KorAP: Find »[drukola/base=brigadă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...88 89 90 ...434 >

10,836 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

Poliția Parisului și a comunelor suburbane, Poliția orașelor Lyon, Marseille, Toulon, Nisa și Saint-Etienne, precum și Poliția mobilă. Dintre acestea, Direcțiunea Siguranței Generale „dispune direct de brigăzi de informatori și execută serviciul de informații”, iar Poliția mobilă avea în subordine 16 brigăzi zonale „care cercetează numai infracțiuni grave, amenințătore a siguranței publice”. Germania, o țară federală, avea în compunere 19 landuri, fiecare cu o organizare separată. Prusia, de exemplu, avea 58.954 funcționari (fără jandarmi), dintre care 4.662 funcționari superiori, 47

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ocupa cu informarea, prevenirea și reprimarea acțiunilor contra siguranței statului. A doua parte a lucrării a prezentat organizarea polițienească a unor mari capitale europene, printre care cele ale Franței, Austriei, Germaniei și Ungariei. Capitala Franței era supravegheată informativ de patru brigăzi centrale de detectivi, subordonate Poliției Judiciare. În Viena acționau 300 de detectivi grupați în Secția Criminală, iar Berlinul avea la dispoziție, tot în cadrul Poliției judiciare, Secția a IV-a Criminală împărțită în 10 Inspecții, care totalizau un efectiv de 2

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în Secția Criminală, iar Berlinul avea la dispoziție, tot în cadrul Poliției judiciare, Secția a IV-a Criminală împărțită în 10 Inspecții, care totalizau un efectiv de 2.893 persoane. Poliția Judiciară din Budapesta avea în subordine Corpul Detectivilor cu cinci brigăzi, fiecare cu un număr variabil de subbrigăzi a 5-14 oameni. În plus, la fiecare comisariat se afla o subbrigadă a Corpului Detectivilor, care se ocupa strict de problemele siguranței statului. În final, Vasile Barbu a prezentat propriile concluzii la care

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fapt care scădea prestigiul Ministerului de Interne. Spre exemplu, în Giurgiu funcționau trei oficii de poliții (a portului, a orașului și de siguranță), iar în Constanța lucrau cinci asemenea structuri (a portului, a gării, a orașului, serviciul de siguranță și brigada zonală de siguranță). Din punct de vedere informativ, Direcția Generală a Poliției se baza pe Direcția Poliției de Siguranță, care aduna și centraliza toate informațiile privind ordinea publică, îndeplinind prin ofițerii de poliție, detectivi, agenți și organe speciale „însărcinările serviciului

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
inamicului”. În continuare, pentru a avea rezultate notabile, un asemenea serviciu trebuia să dispună de mijloace de informații, de legătură, personal bine pregătit și un serviciu de contraspionaj. Erau bine precizate atribuțiile la nivel de armată, corp de armată, divizie, brigadă, regiment și batalion, organizarea serviciului la diferite arme, precum și modul de a interoga prizonierii și a studia presa străină. Tot aici a apărut, pentru prima dată, un capitol intitulat «Serviciul Secret» care, „este dirijat la Marele Cartier General de către un

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și continuitatea elementelor de conducere. Organizarea D.P.S.G. s-a păstrat, în linii mari, ca la înființare, cu două departamente cu atribuții informative/contrainformative, Direcțiunea Siguranței Generale și Inspectoratul General al Polițiilor, la care s-au adăugat un număr de patru brigăzi de siguranță, cu atribuții la nivel național, cuprinse în Inspectoratul Brigăzilor Centrale, care se ocupau, în ordine, de: mișcările politice de dreapta și extrema dreaptă; mișcările politice de stânga și extrema stângă; domeniile sociale, economice, culturale, religioase etc.; paza și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
linii mari, ca la înființare, cu două departamente cu atribuții informative/contrainformative, Direcțiunea Siguranței Generale și Inspectoratul General al Polițiilor, la care s-au adăugat un număr de patru brigăzi de siguranță, cu atribuții la nivel național, cuprinse în Inspectoratul Brigăzilor Centrale, care se ocupau, în ordine, de: mișcările politice de dreapta și extrema dreaptă; mișcările politice de stânga și extrema stângă; domeniile sociale, economice, culturale, religioase etc.; paza și protecția demnitarilor. Trei birouri independente - al informațiilor, al traducerilor și al

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de domeniul siguranței statului (supravegherea străinilor, atentate, anarhiști) și paza demnitarilor. Alte organe centrale au însumat Serviciul Poliției Tehnice, Serviciul Control și Inspecții, respectiv Direcția Administrației și Personalului. Direcțiunea Siguranței Generale avea în subordine Serviciul Siguranței, Serviciul Controlul Străinilor și brigăzile de siguranță înființate în majoritatea capitalelor de județ și în zonele de interes sau cu probleme. Acestea aveau în atenție toate manifestările care puneau în pericol statul român, fapt pentru care au infiltrat agenți în toate mediile de interes, fie

