KorAP: Find »[drukola/base=bornă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...88 89 90 ...140 >

3,483 matches

Corola-website/Law/164530_a_165859

și 140 - pe malul drept, de unde urcă în Plaiul Păișului marcat de bornele 141, 10 și 11 de la obârșia pârâului Groapa Adâncă pe care coboară până la borna 8 aflată la confluența cu un afluent de dreapta, urcând pe acesta până la borna 9 și 174 din Plaiul între Tișițe, de unde coboară pe o culme secundară până la borna 175 de pe malul stâng al Pârâului Tișița Mare, coborând în aval până la borna 51 de pe malul drept, la piciorul unei culmi secundare a Muntelui Coza

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
și 11 de la obârșia pârâului Groapa Adâncă pe care coboară până la borna 8 aflată la confluența cu un afluent de dreapta, urcând pe acesta până la borna 9 și 174 din Plaiul între Tișițe, de unde coboară pe o culme secundară până la borna 175 de pe malul stâng al Pârâului Tișița Mare, coborând în aval până la borna 51 de pe malul drept, la piciorul unei culmi secundare a Muntelui Coza, marcată de bornele: 52, 50, 49, 60 și 48 (Vf. Coza - 1629 m); Limita estică

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
aflată la confluența cu un afluent de dreapta, urcând pe acesta până la borna 9 și 174 din Plaiul între Tișițe, de unde coboară pe o culme secundară până la borna 175 de pe malul stâng al Pârâului Tișița Mare, coborând în aval până la borna 51 de pe malul drept, la piciorul unei culmi secundare a Muntelui Coza, marcată de bornele: 52, 50, 49, 60 și 48 (Vf. Coza - 1629 m); Limita estică: din Vf. Coza limita se îndreaptă spre nord, pe limitele naturale ale u

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
174 din Plaiul între Tișițe, de unde coboară pe o culme secundară până la borna 175 de pe malul stâng al Pârâului Tișița Mare, coborând în aval până la borna 51 de pe malul drept, la piciorul unei culmi secundare a Muntelui Coza, marcată de bornele: 52, 50, 49, 60 și 48 (Vf. Coza - 1629 m); Limita estică: din Vf. Coza limita se îndreaptă spre nord, pe limitele naturale ale u.a. 24, 23, 22, 21, 19, 17, 16, 14, 12, 11, 10, 8, 6, 5

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
21, 19, 17, 16, 14, 12, 11, 10, 8, 6, 5, 3 și 1 situate pe cumpăna de ape dintre bazinul Tișitei - aflat la vest și cele ale pâraielor Dumbravanu, Dalhătaș, Câinelui și Porcului - aflate la est, fiind marcată de bornele: 47 și 41/115, înșeuarea Golu' Roibului cu extremitatea sudică a Culmii Stânca Gurguiata marcată de bornele 42/114, 38 și 34/116 (vf. Gurguiata - 1438 m) de unde se îndreaptă pe Culmea Piatra Uscată, marcată cu bornele: 33, 222 (cota

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
de ape dintre bazinul Tișitei - aflat la vest și cele ale pâraielor Dumbravanu, Dalhătaș, Câinelui și Porcului - aflate la est, fiind marcată de bornele: 47 și 41/115, înșeuarea Golu' Roibului cu extremitatea sudică a Culmii Stânca Gurguiata marcată de bornele 42/114, 38 și 34/116 (vf. Gurguiata - 1438 m) de unde se îndreaptă pe Culmea Piatra Uscată, marcată cu bornele: 33, 222 (cota 1116 m), 117 și 28, înșeuarea cu Culmea Porcului, marcată de bornele: 24, 22, 20, cota 1077

