4,074 matches
-
de forță simbolice, pe relația autoritate-credibilitate inerentă actului narării; Vizînd scopuri practice, legate de o situație: stabilirea unei relații, indicarea unui obiect sau exercitarea unei influențe, povestirea utilizează o retorică practică destinată învingerii eventualelor rezistențe, trezirii și menținerii atenției, captării bunăvoinței și dezarmării ostilității" (P. Bourdieu apud J.M. Adam, 1994: 9). În ceea ce privește indicialitatea pragmatică a enunțării, două direcții par pertinente: pe de o parte semnalele de gen (de tipul "A fost odată un împărat"/vs/"A fost odată" "Un împărat" veți
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cultural românești (pentru a o face cunoscută italienilor), cu cele cultural italiene (pentru ca românii să cunoască mai bine Italia). Când acesta contopire se materializează printr-o căsătorie noi suntem deosebit de fericiți. Autorizăm căsătorii catolice pentru credincioșii noștri și acceptăm cu bunăvoință celebrarea acelora greco-ortodoxe atunci când unul dintre soți este catolic. Suntem cu toții creștini, să nu uităm asta. Tot așa și pentru învățământul religios în școlile publice, de care se discută atât de mult. Dacă ar fi posibil să-l facem noi
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
comis de o minoritate a conaționalilor noștri". Adresându-se vinovaților, Patriarhul a cerut acestora să "abandoneze străzile răului". După aceea mesajul devine un strigăt de solidaritate pentru românii din Italia, care: "[...] prin munca lor dau dovadă de onestitate, demnitate și bunăvoință. În mod particular scrie Patriarhul: "[...] ne exprimăm întreaga recunoștință tuturor femeilor, fiice ale Bisericii noastre, care câteodată, cu costul chiar de ași abandona propriile familii în România, au grijă de copii și oamenii în vârstă în familiile italiene, suferind uneori
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
au devenit tot mai dificile. În acest context a crescut importanța armatei, care se găsea în situația de a fi elementul determinant de care urma să depindă stabilitatea vârfurilor imperiale. Astfel, putem înțelege și interesul împăratului de a-și capta bunăvoința soldaților prin oferirea unor privilegii ulterioare, în speranța încurajării tendinței accentuate a succesiunii carierei militare. Dacă pe timpul lui Claudiu (41-54) numai cohortele pretoriene primeau cantități uriașe de daruri imperiale, prin Septimius Severus (193-211), ridicat la funcția supremă în stat chiar
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nu există nici o informație ori aluzie care să indice ori să dea de înțeles că Ioan Botezătorul, Isus sau Apostolii și-ar fi asumat vreo atitudine ostilă prestării serviciului militar. Dimpotrivă, ofițerii și soldați au fost primiți întotdeauna cu multă bunăvoință și cu respect, ori de câte ori se prezentau în fața lor pentru a cere vreun har. Așa a procedat Ioan Botezătorul atunci când unii iudei, soldați în serviciul romanilor ori al lui Irod, i-au cerut profetului botezul de pocăință. La întrebarea acestora: Noi
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și funcționarul imperial din Cafar-naum s-au prezentat la Isus, unul pentru a cere vindecarea slugii sale (cf. Mt 8, 5-13; cf. Lc 23, 47), celălalt pentru unul dintre fiii săi (cf. In 4, 46-47), Isus i-a primit cu bunăvoință și a fost fericit să poată săvârși minunea pentru aceștia, lăudându-le credința, după cum nu a lăudat-o și nici nu o va lăuda la nimeni altul dintre iudeii care îl ascultau. De față cu centurionul, le-a spus: Adevăr
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lor și ignoranți față de realitățile vieții. Creștinii nu aveau motive să se revolte împotriva autorităților civile pentru că atât religia cât și episcopii lor nu ar fi permis aceasta. După anul 225, Biserica a început să fie tratată cu o anumită bunăvoință de către autoritățile imperiale, recunoscându-i-se dreptul de proprietate, de deschidere de locuri de cult și de a fi considerată ca o asociație și o religie licită în mod tacit. Creștinii se simțeau asemenea celorlalți cetățeni și, asemenea acestora, nu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
iar după 22 iunie 1941, când a fost atacată Uniunea Sovietică, România și Ungaria vor participa alături de Germania cu mari structuri militare la nivel de armată. În mod cert, cei doi „aliați” au secondat Reich-ul în campania antisovietică, urmărind captarea bunăvoința Berlinului în conflictul lor teritorial. Mult mai perseverentă și cu mai mult succes s-a dovedit a „se mișca” Ungaria. Într-o astfel de conjunctură, România era constrânsă la o epuizantă bătălie informativă și contrainformativă, atât împotriva inamicilor (sovieticilor sau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