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ordinii interne, au fost înființate Subinspectorate Generale de Siguranță la Chișinău, Cernăuți, Cluj și Constanța. Alături de cele patru subinspectorate generale de siguranță și-au desfășurat activitatea 10 prefecturi de poliție, 81 poliții de oraș, 21 servicii speciale de siguranță, 47 brigăzi speciale de siguranță, șase subbrigăzi speciale de siguranță, 26 poliții de port, 22 poliții de gară și 56 de oficii polițienești la punctele de frontieră. Un număr de nouă județe nu aveau pe teritoriul lor brigăzi de siguranță, în principal

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
speciale de siguranță, 47 brigăzi speciale de siguranță, șase subbrigăzi speciale de siguranță, 26 poliții de port, 22 poliții de gară și 56 de oficii polițienești la punctele de frontieră. Un număr de nouă județe nu aveau pe teritoriul lor brigăzi de siguranță, în principal din cauza lipsei unor probleme care să reclame înființarea unor asemenea structuri. La 7 octombrie 1919, prin Decretul-Lege nr. 4260, a fost sporit și personalul Serviciului Special și Siguranță din Dobrogea și al Brigăzii Speciale de Siguranță

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pe teritoriul lor brigăzi de siguranță, în principal din cauza lipsei unor probleme care să reclame înființarea unor asemenea structuri. La 7 octombrie 1919, prin Decretul-Lege nr. 4260, a fost sporit și personalul Serviciului Special și Siguranță din Dobrogea și al Brigăzii Speciale de Siguranță din Iași cu un număr de 34 de posturi bugetare. În cursul anului 1919 au fost elaborate mai multe Decrete-Legi care au vizat dezvoltarea și întărirea D.P.S.G., pe măsura identificării problemelor și a lipsurilor existente. Prin Decretul-Lege

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
existente. O lună mai târziu, la 16 mai 1921, Alexandru Averescu, prim-ministru și ministru de Interne, a emis o Decizie privind reorganizarea unor Servicii de Siguranță și atribuțiile acestora. Astfel, Serviciul Special de Siguranță Iași primea în subordine șase brigăzi speciale și două poliții de gară, Serviciul Special de Siguranță Brăila conducea două brigăzi speciale de siguranță, două poliții de gară și o poliție de port, Serviciul Special de Siguranță Craiova coordona activitatea a patru brigăzi speciale de siguranță, a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ministru de Interne, a emis o Decizie privind reorganizarea unor Servicii de Siguranță și atribuțiile acestora. Astfel, Serviciul Special de Siguranță Iași primea în subordine șase brigăzi speciale și două poliții de gară, Serviciul Special de Siguranță Brăila conducea două brigăzi speciale de siguranță, două poliții de gară și o poliție de port, Serviciul Special de Siguranță Craiova coordona activitatea a patru brigăzi speciale de siguranță, a șapte poliții de frontieră și a două oficii polițienești feroviare. Toate oficiile polițienești și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
primea în subordine șase brigăzi speciale și două poliții de gară, Serviciul Special de Siguranță Brăila conducea două brigăzi speciale de siguranță, două poliții de gară și o poliție de port, Serviciul Special de Siguranță Craiova coordona activitatea a patru brigăzi speciale de siguranță, a șapte poliții de frontieră și a două oficii polițienești feroviare. Toate oficiile polițienești și cele de siguranță, împreună cu secțiile de jandarmi rurali, trebuiau să comunice „informațiile și științele privitoare la Siguranța Generală a Statului” către serviciul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Pe termen lung, prin diferite metode - politice, economice, teroriste - și cu sprijinul tacit sau evident al guvernului de la Sofia, se dorea retrocedarea Cadrilaterului și chiar a întregii regiuni Dobrogea către Bulgaria. La 20 ianuarie 1919, Mihail Moruzov, în calitate de șef al Brigăzii de Siguranță Tulcea, a înaintat un raport către Direcțiunea Siguranței Generale privind starea de spirit a locuitorilor bulgari din Dobrogea. Unii dintre aceștia s-au aflat în serviciul trupelor bulgare în perioada 1916-1918, iar ulterior au plecat în Bulgaria de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
acest motiv, Liga Poporului, Partidul Conservator Democrat și Partidul Socialist nu au participat la alegeri. Pentru verificarea problemelor existente, Ministerul de Interne, prin D.P.S.G., a cerut o cercetare pe teren și întocmirea unor analize asupra situației prelectorale. D.P.S.G. a ordonat Brigăzii de Informațiuni să cerceteze și să raporteze starea de spirit a populației, estimările referitoare la procesul electoral și datele pe care locuitorii le cunosc despre acesta. Brigada de Informațiuni a organizat acțiuni la nivel național, însă ne vom referi doar

