2,232 matches
-
reechilibrare hidroelectrolitică. Ciuperca este confundată cel mai ades cu "Cantharellus cibarius", deosebindu-se prin faptul că gălbiorul nu are lame propriu zise ci doar niște pliuri, precum "Omphalotus olearius" are carnea în picior de culoare portocalie în loc de albicios-gălbuie. Mai departe buretele poate fi confundat cu „gemenii” săi "Omphalotus illudens", (diferențele sunt la nivel de ADN respectiv la preferințele saprofite) și "Omphalotus olivascens" (diferențele sunt la nivel de ADN respectiv la preferințele saprofite, prezintă în plus pete măslinii pe pălăria ciupercii mature
Buricul măslinului () [Corola-website/Science/335919_a_337248]
-
precum în cele de conifere sub pini, de la câmpie la munte, din iunie până în octombrie. Aceasta ciupercă a fost descrisă pentru prima dată de Christian Hendrik Persoon în volumul 1 al lucrării sale "Observationes mycologicae" din 1796 că "Russula roșea". Buretele a apărut în continuare sub o mulțime de denumiri care au fost schimbate chiar de acelasi autor, caracterizând-o adesea oară și că variație. Numele binomial actual este acela a lui Persoon. S-au ținut numai puțini alți sinonimi că
Pâinișoara oilor () [Corola-website/Science/335928_a_337257]
-
Samuel Frederick Gray în cartea sa "A natural arrangement of British plants" din 1821, "Russula lepida" descrisă de Elias Magnus Fries în opera să "Anteckningar öfver de i Sverige växande ätliga Svampar" sau "Russula incarnata" a lui Lucien Quélet (1882). Buretele se decolorează cu sulfat de fier într-un ocru-roz palid. "Russula roșea" ar putea fi confundată între altele cu soiurile comestibile "Russula aurea, "Russula decipiens", "Russula decolorans", "Russula flava", "Russula integra", "Russula lepida" sin. "Russula rosacea", "Russula mustelina", "Russula paludosa
Pâinișoara oilor () [Corola-website/Science/335928_a_337257]
-
mirosului (miroase că o cutie de țigări după cedru), dar și gustului extrem de amar. Ea se dezvoltă pe soluri calcaroase precum sărace în elemente nutritive numai sub fagi. Pentru genul "Russula" (că și pentru soiurile "Lactarius" și "Lactifluus") contează: Toți bureții fără miros neplăcut precum gust iute sau neconvenabil sunt comestibili. Chiar și unii din acei iuți ar putea fi mâncați. se gaseste foarte des. Deși comestibilitatea este uneori pusă sub semnul întrebării din cauza gustului amărui și rășinos, acea este dovedită
Pâinișoara oilor () [Corola-website/Science/335928_a_337257]
-
și unii din acei iuți ar putea fi mâncați. se gaseste foarte des. Deși comestibilitatea este uneori pusă sub semnul întrebării din cauza gustului amărui și rășinos, acea este dovedită și ciupercă poate fi mâncata fără îndoială. Înafara preparării împreună cu alți bureți, de exemplu într-o ciulama, se potrivesc prăjiți cu slănina sau că papricaș de ciuperci iute cu ardei roșii serviți cu mămăligă. Nu culegeți bureți acestui soi care se dezvoltă sub pini. Ei sunt rășinoși.
Pâinișoara oilor () [Corola-website/Science/335928_a_337257]
-
rășinos, acea este dovedită și ciupercă poate fi mâncata fără îndoială. Înafara preparării împreună cu alți bureți, de exemplu într-o ciulama, se potrivesc prăjiți cu slănina sau că papricaș de ciuperci iute cu ardei roșii serviți cu mămăligă. Nu culegeți bureți acestui soi care se dezvoltă sub pini. Ei sunt rășinoși.