libere, nu-și dădeau prea bine seama când și în cel fel se va produce revirimentul. Optimismul le era molipsitor, cu toate că, la urma urmelor, acțiunea lor nu se baza pe forțele proprii, ci, cu precădere, pe factorul întâmplare sau pe bunăvoința Marilor Aliați. Oricare dintre complotiști era speriat să afle ce se întâmpla dacă factorii presupuși nu ar fi jucat ori, mai cu seamă, dacă ar fi fost descoperiți. Și nu a lipsit mult să se întâmple chiar așa ceva. Iată motivul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și britanici, prinși între o dreaptă și o stîngă, ambele majoritare, au fost obligați să lupte pentru a-și menține o precară identitate de centru. După dispariția liberalilor germani FDP din Parlamentul European, supraviețuirea lor în Bundestag depinde numai de bunăvoința electoratului CDU, care îi aduce "votul secundar". Totalmente legat de CDU, partidul lui Genscher și Kinkel tinde să devină apendicele de centru al unei coaliții CDU-CSU-FDP. În Marea Britanie, radicalizarea Partidului Laburist, dar mai ales a Tories-ilor a eliberat un spațiu
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
multiple căi pentru construcția înțelegerii, stabilește explicit standardele învățării în mediul creat în clasă. derile și aplicarea lor, pentru că mereu sunt transmițători de informații, dirijează exerciții și sancționează prin note. • Educatorii sunt izolați ca timp, spațiu. • Managementul este bazat pe bunăvoință, control, comandă, autoritate, ierarhizare, administrare. • Focalizarea pe profesorul care instruiește, care prelucrează primul informațiile, fiind și primul lor evaluator. • Educatorul prezintă, iar educatul audiază, receptează, notează, rezolvă, aplică. • Educatorul monitorizează și corectează evoluția fiecărui elev, după predare sau în final
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prietenii de vârstă apropiată putem însoți salutul și de gestul întinderii mâinii. 3. Când și cum răspundem la salut? Când suntem salutați, întotdeauna răspundem la salut. De regulă nu trebuie să existe nici o abatere. Răspunsul la salut se face cu bunăvoință, cu respect, fără a ține mâinile în buzunare. Când răspundem la salut ne uităm în ochii persoanei salutate. Dacă cineva ne atrage atenția: „Te-am salutat ieri, dar nu mi-ai răspuns la salut!”, ne cerem scuze politicos, spunând: „Te
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
total cu regulile bunei cuviințe. * Aspectul corespondenței Aprecierea unei scrisori începe de la impresia pe care țio creează hârtia folosită, dispunerea în pagină, grafica și acuratețea. Abia după acest examen începe lectura. O scrisoare al cărei aspect este îngrijit câștigă automat bunăvoința destinatarului care va fi mai receptiv față de conținut - gata să primească o veste, să accepte o cerere sau pur și simplu să se gândească cu plăcere la expeditor. Hârtia este un element foarte important și aspectul unei scrisori depinde în
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
latente 1. Dragoste 2. Familie 3. Prietenie 4. Onestitate 5. Demnitate 6. Reușită profesională 7. Proprietate 8. Consumerism 9. Siguranță 10. Activități de timp liber 11. Știință și tehnică 12. Progres 13. Democrație 14. Pace 1. Justiție 2. Solidaritate-fraternitate 3. Bunăvoință 4. Bunătate Să menționăm câteva semne care pun în evidență diferite manifestări ale individualismului. -1. Diferitele componente ale fericirii personale sunt transformate în drepturi. Avem dreptul de a avea un copil (și de a recurge chiar la inseminare, dacă este
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
aplicarea clară a dreptului de intervenție (impropriu numit "drept de ingerință") pentru ca aceasta să fie acceptată. Valorile latente Am constituit un al patrulea grup, în care figurează patru valori (există mai multe, cu siguranță): dreptatea (D. 1.), solidaritatea (D. 2.), bunăvoința (D. 3.) și bunătatea (D. 4.). Ele sunt prezentate în cuvântările publice sau în povestirile edificatoare. Cu toate acestea, ele sunt slab cotate în anchete și plasate mai degrabă la sfârșitul listei, prin comparație cu altele. Le-am calificat drept
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
să capete o forță mobilizatoare surprinzătoare și nebănuită. Simțul justiției față de un regim opresiv poate induce o revoluție. Solidaritatea se pune în mișcare atunci când se pro-duce o catastrofă. Indiferența sau ostilitatea în raport cu un grup străin poate să se transforme în bunăvoință dacă de la acest grup emană o inițiativă lăudabilă. Oamenii pot renunța la propriile interese și dovedi bunătate dacă descoperă persoane mai nevoiașe decât ei sau care sunt în suferință. Noi mișcări se pot declanșa plecând de la aceste motivații, ca "umanitarismul
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
