individ, nu i-a putut separa pe europeni de o afiliație comunală mai veche și mai profundă. Schimbarea calitativă În ultima jumătate de secol, care a trecut de la folsirea bombei atomice asupra orașelor Hirosima și Nagasaki, este că riscurile de toate soiurile sunt la scara globală, de durată indefinită, având consecințe incalculabile, care nu pot fi compensate. Influența lor este universală, cu alte cuvinte nimeni nu poate scăpa de efectele
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
1.2. Învățarea prin cooperaretc "13.3.1.2. Învățarea prin cooperare" Baron și Kerr (2003) precizează că unul dintre exemplele impresionante ale colaborării în rezolvarea de probleme este ceea ce s-a numit „Proiectul Manhattan”, care a condus la crearea bombei atomice în al doilea război mondial. „Proiectul Manhattan” a utilizat echipe ce au folosit principiile cooperării, implicând aproape o sută de mii de indivizi care au lucrat sub supervizarea unor personalități științifice în locații diverse (Los Alamos, New Mexico etc.
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unor personalități științifice în locații diverse (Los Alamos, New Mexico etc.). Acest fapt nu a însemnat că dintre principiile cooperării a lipsit un anume grad de competiție (astfel s-a instituit o cursă între perspective rivale care urmăreau crearea unei bombe pe bază de plutoniu ori a uneia pe bază de hidrogen). Opțiunea activității s-a fundamentat însă pe cooperare, de unde s-a observat că progresul în îndeplinirea obiectivelor a fost mult mai ridicat decât dacă ne-am fi referit la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai cunoscute piese din această categorie sunt îndelung jucata Nota zero la purtare (1957, scrisă în colaborare cu Octavian Sava) și Comoara din pădure (1986). Prin plasarea acțiunii în 1944, ambele au și un substrat ideologic, ca un soi de bombă rămasă, din fericire, neactivată. Mariana Pleșoianu, tânăra din prima piesă, descoperă frumusețea morală în Ștefan Vardia, adolescentul al cărui tată murise pe front, și nu în fiul de industriaș, de care o lega o dragoste împărtășită. Comoara din pădure este
STOENESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289942_a_291271]
-
jurnalismului, în orice lume... (Ziaristul nu-și abandonează "sursa", după ce a fumat-o, dimpotrivă, e gata să moară cu victima de gît; cînd companiile de tutun în pericol lansează un dosar menit să distrugă credibilitatea martorului, ziaristul știe să dezamorseze bomba jurnalistică; după ce postul de televiziune, la care lucra de l4 ani, a tergiversat difuzarea interviului incendiar, de frica unor procese cu daune astronomice, el, gazetarul radical, își dă demisia ș.a.m.d.). Scenariul e în echilibru instabil între personajul martorului
Bătălia cu morile de fum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17165_a_18490]
-
jucând mai mult cu trupe ambulante. Din 1889, va fi funcționar (urcând până la gradul de ajutor de primar) la Primăria ieșeană. A debutat înființând propria publicație periodică, „Scrieri amusante” (1875-1876), și a continuat în același mod cu „Cabinetul de lectură”, „Bomba”, „Arta”, dar mai cu seamă „Lupta pentru viață” (1903-1905), scrisă în întregime de B. și ilustrând toate genurile și domeniile care îl preocupau. A mai fost redactor (șef) la „Liberalul”, „Era nouă”, „Arhiva”, „Orașul”, „Ioan Neculce” sau doar colaborator la
BOGDAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285786_a_287115]
-
fiind renunțarea treptată la obiectivele novatoare și creșterea ponderii materialelor docil aliniate exigențelor propagandistice oficiale. Nicolae Ceaușescu e glorificat tot mai stăruitor, se înmulțesc articolele „înflăcărate”, encomiastice, versurile de slăvire, sunt ilustrate oportunist campaniile momentului (pentru pace, împotriva înarmării, împotriva bombei cu neutroni, împotriva implantării rachetelor cu rază medie de acțiune în Europa etc.). În general, sporește intensitatea discursului propagandistic-mobilizator. Cât despre preocupările literar-artistice și, în general, culturale, se observă o modificare treptată, dar rapidă, a orientării generale, manifestă la nivelul