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cercetare pe teren și întocmirea unor analize asupra situației prelectorale. D.P.S.G. a ordonat Brigăzii de Informațiuni să cerceteze și să raporteze starea de spirit a populației, estimările referitoare la procesul electoral și datele pe care locuitorii le cunosc despre acesta. Brigada de Informațiuni a organizat acțiuni la nivel național, însă ne vom referi doar la cercetarea informativă efectuată în jurul Bucureștiului și în orașele Ploiești, Mizil și Buzău. Acțiunea a fost încredințată și desfășurată de doi agenți acoperiți a căror identitate a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
al D.P.S.G. a primit sarcina să viziteze și să se documenteze în localitățile Băneasa, Tunari, Ștefănești, Otopeni, Fierbinți (toate în județul Ilfov), Pucheni, Brazi, Teleajen (toate în județul Prahova) și orașele Ploiești, Mizil și Buzău. Ca și colegul său din Brigada de Informațiuni, agentul nr. 2 a constatat că majoritatea populației s-a pronunțat în favoarea votului universal, excepțiile fiind consemnate în rândul intelectualilor și burghezilor din mediul rural, alături de o parte din orășeni, care au considerat acest lucru drept „o diminuare

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
obținute trebuiau să identifice dacă revendicările politice, sociale, economice sau profesionale au la bază motive reale sau sunt urmărite alte scopuri, în speță subversive. La 28 aprilie 1926 D.P.S.G. a revenit cu o nouă circulară, adresată polițiilor de orașe și brigăzilor de siguranță, în care prioritățile informative au rămas, în principal, aceleași, doar ordinea acestora suferind mici modificări, în funcție de evoluția evenimentelor. În plus, materialul conține și norme pentru întocmirea raportului lunar, în care trebuiau explicate „cum au evoluat aceste chestiuni în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Imperiului Habsburgic, plus Grecia, să fie obligate să semneze un tratat exclusiv în favoarea minorităților, cu posibilitatea intervenției armate în sprijinul «defavorizaților» ceea ce reprezenta un amestec flagrant în treburile interne. Pentru rezolvarea problemelor de ordine publică și siguranță au fost înființate Brigada IV Jandarmi și Subinspectoratul General de Siguranță din Transilvania. În fruntea acestora au fost numiți colonelul Constantin Sterea, respectiv dr. Eugen Bianu, care se subordonau din punct de vedere administrativ Consiliului Dirigent, iar din punct de vedere al sarcinilor și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de Siguranță din Transilvania. În fruntea acestora au fost numiți colonelul Constantin Sterea, respectiv dr. Eugen Bianu, care se subordonau din punct de vedere administrativ Consiliului Dirigent, iar din punct de vedere al sarcinilor și îndeplinirii atribuțiilor D.P.S.G. În atribuțiile Brigăzii IV Jandarmi au intrat, într-o primă fază, strângerea armamentului și a altor echipamente de război abandonate sau ascunse, culegerea de informații referitoare la siguranța statului, restabilirea ordinii publice ș.a. Un prim succes a avut loc la Compania de Jandarmi

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
care au stabilit apartenența acestuia la mișcarea de stânga. Faptul că flagelul comunist se întindea cu repeziciune a fost atestat și de telegrama Poliției Chișinău, din 5 iunie 1921, adresată direct ministrului de Interne, Constantin Argetoianu. S-a precizat că Brigada de Siguranță Cetatea-Albă a descoperit „o vastă organizație comunistă teroristă” compusă din elevi, că centrul acesteia se afla în comuna Baimaclia, iar amploarea a fost catalogată cu „întinse ramificații” în toate localitățile urbane și rurale din județele Cetatea-Albă și Ismail

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Bulgaria, România, Serbia și Grecia”. După înființarea Partidului Comunist din România, a fost trimisă de la Odessa o «troică teroristă», care a organizat mai multe atentate: pe calea ferată, între Tighina și Căușeni (4 și 24 octombrie 1921) și asupra sediului Brigăzii de Siguranță din Cetatea-Albă. Un număr de 26 de atacuri bolșevice au fost respinse de-a lungul Nistrului, iar 34 de nuclee teroriste au fost anihilate. Sfârșitul anului 1921 a adus din nou în prim-plan problema manifestelor lansate de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
câteva zile, într-un grajd din Zalău, „oribil mutilați”. Ancheta declanșată imediat a dovedit că vinovatul principal a fost dr. Apaty din Cluj, care a planificat atacul și a recrutat echipa care a acționat pe teren. Colonelul Constantin Paulian, comandantul Brigăzii 3 Vânători, a fost împușcat în timp ce-și inspecta trupele, în aprilie 1919, de către elemente anarhice, care l-au surprins în zona localității Gavojdia. Un alt act de terorism s-a petrecut la 14 martie 1919, atunci când podul de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Secret român. În anul 1924 la conducerea Serviciului Secret a fost numit Mihail Moruzov, un veteran al bătăliilor informative/contrainformative purtate în perioada premergătoare și în timpul primului război mondial. Prin calități native și abilități practice, Moruzov s-a remarcat în cadrul Brigăzii de Siguranță Tulcea, mai ales în documentarea unor acțiuni subversive ale minoritarilor bulgari. În Războiul de Întregire, agentul de siguranță a profitat de colaborarea dintre D.P.S.G. și Secția Informații a Marelui Cartier General, activând cu succes în zona sa natală

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]