2,408 matches
-
încercarea de a petrece o noapte liniștită. Pe fondul unei indispoziții cauzate de neodihnă, naratorul ajunge pe înserate în orășelul pe care nu-l mai văzuse de când era copil. Călătorise înghesuit, într-un vagon de clasa a doua cu niște bucureșteni veseli care se întorceau de la o expoziție. La intrarea în oraș constată că nu mai simte nicio emoție deosebită, "acele palpitări" care se simt în astfel de situații. I se părea că pomii și natura rămâneau indiferente la revenirea lui
Grand Hôtel „Victoria Română” () [Corola-website/Science/300011_a_301340]
-
stea de la Oprea din Paris în 1865. Alături de traduceri din germană sau franceză, erau pe atunci în mare „favoare” primele lucrări dramatice din literatura română. Iată ce scrie Veronica Micle despre piesa „Fântâna Blanduziei” de V.Alecsandri, prezentată de Naționalul bucureștean în 1885 cu Aristița Romanescu și Constantin Nottara: „... în Botoșani entuziasmul și ovațiile n-au lipsit”. După 1885, din cauza deteriorării clădirii, spectacolele trupelor ce veneau de la Botoșani se dădeau în „Sala meseriașilor”. Aici în 1900 însoțită de trupa : „Burgtheater” din
Teatrul Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/314120_a_315449]
-
planul arhitectului Grigore Cerchez, în stilul eclectismului de școală franceză, se compară prin proporții și bogăție a ornamentației cu Teatrul Național din Iași. A fost inaugurată oficial în seara zilei de 21 decembrie 1914, cu piesa „Lorica noastră” a Naționalului bucureștean. De asemeni elevii liceelor din localitate au prezentat un program artistic coruri, cântece, dansuri populare și un tablou alegoric pe tema „Sărmanul Dionis”. Pe scena acestui teatru au apărut figuri de seamă ale vieții artistice și culturale românești. Aici a
Teatrul Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/314120_a_315449]
-
diverse necazuri: recuperarea casei, spitalizări sau înlesniri pentru cumpărare de alimente sau lemne pentru iarnă. În 1934 a fost ales primar de locuitorii satului Băneasa - astăzi cartierul cu același nume - fără să candideze. Dar Nicolae Minovici a mai oferit ceva bucureștenilor. Propria să avere. Casă și colecția de artă populară, alături de o fermă, pe care le-a donat Primăriei Bucureștilor în 1934. Economiile sale bănești au fost donate în întregime, catre finalul vieții, asociațiilor care se ocupau de copii abandonați sau
Nicolae Minovici () [Corola-website/Science/314349_a_315678]
-
31 ianuarie 1858, Ludwig Wiest a susținut la București un ciclu de trei „concerte spirituale” în care au fost interpretate lucrări de Haydn, Mozart, Beethoven și Felix Mendelssohn Bartholdy. Timp de peste trei decenii a fost capelmaistrul cel mai îndrăgit al bucureștenilor, vara pe terasele și cafenelele din Parcul Cișmigiu, sau la Hanul Manuc, iarna la cafeneaua Fialkowski sau pe scenele de concert. A compus piese pentru dans și lucrări camerale. A avut doi fii, "Ern. Wiest", devenit și el muzician, și
Ludovic Wiest () [Corola-website/Science/313816_a_315145]
-
aceștia, mai ales față de el, pe parcursul timpului. Piesă "Și ce" s-a bucurat de un clip haios la scurt timp de la lansarea albumului ZuluOscarBravo. Pe 13 mai 2011 trupa Zob a aniversat 18 ani, cu un concert formidabil în clubul bucureștean Wings, urmând să scoată un DVD cu inregitrari video din timpul concertului.