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
Londra, 1968. Iscoe, I.; Spielberger, Ch.D., Community psychology. Perspectives training and research, Appleton-Century-Crofts, New York, 1970. Jahoda, M., Current concepts of positive mental health, Basic Books, Inc., New York, 1958. Jaspers, K., General psychopathology, Manchester Univ. Press, Manchester, 1962. Jaspers, K., Le bombe atomique et l’avenit de l’homme. Conscience politique de notre temps, Buchet, Paris, 1963. Jaspers, K., Psychologie der Weltanschauungen, Springer, Berlin, 1960. Jaspers, K., Raison et déraison du notre temps, Éd. Desclée de Brouwer, 1953. Joffroy, A.; Dupouy, R.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Magicianul în Pădurea Uitării, București, 2002; Orbi în tranziție, București, 2003; Planeta portocalie, București, 2003. Traduceri: Dallas, 22 noiembrie 1963: un dosar deschis, îngr. și introd. trad., București, 1986; SOS ! Natura în pericol, îngr. trad., postfață Elena Mureșan, București, 1989; Bomba drogurilor, îngr. trad., București, 1991; Jean Bourdier, Comandourile deșertului, București, 1991; Jacques de Launay, A cincea valiză: Titulescu și Europa, București, 1993. Repere bibliogrfice: Nicolae Jianu, „La nord și la sud de Tejo”, RL, 1980, 38; Sultana Craia, Călătoria ca
ŢURLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290312_a_291641]
-
lui Marc Chagall, pe care Geo Bogza i-l dedică lui Ilarie Voronca cu ocazia apariției volumului Ulise. Cu același ton insurgent și în imagini violente se precizează că Voronca, „inventatorul pictopoeziei”, este semnatarul Aviogramei - manifestul revistei „75 HP” -, „eroica bombă [...] care a transformat capul tuturor stârpiturilor într-o imensă pădure de bidinele”. Pentru a sublinia impactul înnoitor al demersului său, evoluția literară a scriitorului e văzută în termenii unei bătălii: trimisă din primele linii ale avangardei, unde se dădea lupta
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
bidinele”. Pentru a sublinia impactul înnoitor al demersului său, evoluția literară a scriitorului e văzută în termenii unei bătălii: trimisă din primele linii ale avangardei, unde se dădea lupta împotriva unor „stări false care se cuibăriseră într-un suflet prăfuit”, bomba „a izbit în plin”, iar Voronca „s-a afirmat precis ca un proiectil. Ardeau atunci violent toate buruienile ce înțeleniseră din timpuri poezia: anecdota, morala, luna, lacul, ochii albaștri”, în vreme ce tinerii distrugeau trecutul „cu frenezia devastării unui oraș invadat de
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
și pendulările lui între revelație și taină. Autorul reconstituie afectiv evenimente de după primul război mondial, „încredințând” unor personaje din Așteptându-i pe învingători povara „desprinderii faptelor din real pentru a le trece în imaginar”. Vorbind despre semne și memorie ca bombă cu explozie neprevăzută, prozatorul închipuie un roman precum o „chestie de imaginație” prin care oricine poate „minți” că a murit ori a trăit, ceea ce contează fiind doar cum (ar fi putut fi). U. demonstrează încă o dată că modelul său livresc
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
drumuri de bazalt și nisip”, „Scânteia tineretului”, 1976, 8 584; Ion Vasile Șerban, Pe drumurile reportajului (de bazalt și nisip), VR, 1977, 8; Piru, Debuturi, 140-142; Dana Dumitriu, Scutierul fără speranță, RL, 1982, 16; Horia Gane, Vulturul de mare cu bomba în gheare, CNT, 1993, 36; Popa, Ist. lit., II, 1023. M. Vs.
TALPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290041_a_291370]
-
spectre și alți demoni, LCF, 2002, 12; Gheorghe Grigurcu, Comedia literaturii, RL, 2002, 22; Mircea A. Diaconu, Poezia postmodernă, Brașov, 2002, 105-114; Dicț. scriit. rom., IV, 410-412; Vasile, Poezia, 258-261; Octavian Soviany, Experimentul perpetuu, LCF, 2003, 6; Raluca Dună, O bombă cu efect întârziat, LCF, 2003, 14; Dicț. analitic, IV, 61-63; Firan, Profiluri, II, 277-278. R.D.
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
să trădeze secrete economice ș.a.m.d. SCRIERI: Prin parbriz râdea o fată, pref. Dumitru Corbea, București, 1962; Ape fără maluri, București, 1967; Timpul fără cusur, București, 1967; Înaintea ultimei căderi, București, 1969; „Ziua a început la amiază”, București, 1970; Bomba din fort, București, 1971; Azor cel verde, Iași, 1972; Palmyra cere rendez-vous, București, 1972; Altitudinea curajului, București, 1974; Amiralul și pirații, cu ilustrații de Eugen Taru, București, 1974; Cu tata la volan, București, 1976; Mâine, cu mare dragoste, București, 1976
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
Metrou, București, 1989; Țărmul tandreței, București, 1989; Noapte bună, iubite prinț, Galați, 1997; Ziua în care vine Papa, București, 2002. Repere bibliografice: G. Gheorghiță, „Timpul fără cusur”, LCF, 1967, 21; Nicolae Buliga, „Ape fără maluri”, GL, 1967, 44; Radu Mareș, „Bomba din fort”, TR, 1972, 1; George Pruteanu, „Bomba din fort”, CL, 1972, 15; Mircea Iorgulescu, „Palmyra cere rendez-vous”, RL, 1973, 17; Vasile Sălăjan, Seducția cotidianului, TR, 1976, 47; D.D. Șoitu, „Mâine, cu mare dragoste”, CRC, 1976, 48; Tania Radu, „Roagă
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
bună, iubite prinț, Galați, 1997; Ziua în care vine Papa, București, 2002. Repere bibliografice: G. Gheorghiță, „Timpul fără cusur”, LCF, 1967, 21; Nicolae Buliga, „Ape fără maluri”, GL, 1967, 44; Radu Mareș, „Bomba din fort”, TR, 1972, 1; George Pruteanu, „Bomba din fort”, CL, 1972, 15; Mircea Iorgulescu, „Palmyra cere rendez-vous”, RL, 1973, 17; Vasile Sălăjan, Seducția cotidianului, TR, 1976, 47; D.D. Șoitu, „Mâine, cu mare dragoste”, CRC, 1976, 48; Tania Radu, „Roagă-mă orice!”, FLC, 1986, 51; Stănescu, Jurnal, III
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
în educația românească. Școala românească s-a aflat multă vreme în izolare aproape totală de confruntarea de idei din teoria modernă și teoria postmodernă a curriculumului. Cu excepția câtorva teoreticieni de elită, educatorii români au fost luați prin surprindere de suflul „bombei curriculare” care a explodat la sfârșitul secolului XX. De aceea trebuie să începem aceste studii cu multe lămuriri prealabile. Acestea încă n-au fost încercate, iar literatura pedagogică românească a ultimelor decenii în loc să limpezească, ermetizează și/sau alimentează confuziile. După cum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o caaarteee... tare!” Aveam 8 ani pe atunci, dar mi-aduc bine aminte că am luat cele trei volume ale lui Preda „la pachet” cu Masa umbrelor de Ionel Teodoreanu și cu o carte despre Enola Gay, avionul responsabil cu bomba atomică de la Hiroshima... O strategie alternativă de aprovizionare pentru bucureșteni era mersul în provincie la cumpărături. Dacă „provincialii” nu puteau cumpăra din Capitală decât pe bază de buletin (de București), bucureștenilor nu li se cerea buletinul dacă voiau să cumpere
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
