13,186 matches
-
n-a fost cazul de vreun compromis), dar o fac. DC News: De unde vine pasiunea ta pentru film? Luca Istodor: Sunt pasionat de filme de când eram mic. Am aflat acum că teoria mamei mele e că îmi plac filmele pentru că bunicul meu a fost regizor și se transmite cumva și pentru că mă ducea când eram mic toată ziua la Mall, la cinema. Eu n-am idee exact de unde a apărut, dar știu că-mi place să și văd, dar să și
Interviu. Povestea puștiului care și-a început cariera la șapte ani. După un deceniu a devenit director by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29418_a_30743]
-
de 3 ani și 9 luni la acea dată și nepoții mei, de 4 și 2 ani. Ne așteptam să fie un Crăciun „obișnuit”; era decembrie 1989 și cei trei copii, mai sus pomeniți, se aflau deja în vacanță la bunicii din Brașov. Noi, părinții - rămași în București „la serviciu” - am fost luați de valul evenimentelor, totul a devenit un iureș, pe mine personal revolta oamenilor, euforia generalizată, urmată de toată nebunia, împușcături, teroriști, filtre pe stradă m-au făcut să
Un Crăciun neobișnuit... by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2952_a_4277]
-
vorbește, îl ia în brațe îi explică ce frumoasă e viața. Într-o zi, căutîndu-l, îi vede blana însîngerată atîrnată într-un cui: „Nu pricepeam pe atunci rosturile acestei lumi, că iezii sunt sacrificați cu sînge rece. Am plîns continuu, bunicii nu m-au putut opri, dar au constatat că ardeam sperietor de tare. Mi-am pierdut cunoștința, iar bunicii m-au coborît în fîntîna cu apă rece din curte ca să mă salveze. Dacă bunicii nu-i venea această idee, în
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
atîrnată într-un cui: „Nu pricepeam pe atunci rosturile acestei lumi, că iezii sunt sacrificați cu sînge rece. Am plîns continuu, bunicii nu m-au putut opri, dar au constatat că ardeam sperietor de tare. Mi-am pierdut cunoștința, iar bunicii m-au coborît în fîntîna cu apă rece din curte ca să mă salveze. Dacă bunicii nu-i venea această idee, în satul acela uitat de civilizație, fără medici sau medicamente, aș fi murit.“ (p. 11). Cînd la moartea unui ied
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
cu sînge rece. Am plîns continuu, bunicii nu m-au putut opri, dar au constatat că ardeam sperietor de tare. Mi-am pierdut cunoștința, iar bunicii m-au coborît în fîntîna cu apă rece din curte ca să mă salveze. Dacă bunicii nu-i venea această idee, în satul acela uitat de civilizație, fără medici sau medicamente, aș fi murit.“ (p. 11). Cînd la moartea unui ied poți avea o reacție atît de acută, cauza nu stă în vîrsta necoaptă, ci în
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
cu titlul „Vacanța cea mai lungă”. Sunt povestite evenimentele din decembrie 1989, văzute, prin ochii copilului care era pe atunci autoarea de astăzi. Avem un fel de alte amintiri din copilărie: „Pe 21 decembrie, aproape de prânz, l-am văzut pe bunicul meu complet descumpănit de țipetele și huiduielile emise de radioul Gloria, pe care-l pornea cu sfințenie pe postul Europa Liberă. Îl ascultam împreună de câțiva ani și, în timp, învățasem nume complicate, cum ar fi Ioana Măgură-Bernard și Neculai-Constantin
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2914_a_4239]
-
a replicat bunica mea. Nu ne-am așezat bine, că ne-am trezit cu mama năvălind peste noi. - N-ați auzit ce se întâmplă? A căzut Guvernul! - Am auzit ceva la radio, dar am crezut că-i teatru, o ținea bunicul pe-a lui...” Acum, citind însemnările tinerei jurnaliste, și pe noi ne stăpânește un sentiment ciudat, parcă am asista la un spectacol în care viețile noatre de atunci au devenit poveste, literatură, istorie. Sărbătorile, descrise de televiziuni Cum au sărbătorit
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2914_a_4239]
-
asemenea realități? Eram răvășiți de emoție. Doina Uricaru citește din creația ei câteva poezii, dintre care am reținut Ca merele de ceară un popor și Amfitrion. Menționează că a primit Decorația de la Casa Regală Coroana României În grad de Cavaler. Bunicul și tata aveau pentru fapte de arme acel titlu. Ea este prima decorată pentru activitate culturală. Simțim nevoia unui intermezo liric și Valeria Stoian ne cântă cu o blândă nuanțare din repertoriul ei de muzică românească, repertoriu pe care Îl
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
-le fanilor virtuali și explicația unei asemenea alegeri. Nu este moment mai încărcat de simboluri și amintiri decât sărbătorile de iarnă. Nu aș rata niciodată ritualul tăierii porcului, cu toate momentele lui, așa cum l-am văzut ani de zile la bunicul meu. Ca în vremurile copilăriei, am mâncat și acum întâi sorici din frunte, "ca să fiu fruncea tot anul", apoi am încheiat cu pomana porcului. A mers de minune o cană de vin fiert!", a scris Elena Udrea, pe Facebook.