ZOB () [Corola-website/Science/322971_a_324300]
-
leptosiroza canină este o boală infecțioasă care trece în organism prin piele. Este o boală transmisibilă, existând un risc potențial de îmbolnăvire, și netratată nu-i de joacă. Poate provoca sângerări sau insuficiență renală", a explicat el. Aproape 80 de bucureșteni au fost tratați, în perioada 2008-2011, de febră butonoasă și maladia Lyme, boli infecțioase transmise omului de ectoparaziții (căpușe) care se află inclusiv pe câinii maidanezi , conform datelor Direcției de Sănătate Publică (DSP) București, făcute publice de Prefectura Capitalei. Doctorul
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
a folosit un buget de 9 milioane de euro, deturnat de primării în beneficiul partidelor politice.. Conform datelor statistice de la Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș, în 2009 au fost mușcați și au beneficiat de servicii medicale 11.436 de bucureșteni, dintre care 7.571 ar fi fost mușcați de câini fără stăpân. Costurile serviciilor medicale în 2009 ar fi fost de circa 400.000 euro. În anul 2010, o femeie a fost ucisă de câini adoptați și nesupravegheați, iar peste
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
571 ar fi fost mușcați de câini fără stăpân. Costurile serviciilor medicale în 2009 ar fi fost de circa 400.000 euro. În anul 2010, o femeie a fost ucisă de câini adoptați și nesupravegheați, iar peste 13.000 de bucureșteni au necesitat îngrijiri medicale după ce au fost răniți de câini, în majoritate cu stăpân.. Tratamentele aplicate acestora au costat aproximativ 800.000 de euro. Dintre aceștia, aproximativ 7.500 ar fi fost mușcați de maidanezi. Potrivit estimărilor ONG-urilor specializate
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
cât de mare este fenomenul, dar o simplă privire pe stradă duce cu gândul că asemenea cazuri sunt de ordinul sutelor. În 2012 au fost mușcați de maidanezi și s-au prezentat la spital pentru îngrijiri medicale 16.192 de bucureșteni, din care 3330 sunt copii, potrivit Raportului cu privire la activitatea centrului antirabic pe anul 2012 publicat de Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș, iar capitala are numai 12 hingheri. Numărul este cu mult mai mare ca în 2011 (11 000 de
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) în septembrie 2012, conform standardului World Society for the Protection of Animals (WSPA). Marja de eroare este de +/- 10%. Primarul Sorin Oprescu a anunțat în octombrie 2013 că va demisiona din funcție dacă nu scapă bucureștenii de 80% din câinii de pe străzi în 18 luni. Numărul persoanelor mușcate de maidanezi a scăzut cu 43% în perioada 1 septembrie-31 octombrie 2013 (835 cazuri)comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut (1477 cazuri), potrivit datelor Centrului Antirabic de la
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
prin urmare, profitând de ambiguitățile din Tratatul de la Paris. La 24 ianuarie 1859, în urma dublei alegeri că domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza se realizează de fapt unirea Principatelor. Noul domnitor este întâmpinat cu entuziasm la 29 ianuarie 1859 de bucureșteni. În ziua în care Cuza a ajuns "domnitor", Mihail Kogălniceanu l-a primit cu un discurs emoționant. La sfârșitul anului 1859, Mihail Kogălniceanu susține ideea că București să devină capitala a Principatelor motivând prin faptul că țările europene și Turcia
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
de organizarea mitingurilor, la Cluj au participat membri ai organizației de tineret a PDL, iar martorii au spus că la mitingul anticomunist au participat doar studenți arondați politic și câteva persoane din piață care s-au alăturat benevol manifestației, iar bucureștenii erau invitați, prin SMS-uri, să se adune la rândul lor în Piața Universității. Disidenta Doina Cornea a declarat că mitingurile din Timișoara și celelalte orașe sunt „un gest disperat al președintelui, care simte că a pierdut terenul”, precizand că
Mircea Geoană () [Corola-website/Science/297319_a_298648]
-
poziția 68. Deși este cunoscut în principal ca un virtuoz al viorii, George Enescu era și un pianist rafinat, apreciind posibilitățile polifonice pe care i le dădea pianul, în comparație cu vioara. Într-un articol prilejuit de debutul recent al sezonului muzical bucureștean din 1936, în care George Enescu avea programate 10 recitaluri, patru concerte simfonice și șase camerale, cronicarul Mihail Sebastian scria: „George Enescu impune respectul artei, o înaltă conștiință a valorilor, o mare disciplină a muncii. [...] Extraordinar artist, Enescu este, deopotrivă
George Enescu () [Corola-website/Science/297377_a_298706]
-
de câne" și "Bercu Leibovici" și două volume de publicistică diversă, sub genericul "Tămâie și otravă". Poeziile apar în volumul "Caiet" din 1938. A scris în colaborare cu Adrian Maniu basmul dramatizat "Rodia de aur", pus în scenă la Naționalul bucureștean în stagiunea 1929/1930. În 1957, 1966 și 1989 au apărut antologii din proza sa, iar în 1972 un volum, tot antologic, de "Versuri". În anul 1973 apare postum volumul "Gastronomice", reeditat în 2000. Opera lui Al. O. Teodoreanu a
Păstorel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297591_a_298920]
-