primească studenți în anul I. Studenții din anii mai mari au fost obligați să se integreze în secțiile de filosofie și istorie (puternic ideologizate), deși începuseră - prin examen de admitere - ca psihologi, sociologi. Apoi, în primăvara lui 1982, a explodat bomba MT (Meditația Transcendentală), motiv pentru desființarea Institutului de Cercetări Pedagogice și Psihologice. A fost o „afacere” mult comentată în cercurile intelectuale din România și de presa occidentală, tipică regimurilor dictatoriale. O reprimare manipulată, asemănătoare cu înscenările staliniste împotriva pedologiei, „demascată
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
prințesei Diana, „sinuciderea” lui Marilyn Monroe, aterizarea americanilor pe Lună aranjată pe platourile de filmare, lansarea virusului SIDA de Stasi, atentatul de la 11 septembrie pus la cale de CIA etc. L.A.: La începutul anilor ’80, propaganda lansase la noi amenințarea bombei cu neutroni și demonstrațiile de protest au cuprins atunci toată România. Îmi amintesc că la TVR se dădeau interviuri cu reacțiile populației și nu pot uita răspunsul unei bătrâne de la țară: „Dacă americanii n-au ce mânca, le dăm noi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
protest au cuprins atunci toată România. Îmi amintesc că la TVR se dădeau interviuri cu reacțiile populației și nu pot uita răspunsul unei bătrâne de la țară: „Dacă americanii n-au ce mânca, le dăm noi, maică, să nu mai dea bomba!” - asta pe timpul când noi stăteam la cozi și aveam cartele la alimente! Atât a înțeles românul și, fără să vreau, mă urmărește gândul că unele „scenarii” de la noi sunt făcute parcă de un psihosociolog rătăcit prin sistemele politice și care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
-l poată influența; • poate lucra perfect doar „la suprafață”, el conținând aspecte esențiale compromițătoare invizibile; • softul poate să conțină pericole deosebit de mari care nu pot fi sesizate și nici nu sunt periculoase o lungă perioadă de timp de la instalarea lui (bombele logice, caii troieni ș.a.); • „loviturile” prin soft sunt insesizabile prin mijloacele obișnuite de percepție ale omului; • în final, datorită curentului sistemelor deschise, a conectării într-o mare varietate de rețele și a gestionării unor baze de date masive de către mii
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
unității, dar tot aici pot fi incluse și alte categorii din afară, capabile de orice. La nivelul anilor 2000, se înregistrau următoarele categorii de incidente sau de persoane producătoare de prejudicii: 1. Violența. De cele mai multe ori se concretizează prin amplasarea bombelor sau provocarea de incendii în centrele de prelucrare automată a datelor. 2. Furtul de obiecte. Aici intră sustragerea unor obiecte cum sunt suporturile magnetice, terminalele, calculatoarele personale, îndeosebi laptopurile, semiconductorii, și nu banii. 3. Delapidarea. Angajații „șterpelesc” bani din sistemul
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
prevenirea ascultărilor neautorizate, înregistrarea convorbirilor telefonice de pe liniile unei firme este susținută și de alte cinci argumente, după cum urmează: 1. asigurarea înregistrării complete a activităților prilejuite de stingerea incendiilor sau de alte dezastre ale naturii; 2. înregistrarea potențialelor amenințări cu bombe sau a altor forme de atac în forță al sistemului; 3. ținerea evidenței sesiunilor de teleprelucrare pentru a înlesni obținerea copiilor de siguranță și restaurarea fișierelor în cazul pierderii formei lor originale; 4. constituirea de probe în cazul utilizării neautorizate
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]