Udrea vrea să fie "fruncea tot anul". Ce a făcut la tăierea porcului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33381_a_34706]
-
un vacarm care pune surdină vocilor artei. Am recitit câteva cărți de proză din perspectiva implacabilului fragment(arism) și a manierelor de defragmentare a perspectivei romanești. Iată: Albumul de familie. În Medgidia, orașul de apoi (Cristian Teodorescu), totul începe cu bunicul Ștefan Theodorescu. Acesta se face din brutar fotograf și aduce cu sine două instrumente: instantaneul și fragmentarea. Romanul va avea, așadar, construcția unui album de fotografii răsfoit pe îndelete, cronologic (în mare), cu dense, extrem de fin detaliate primplanuri, așa cum le
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
cuprinde istoria unei familii burgheze catalane de-a lungul a trei generatii. Când se întoarce de la Chicago, unde este istoric de artă, în Barcelona natală, Violeta Lax se află în căutarea unor adevăruri despre sine și familia sa. Prin intermediul tablourilor bunicului său, Amadeo Lax, ea pătrunde în cotloanele unei complicate istorii de familie, ce reflectă de fapt evoluția orașului lui Gaudi vreme de două secole. Evenimente (precum incendiul de la magazinele El Siglo) și personaje reale din Barcelona secolelor al XIX-lea
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
cărții documente de tot felul, memorii ale unor scriitori sau gazetari, acte, extrase din ziare, toate contribuind la impunerea impresiei de autenticitate, de necontrafacere. Admite să introducă în roman și documente privitoare la trecutul propriei familii, mai precis la trecutul bunicului dinspre tată, fost prelat greco-catolic trimis în închisoare de comuniști. Neacceptând, în 1948, trecerea obligată la ortodoxie, a suportat drastice consecințe. Impresionante sunt memoriile către oficialități ale deținutului Vasile Cesereanu, textele prin care își explica liniștit și cu demnitate poziția
Diavolului, o jumătate de veac by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3367_a_4692]
-
Cartea șoaptelor e oarecum neobișnuită, căci, spre deosebire de alte istorii, aici moartea e doar un detaliu, iar mai importantă decît moartea și, deci, decît viața, e memoria”. Deoarece epopeea posedă și aspecte ale miracolului, această normă e conștiincios respectată de prozator. Bunicul d-sale primea vizitele familiare ale morții care îi relata despre răposații vechi, de-acum așezați în condiția lor, singurii ce posedau dreptul de-a vorbi, căci ceilalți, „morții cei noi se iveau pe la ferestre, cu obrajii palizi și ochii
Un soi de epopee by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3377_a_4702]
-
echipa cu care, vrem nu vrem, trecem prin lume“, adună personalități diverse sub semnul acelorași obiective generate de o structură ideologică unitară. Galeria, care reprezintă simbolul central al prozei lui Constantin Țoiu, este etajată pe generații: generația cea mai veche (bunicul, maiorul de roșiori de la 1913), de mijloc (profesorul de rezistența materialelor) și aceea tânără (Chiril Merișor). Galeria, ca loc de întâlnire a povestirilor, descinde din tradiția acelui Han al Ancuței și a fierăriei lui Iocan: spațiu al povestirii la Sadoveanu
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
patru generații, pasiunea pentru artă se rafinează, pe măsură ce se dizolvă coeziunea familiei și spiritul practic, patima averii și prosperitatea. Pictorul cu multe secrete Violeta Lax se întoarce la Barcelona, când casa familiei se transformă în muzeu pentru a găzdui opera bunicului ei. Dar în cursul renovării, muncitorii dezgroapă scheletul ascuns într-o încăpere ferecată, pe zidul căreia Amadeo Lax pictase în frescă ultimul portret al Teresei. Nepoata începe să cerceteze tainele trecutului și află că scheletul este al bunicii ei, care
Casa poveștilor desferecate by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3232_a_4557]
-
dă formula îndrăzneață aleasă de scriitoare. Aventura Violetei în Barcelona din prezent reiese din mesajele schimbate cu mama rămasă în America și cu secretara ei cea exasperată, din mesajele venite din Italia, ce-i oferă o potecă neștiută spre trecutul bunicului ei, spre perioada șederii sale în străinătate. Alternanța prezent-trecut deschide porțile timpului: reînvie pasiunea Mariei Roser pentru spiritism, priceperea lui Rodolfo Lax pentru afaceri prospere, scena vizitei regelui în casa familiei ca să aibă un răgaz de odihnă, ședințele în care
Casa poveștilor desferecate by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3232_a_4557]
-
guvernului catalan care se ocupă cu întârziere și în salturi de casa lui Amadeo Lax, tot mai ruinată, cataloage inventariind și descriind tablourile pictorului. Scrisorile din Italia o determină pe Violeta să călătorească și să descopere misterul altei iubiri a bunicului ei și splendida colecție de pânze necunoscute, ce-l arată cu unul dintre îndrăzneții pictori de nuduri. Și dacă în cazul mail-urilor și al scrisorilor știm cine scrie și cine citește, scenele evocate și momentele prezentului au naratori de-a