Categorie:Absolvenți ai Universității București]] [[Categorie:Critici literari români]] [[Categorie:Nașteri în 1941]] [[Categorie:Absolvenți ai Facultății de Litere din București]] [[Categorie:Teoreticieni literari români]] [[Categorie:Profesori universitari români]] [[Categorie:Profesori români în viață]] [[Categorie:Americani de descendență română]] [[Categorie:Bucureșteni]]
Thomas Pavel () [Corola-website/Science/297618_a_298947]
-
care-n infern își fac din cur o goarnă."" Este supus rigorilor detenției din închisorile comuniste de la Jilava, Gherla, Aiud etc. până în august 1964, când este eliberat, în urma grațierii generale a deținuților politici. Îndată după eliberarea din detenție, la schitul bucureștean Dărvari, își desăvârșeste taina botezului prin mirungere și primirea sfintei împărtășanii. După 1964, la insistențele prietenilor săi C. Noica și Al. Paleologu, reintră în viața literară prin traduceri, medalioane, eseuri, cronici publicate în Secolul 20, Viața Românească, Steaua, Familia, Vatra
Nicolae Steinhardt () [Corola-website/Science/297608_a_298937]
-
răscoalei, intențiile sale privind răscoala. Răsculații, aflați sub comandă sa, s-au îndreptat spre București. La 16 martie se aflau în Bolintinul din Vale, unde Tudor a adresat o nouă proclamație către locuitorii capitalei. A fost primit cu entuziasm de către bucureșteni. La 21 martie 1821, Tudor a intrat pe Calea Rahovei, călare pe armăsar. Dar totodată, în capitală, sosise Alexandru Ipsilanti, aflat în fruntea unei armate de greci, muntenegreni, bulgari și sârbi. Nedisciplinați, forțele eteriste au provocat nemulțumiri în rândul bucureștenilor, iar
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
de către bucureșteni. La 21 martie 1821, Tudor a intrat pe Calea Rahovei, călare pe armăsar. Dar totodată, în capitală, sosise Alexandru Ipsilanti, aflat în fruntea unei armate de greci, muntenegreni, bulgari și sârbi. Nedisciplinați, forțele eteriste au provocat nemulțumiri în rândul bucureștenilor, iar Tudor le-a cerut să părăsească Țara Românească. Aliatul de odinioară nu a ținut cont de înțelegerile semnate și a continuat complotul. La 21 martie, Tudor a fost arestat la conacul de la Golești, iar în noaptea din 27-28 mai
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
mai 1894 ia parte la manifestările politice, adresându-se studențimii adunate în jurul statuii lui Mihai Viteazul, din Piața Universității. Întreprinde alături de Cincinat Pavelescu, Constantin Castilli și alți discipoli un maraton al bicicliștilor pe ruta București - Brașov, sub privirile amuzate ale bucureștenilor aflați pe Șoseaua Kiseleff. Acest eveniment a fost consemnat de Gala Galaction, mult mai târziu, în 1912, în "Viața românească", cu ocazia unei recenzii volumului de poezii al lui Cincinat Pavelescu. Publică volumul de versuri "Excelsior" în februarie 1895, dedicat
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
viața amprenta mediului atât de variat în care s-a format datorită peregrinărilor din copilărie pe care le-a făcut împreună cu familia: a fost temeinic ca bănățeanul, serios ca ardeleanul, iubitor de frumos ca moldoveanul și cu spiritul sprințar ca bucureșteanul.
Traian Lalescu () [Corola-website/Science/298276_a_299605]
-
la București și, la 22 noiembrie 1912, s-a făcut înmormântarea la cimitirul Șerban Vodă. Cortegiul funerar, format la biserica Sf. Gheorghe, a făcut un ocol prin fața Teatrului Național și a continuat apoi drumul până la cimitir, în fruntea miilor de bucureșteni care au luat parte la această solemnitate aflându-se toți marii scriitori ai timpului: Alexandru Vlahuță, Mihail Sadoveanu, Emil Gârleanu, Cincinat Pavelescu, Șt. O. Iosif, Ovid Densușianu, Corneliu Moldovan, Delavrancea, Sandu Aldea, N. D. Cocea și alții. În cuvântarea pe
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
lungul timpului s-au construit numeroase fabrici în Azuga, prima fiind Fabrica de Sticlă, construită de Aslan în anul 1830, însa aceasta a fost închisă după doar câteva luni; banul Filipescu, proprietarul moșiei, a încercat să o mai închirieze unui bucureștean, dar acesta a dispărut înainte de reluarea producției. În anul 1879 s-a construit o nouă fabrică de sticlă, proprietatea lui S. Grunfeld, fabrica având în jur de 250 de angajați, majoritatea din Boemia. Apoi au urmat fabrica de cașcaval (1882
Azuga () [Corola-website/Science/297207_a_298536]
-
ca având ape „"dulci și curate"“ chiar de însuși Anton Maria del Chiaro, iar slavii au numit Dâmbovița „"foaia de stejar"“ datorită faptului că toamna râul venea încărcat cu frunze galbene și ruginii. Pe lângă faptul că beau apă din Dâmbovița, bucureștenii ca și unii de azi, ieșeau la plajă pe malurile râului și se mai răcoreau puțin în apa capitalei. Și asta nu se întâmpla pentru bronz, ci pentru socializarea cu vecinii despre probleme importante din politică sau în cazul doamnelor
Râul Dâmbovița () [Corola-website/Science/297446_a_298775]
-
altor creștini, "„ca să le fie lor veșnica pomenire”". La 25 august 1794, un ctitor pe nume Radu Nicule a dăruit Bisericii un clopot. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Biserica Oțetari, așa cum avea să rămână întipărită în memoria bucureștenilor, a fost locul de îngropăciune al membrilor marii familii negustorești Hagi Tudorache, de la care se păstrează și astăzi, în pridvorul bisericii, două morminte cu pietre funerare, datate 1825 și 1845. Biserica, așa cum o vedem astăzi, a fost restaurată între anii
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]