născut destul de târziu). Tabelul 3. Valorile europene A. Gândirea științifică Spiritul prometeic Frumusețea Corpul și sportul Simțul Statului Ideea de drept B. Dragostea Persoana Demnitatea Justiția și corectitudinea Bucuria Cinstea Sinceritatea Respectul cuvântului dat Ospitalitatea, deschiderea, ascultarea Fidelitatea, perseverența Fraternitatea Bunăvoința Spiritul de întrajutorare C. Rațiunea (gândirea riguroasă) Democrația (carte și francize) Inteligența Instruirea Cunoașterea Timpul (măsurat, stăpânit) Munca D. Autonomia individului Relativismul Pluralismul Toleranța E. Știința (și emanciparea ei de religie) Spiritul critic Progresul Spiritul întreprinzător Eficacitatea Economisirea și investiția
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
guverna raporturile sociale. Abia odată cu Iluminismul și, mai târziu, cu doctrinele socialiste, va obține o semnificație socială. La fel se întâmplă cu fraternitatea: toți oamenii sunt frați, deoarece sunt copiii aceluiași Tată. Această idee se laicizează și duce la solidaritate. Bunăvoința și-a păstrat mai mult coloratura creștină, dar ea poate fi o valoare-ghid fără a fi o credință religioasă. O serie de valori care gravitează în jurul acțiunii sociale, politice, umanitare, caritative, ca spiritul de întrajutorare, sacrificiul de sine, acțiunile dezinteresate
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
117, 122, 136, 156-157, 169, 214 B Bani, 150, 166, 210 Biserică, 21, 39, 54, 62, 83, 92, 97, 99, 103, 124, 148, 150-151, 153-157, 163, 169-170, 174 Bunăstare, 19, 133, 140, 142, 150, 171 Bunătate, 123, 142, 152, 162 Bunăvoință, 123, 142-143, 150, 154 Bun-simț 53, 108, 193-195, 216 C Cauză, 27-30, 32, 38, 49, 71, 81, 103, 114, 163, 226, 229, 237 Certitudine, 77, 79, 186, 190 Chestionar, 10, 20, 82-83 Cinste, 104, 140, 150, 154, 203, 213, 222
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de a se simți În siguranță; rutină Înseamnă prezența unor obișnuințe făcute cu gândul la nevoia de ordine și siguranța a copilului. 9) Să conducă prin exemplu—educatorul demonstrează regulile clasei prin comportamentul lui, stabilește standardele clasei și apoi, cu bunăvoință, ghidează copiii În a le respecta. 10) Să arate respect—respect pentru copil, pentru mediu, pentru echipamen; că educatori trebuie să respectăm nevoia copilului de a repeta activități, de mișcare, de explorare, de observare și dreptul de a și rezolva
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
Marea Britanie există comitete de specialitate pe lângă ministere. Acestea joacă rol de observatori ai acțiunilor întreprinse de ministere, elaborând rapoarte pe teme actuale. Eficiența acestor comitete este însă destul de limitată, ele nefiind doar în slujba fracțiunii guvernamentale, ci depind și de bunăvoința guvernului de a le furniza informațiile necesare. Dreptul rezervat guvernului de a nu divulga Parlamentului și opiniei publice chestiuni de ordin intern și urmărirea în justiție a eventualele scurgeri de informații a fost folosit de multe ori în trecut. Regina
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și permutarea poemelor ci tite pe verticală.” Că emițătorul (poetul) dă cititorilor posibilitatea, șansa sau iluzia că în loc de receptori devin sau rămân ei înșiși creatori, o demonstrează versurile care, obse rvaț i, nu au semne de punctuație, lăsându se la bunăvoința și iscusi nța receptorilor - deveniți creatori de poezie. Textul de bază „Despre un zid o lumină și un bombardament în zilele apocalipsei” este aces ta: Începând „jocul”, poemul în varianta I ar dev eni cel citit, cuvânt cu cuvânt, de la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în trebe nimic, iar eu nu știam în ce fel să le spun care era situația. M-a scos din încurcătură chiar băiatul, care în cele din urmă a spus că este prizonier ca toți cei din cazarmă, că prin bunăvoința noas tră a trecut pe acasă ca să-și ia rămas bun, după care, împreună cu coloana de prizonieri ce se află în școală, va fi predat armatei rusești. Hohote de plâns, îmbrățișări,... Necontenindu-și plânsul, cele trei femei au făcut la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Uricarul”, vol. X, p.364 367. Iată parte din ceea ce semna Carol și se publica în „Semănătorul” de la Bârlad: „Alteță, am primit epistola ce ați binevoit s ă-mi adresați și în care îmi faceți cunoscute simțămintele de î naltă bunăvoință ce animează pe M. S. I Sultanul, în privința Principatelor Unite... ... Simțămintele binevoitoare ale Sultanului vo r fi pentru mine de un puternic ajutor în silințele ce mi voi da ca să strâng din nou legăturile seculare ce unesc Principatele Unite cu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
bun creștin, nu pot să le fac românilor din epoca Băsescu așa ceva, ci doar să le spun împăciuitor: „Țineți-o tot așa, băieți! Hai, că n-am vrut să vă supăr, departe de mine gândul acesta. Și ca semn de bunăvoință, eu zic să ne așezăm și să fumăm împreună pipa păcii. Până la urmă, chiar așa, cine ne credem noi, nefumătorii, ca să protestăm? Uite strig și eu cu voi, „Sus țigara, jos mafia!" și cred că în spiritul vremurilor noi, va
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]