Casa poveștilor desferecate by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3232_a_4557]
-
Anca Murgoci În acest weekend, Alina Sorescu și Alexandru Ciucu și-au creștinat fetița. Evenimentul de poveste a avut loc la Palatul Mogoșoaia. La ceremonie au participat nașii, bunicii micuței, rudele și prietenii apropiați ai cuplului. Printre aceștia s-au enumerat Mihai Petre și soția sa, Dana Nălbaru, Oana Roman, Giulia Nahmany, Petru Luhan, Cătălin Măruță, Cabral, dar și Elena Băsescu, fiica președintelui, alături de Bogdan Ionescu. Mezina șefului statului
Elena Băsescu, senzuală la un eveniment de poveste by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30237_a_31562]
-
Bangladeshului, un om mai mare decât vremurile și, indiscutabil, cel mai cunoscut autor indian din toate timpurile. A fost penultimul dintre cei cincisprezece copii ai unei familii de aristocrați. Tatăl său, Maharishi („Marele Înțelept“), era un mare iubitor de artă. Bunicul, supranumit „Prințul“, afacerist de succes, patron al artelor, filantrop și neguțător de zahăr și indigo, a fost primul bancher bengalez. Rabindranath a excelat în tot ce a făcut. Pentru a salva copiii Indiei de metodologia strictă a educației formale, a
Rabindranath Tagore Licurici by A () [Corola-journal/Journalistic/3038_a_4363]
-
domnul Traian Băsescu. Este o fetiță foarte frumoasă și mereu veselă, zâmbetul sau m-a umplut de optimism! Îi doresc să crească mare, frumoasa și sănătoasă și să asculte de părinții săi, Elenă Băsescu și Bogdan Ionescu, dar și de bunicii care o iubesc extraordinar de mult!", a scris Vlad Filat în dreptul imaginilor postate pe Facebook.
Filat, cu zâmbetul pe buze: "V-o prezint pe prietena mea" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30493_a_31818]
-
facă în viață. Prezent, joi, la Conferința Națională a Agricultorilor 2014, președintele a spus: "Mi se pare că în viață trebuie să faci două lucruri: să faci copii și să ai pământ". Traian Băsescu are copii și a devenit și bunic. Cât despre pământ, a precizat chiar el că este "un mic agricultor", potrivit b1.ro. "Nu am venit numai în calitate de președinte pentru a plăti respectul care se cuvine activității agricultorilor, dar cu speranța că atunci când îmi termin mandatul mă voi
Băsescu și-a atins scopul în viață. A făcut două "lucruri" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30490_a_31815]
-
realizând manuscrisul pentru ediția următoare a Dicționarului. Daniela a muncit serios, a efectuat perfect «lucrarea» și a fost răsplătită de tatăl meu cu o duioasă mângâiere pe perișorul său auriu. Încurajată de o asemenea recompensă, care nu-i era caracteristică bunicului său, fetița a îndrăznit: «Ai să pui și numele meu pe copertă?».”
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3238_a_4563]
-
un băiețel de un anișor. Dacă nepoțica dumneavoastră are avere mare, mă gândesc să aveți pe băiețelul meu ca ginere", i-a spus tânăra lui Traian Băsescu. "Doamnă, avere n-are. N-are, dar deșteaptă e sigur, că seamănă cu bunicul", a replicat șeful statului. Tânăra i-a urat președintelui sănătate maximă. "Mă duc la Sofia cu un lucru cert, ginere are", a adăugat președintele. Olteanca a răspuns: "E nepot de pașă, machedon". "Tare", a exclamat Traian Băsescu, după care a
Cadou inedit pentru Băsescu de la o olteancă: Vă propun ginere pe fiul meu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/32588_a_33913]
-
angajați, care trebuie să joace", a declarat Rodica Popescu Bitănescu pentru sursa citată. Nici spectacolul intitulat "Viață de cimitir", regizat de Rodica Bitănescu, care s-a jucat sâmbătă noaptea, la Bellu, n-a scăpat de ironiile Cezarei Dafinescu: "Părinții și bunicii mei sunt îngropați acolo și cred că se răsucesc în mormânt acum", a răbufnit aceasta. Rodica n-a stat pe gânduri și i-a dat replica: "Ce, am jucat pe mormânt e? Bellu e muzeu. N-am profanat nimic, n-
Iacobescu și Dafinescu se ceartă cu Rodica Popescu- Bitănescu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/29684_a_31009]
-
tată cu profesoara sa. Am spus tați pentru că paternitatea reprezintă cheia de boltă a devenirii lor. Există un conflict oedipian rău lichidat între Wlodek și Pawel și unul pe cale de a se complica între Pawel și fiul său Maciek. Între bunic și nepot relația decurge mai bine, întemeiată inițial pe complicitate, ulterior pe admirație și, într-un fel, ea își pune amprenta asupra întregii povești. Bunicul a făcut o serie de greșeli în calitate de tată, o iubire aspră l-a îndepărtat pe
Tați, fii și iar tați by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2970_a_4295]