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
fiind marcată de bornele: 47 și 41/115, înșeuarea Golu' Roibului cu extremitatea sudică a Culmii Stânca Gurguiata marcată de bornele 42/114, 38 și 34/116 (vf. Gurguiata - 1438 m) de unde se îndreaptă pe Culmea Piatra Uscată, marcată cu bornele: 33, 222 (cota 1116 m), 117 și 28, înșeuarea cu Culmea Porcului, marcată de bornele: 24, 22, 20, cota 1077 m, borna 16, Vf. Porcu (1115 m) și borna 12 (cota 1104 m) iar, în continuare, Culmea Vâscan marcată de

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Culmii Stânca Gurguiata marcată de bornele 42/114, 38 și 34/116 (vf. Gurguiata - 1438 m) de unde se îndreaptă pe Culmea Piatra Uscată, marcată cu bornele: 33, 222 (cota 1116 m), 117 și 28, înșeuarea cu Culmea Porcului, marcată de bornele: 24, 22, 20, cota 1077 m, borna 16, Vf. Porcu (1115 m) și borna 12 (cota 1104 m) iar, în continuare, Culmea Vâscan marcată de bornele 10, 6, 2 și l, de la baza versantului, încheind astfel perimetrul ariei protejate Tișița

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
114, 38 și 34/116 (vf. Gurguiata - 1438 m) de unde se îndreaptă pe Culmea Piatra Uscată, marcată cu bornele: 33, 222 (cota 1116 m), 117 și 28, înșeuarea cu Culmea Porcului, marcată de bornele: 24, 22, 20, cota 1077 m, borna 16, Vf. Porcu (1115 m) și borna 12 (cota 1104 m) iar, în continuare, Culmea Vâscan marcată de bornele 10, 6, 2 și l, de la baza versantului, încheind astfel perimetrul ariei protejate Tișița. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Tișița cuprinde parcelele

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
1438 m) de unde se îndreaptă pe Culmea Piatra Uscată, marcată cu bornele: 33, 222 (cota 1116 m), 117 și 28, înșeuarea cu Culmea Porcului, marcată de bornele: 24, 22, 20, cota 1077 m, borna 16, Vf. Porcu (1115 m) și borna 12 (cota 1104 m) iar, în continuare, Culmea Vâscan marcată de bornele 10, 6, 2 și l, de la baza versantului, încheind astfel perimetrul ariei protejate Tișița. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Tișița cuprinde parcelele 1 - 26, 98 - 112, 118 - 123, 132

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
33, 222 (cota 1116 m), 117 și 28, înșeuarea cu Culmea Porcului, marcată de bornele: 24, 22, 20, cota 1077 m, borna 16, Vf. Porcu (1115 m) și borna 12 (cota 1104 m) iar, în continuare, Culmea Vâscan marcată de bornele 10, 6, 2 și l, de la baza versantului, încheind astfel perimetrul ariei protejate Tișița. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Tișița cuprinde parcelele 1 - 26, 98 - 112, 118 - 123, 132 - 182 din UP II Tișița, a Ocolului Silvic Tulnici fiind situată între

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
integrantă din amenajament. VII.14. Rezervația naturală Lacul Negru, 88 ha, localitatea Nistorești Județul Vrancea Descrierea limitelor Limita nordică: de la piciorul (capătul) sudic al ramurii nordice a, Dealului Negru, limita urmează culmea, înscriindu-se pe direcția generală NV-SE, intersectând borna silvică 127, și continuându-se până la borna silvică 118. Această limită nu coboară sub 1500 de metri și reprezintă cumpăna de ape dintre bazinul hidrografic al Pârâului Lacului Negru (afluent al Nărujei) și bazinul hidrografic Tișița; Limita estică: de la borna

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Lacul Negru, 88 ha, localitatea Nistorești Județul Vrancea Descrierea limitelor Limita nordică: de la piciorul (capătul) sudic al ramurii nordice a, Dealului Negru, limita urmează culmea, înscriindu-se pe direcția generală NV-SE, intersectând borna silvică 127, și continuându-se până la borna silvică 118. Această limită nu coboară sub 1500 de metri și reprezintă cumpăna de ape dintre bazinul hidrografic al Pârâului Lacului Negru (afluent al Nărujei) și bazinul hidrografic Tișița; Limita estică: de la borna silvică 118, limita urmărește o linie generală

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
borna silvică 127, și continuându-se până la borna silvică 118. Această limită nu coboară sub 1500 de metri și reprezintă cumpăna de ape dintre bazinul hidrografic al Pârâului Lacului Negru (afluent al Nărujei) și bazinul hidrografic Tișița; Limita estică: de la borna silvică 118, limita urmărește o linie generală cu orientare NE-SV care atinge, se înscrie perpendicular pe linia de pantă maximă până la borna silvică 120, traversează axa mediană longitudinală un teren neproductiv cu stâncării, ocolește prin est și sud - orientându

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
dintre bazinul hidrografic al Pârâului Lacului Negru (afluent al Nărujei) și bazinul hidrografic Tișița; Limita estică: de la borna silvică 118, limita urmărește o linie generală cu orientare NE-SV care atinge, se înscrie perpendicular pe linia de pantă maximă până la borna silvică 120, traversează axa mediană longitudinală un teren neproductiv cu stâncării, ocolește prin est și sud - orientându-se spre vest - o altă stâncărie, și apoi, se redirectionează spre sud -est până în albia Pârâului Lacului Negru, la borna silvică 119; Limita

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
pantă maximă până la borna silvică 120, traversează axa mediană longitudinală un teren neproductiv cu stâncării, ocolește prin est și sud - orientându-se spre vest - o altă stâncărie, și apoi, se redirectionează spre sud -est până în albia Pârâului Lacului Negru, la borna silvică 119; Limita sudică: reprezintă în teren punctul de inflexiune al limitelor estică și vestică, respectiv borna silvică 119, situată în albia Pârâului Lacului Negru; Limita vestică: de la borna silvică 119, limita urmărește în amonte Pârâul Lacului Negru până la borna

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
est și sud - orientându-se spre vest - o altă stâncărie, și apoi, se redirectionează spre sud -est până în albia Pârâului Lacului Negru, la borna silvică 119; Limita sudică: reprezintă în teren punctul de inflexiune al limitelor estică și vestică, respectiv borna silvică 119, situată în albia Pârâului Lacului Negru; Limita vestică: de la borna silvică 119, limita urmărește în amonte Pârâul Lacului Negru până la borna silvică 121. Din acest punct limita părăsește valea înscriindu-se pe versant către nord-vest până în Culmea Lacului

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
se redirectionează spre sud -est până în albia Pârâului Lacului Negru, la borna silvică 119; Limita sudică: reprezintă în teren punctul de inflexiune al limitelor estică și vestică, respectiv borna silvică 119, situată în albia Pârâului Lacului Negru; Limita vestică: de la borna silvică 119, limita urmărește în amonte Pârâul Lacului Negru până la borna silvică 121. Din acest punct limita părăsește valea înscriindu-se pe versant către nord-vest până în Culmea Lacului Negru, marcată în punctul respectiv de borna silvică 122/126. În continuare

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
borna silvică 119; Limita sudică: reprezintă în teren punctul de inflexiune al limitelor estică și vestică, respectiv borna silvică 119, situată în albia Pârâului Lacului Negru; Limita vestică: de la borna silvică 119, limita urmărește în amonte Pârâul Lacului Negru până la borna silvică 121. Din acest punct limita părăsește valea înscriindu-se pe versant către nord-vest până în Culmea Lacului Negru, marcată în punctul respectiv de borna silvică 122/126. În continuare limita de vest se suprapune pe Culmea Lacului Negru, ce reprezintă

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Lacului Negru; Limita vestică: de la borna silvică 119, limita urmărește în amonte Pârâul Lacului Negru până la borna silvică 121. Din acest punct limita părăsește valea înscriindu-se pe versant către nord-vest până în Culmea Lacului Negru, marcată în punctul respectiv de borna silvică 122/126. În continuare limita de vest se suprapune pe Culmea Lacului Negru, ce reprezintă cumpăna de ape dintre pâraiele de la obârșia Nărujei și Pârâul Lacului Negru - pentru sectorul sudic; respectiv cumpăna de ape dintre Tișița Aurie (Mare) și

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Corola-website/Law/161389_a_162718

general se realizează prin identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate și prin publicitatea imobiliară. Articolul 11 La nivelul unităților administrativ-teritoriale - comună, oraș și municipiu - lucrările tehnice de cadastru constau în: a) stabilirea, potrivit legii, si marcarea pe teren, prin borne, a hotarelor unității administrativ-teritoriale respective; ... b) marcarea pe teren, prin borne, a limitei intravilanului localităților, potrivit legii; ... c) identificarea bunurilor imobile pe baza actelor de proprietate sau, în lipsa acestora, pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar; măsurarea tuturor parcelelor

LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 - (*actualizată*) cadastrului şi a publicităţii imobiliare. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/161389_a_162718]
și prin publicitatea imobiliară. Articolul 11 La nivelul unităților administrativ-teritoriale - comună, oraș și municipiu - lucrările tehnice de cadastru constau în: a) stabilirea, potrivit legii, si marcarea pe teren, prin borne, a hotarelor unității administrativ-teritoriale respective; ... b) marcarea pe teren, prin borne, a limitei intravilanului localităților, potrivit legii; ... c) identificarea bunurilor imobile pe baza actelor de proprietate sau, în lipsa acestora, pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar; măsurarea tuturor parcelelor de teren din cuprinsul fiecărei unități administrativ-teritoriale, specificându-se destinația, categoria

LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 - (*actualizată*) cadastrului şi a publicităţii imobiliare. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/161389_a_162718]
lucrări, de Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie sau de primari, precum și de ofițerii și subofițerii de poliție. Contravențiilor prevăzute în prezența lege le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968 *) privind stabilirea și sancționarea contravențiilor. Degradarea sau distrugerea bornelor, reperelor, mărcilor de nivelment și a semnalelor geodezie din rețeaua națională, amplasate pe sol sau pe clădiri, sau împiedicarea unor măsuri de conservare a acestor bunuri, constituie infracțiune de distrugere și se pedepsește potrivit prevederilor art. 217 din Codul penal

LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 - (*actualizată*) cadastrului şi a publicităţii imobiliare. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/161389_a_162718]
Corola-website/Law/160609_a_161938

și aval corespund sensului de parcurgere a instalațiilor dinspre instalațiile furnizorului spre instalațiile consumatorului. ... Articolul 40 Punctul de delimitare se stabilește la un element fizic care permite realizarea efectivă a separării instalațiilor ce aparțin furnizorului de cele ale consumatorului (cleme, borne, izolatoare de trecere, cutii terminale etc.). Articolul 41 (1) Clădirile și serviciile interne ale stațiilor de primire aparțin, după caz, consumatorului sau furnizorului, în funcție de punctul de delimitare. ... (2) În cazul în care delimitarea instalațiilor se face în cadrul stației de primire

REGULAMENT din 1 iunie 1993 pentru furnizarea şi utilizarea energiei electrice. In: EUR-Lex (1993) [Corola-website/Law/160609_a_161938]
Corola-website/Law/160173_a_161502

din albii; 7.10. Derivații și aducțiuni; 7.11. Inundații de terenuri și bunuri; 7.12. Foraje hidrogeologice. Cap. VIII - Obiectivele și categoriile cadastrale din etapă a II-a: 8.1. Cursuri de apă, albii minore și majore; 8.2. Bornele axului cadastral de referință al cursurilor de apă; 8.3. Lacuri naturale, bălti, zone umede; 8.4. Incinte inundabile; 8.5. Ape terapeutice, curative și de agrement; 8.6. Stații meteorologice; 8.7. Stații hidrologice și instalații hidrometrice; 8.8

METODOLOGIE din 15 mai 1997 de organizare, pastrare şi gestionare a Cadastrului apelor din România. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/160173_a_161502]