Pâinișoara oilor () [Corola-website/Science/335928_a_337257]
-
coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord oriunde pe sol, izolată sau în grupuri mai mici, în păduri foioase și conifere, deseori și pe marginile lor. Buretele, care se dezvoltă din mai până în octombrie, crește în câmpie dar mai rar în munți. Buretele se decolorează cu acid sulfuric roșu de Siena, cu anilina galben de lămâie (apoi verzui, după 3 ore roșiatic), cu tinctura de Guaiacum albastru-verzui
Vinețică () [Corola-website/Science/335943_a_337272]
-
Basarabia și Bucovina de Nord oriunde pe sol, izolată sau în grupuri mai mici, în păduri foioase și conifere, deseori și pe marginile lor. Buretele, care se dezvoltă din mai până în octombrie, crește în câmpie dar mai rar în munți. Buretele se decolorează cu acid sulfuric roșu de Siena, cu anilina galben de lămâie (apoi verzui, după 3 ore roșiatic), cu tinctura de Guaiacum albastru-verzui, cu Hidroxid de potasiu galben, cu naftolul α albastru că cerneală, cu rezorcina după câtva timp
Vinețică () [Corola-website/Science/335943_a_337272]
-
pseudointegra", "Russula rhodopus" respectiv "Russula sanguinea". "Russula.badia" sin. "Russula friesii" este necomestibila din cauza mirosului (miroase că o cutie de țigări după cedru), dar și gustul este neplăcut. Pentru genul "Russula" (că și pentru soiurile "Lactarius" și "Lactifluus") contează: Toți bureții fără miros neplăcut precum gust iute sau neconvenabil sunt comestibili. Chiar și unii din acei iuți ar putea fi mâncați. Vinețica este, pricinuit cărnii foarte dense și compacte, pentru unii, o ciupercă excelentă pentru consum, pentru alții, din cauza lipsirii de
Vinețică () [Corola-website/Science/335943_a_337272]
-
mod ardelean, fripta, cu cepe, boia ardei, smântână și pătrunjel tocat. Porumbelul poate fi pregătit de asemenea la grătar cu unt „à la maître d'hôtel”. Uscat, singur nu este de mare valoare, dar el poate fi amestecat cu alti bureți de pădure.
Vinețică () [Corola-website/Science/335943_a_337272]
-
crescând în grupuri sau cercuri de vrăjitoare pe soluri acide și nisipoase în păduri de conifere, mai ales sub molizi și pini, cam rar în cele foioase, în locuri însorite de la deal la munte, din (iunie) iulie până în octombrie. Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ciuperca țigănească a fost inițial descrisă de micologul suedez Christian Hendrik Persoon ca "Agaricus caperatus", în volumul 1 al operei sale "Observationes mycologicae" din 1796, până ce renumitul său compatriot Elias
Ciupercă țigănească () [Corola-website/Science/335961_a_337290]
-
a fost redenumit de savantul finlandez Petter Adolf Karsten (1834-1917) în "Rozites caperata" (în onoarea micologului francez Ernst Roze), publicat în jurnalul "Bidrag till kännedom af Finlands natur och folk", fiind apoi folosit ca nume binomial până în anul 2002. Atunci buretele a fost replasat la genul "Cortinarius" sub denumirea lui Fries pentru a documenta mai bine apartenența. De a lungul timpului s-au mai făcut două denumiri care pot fi neglijate: prima ca "Dryophila caperata" de către botanistul francez Lucien Quélet în
Ciupercă țigănească () [Corola-website/Science/335961_a_337290]
-
pot fi neglijate: prima ca "Dryophila caperata" de către botanistul francez Lucien Quélet în 1886 și ultima ca "Togaria caperata" de micologul englez Worthington George Smith (1835-1917) în 1908. Carnea se decolorează cu hidroxid de potasiu galben și cu roșu. Acest burete poate fi confundat, în primul rând de începători, cu mai multe alte specii, parțial comestibile, (de exemplu "Cortinarius armillatus" tânăr, "Cortinarius balteatoalbus", "Cortinarius caninus", "Cortinarius glaucopus", "Cortinarius percomis", "Lepista nuda" var. deschisă, "Leucocortinarius bulbiger", "Phaeolepiota aurea" sin. "Pholiota aurea"), parțial
Ciupercă țigănească () [Corola-website/Science/335961_a_337290]
-
sin. "Hebeloma edurum") parțial otrăvitoare (de exemplu "Cortinarius traganus", "Entoloma sinuatum", "Gymnopilus penetrans", saprofit, "Gymnopilus spectabilis", saprofit, "Inocybe erubescens" tânără). Ciuperca țigănească este o ciupercă cu drag folosită în bucătărie. Înainte de preparare se recomandă îndepărtarea piciorului, acesta fiind cam fibros. Buretele se oferă pentru prepararea în legătură cu legume fine sau adăugați la jumări de ou, omletă precum sufleu sau folosiți pentru un foietaj cu șuncă sau într-o plăcintă (de exemplu „pe modul reginei” ,cu carne de vițel sau pui, sparanghel și
Ciupercă țigănească () [Corola-website/Science/335961_a_337290]
-
în ulei sau oțet. Cu toate acestea, Cortinarius caperatus contează de la accidentul nuclear de la Cernobîl ca una dintre cele mai încărcate ciuperci cu cesiul radioactiv Cs 137. Asta însă depinde de regiuni care au fost contaminate sau nu. Mai departe buretele se îmbogățește cu metalul greu toxic cadmiu, găsit de până la 20 mg/kg (greutate în stare proaspătă) în el. În plus, ciuperca conține lectine labile la căldură care aglutinează în mod specific celulele roșii de sânge din grupa sanguină A
Ciupercă țigănească () [Corola-website/Science/335961_a_337290]
-
făcut cercetări detaliate pe lângă împlinirea funcțiilor sale didactice ca profesor la institutul de agricultură. Karsten a participat numai într-o singură expediție pe Peninsula Kola. Lucrările de cercetare micologice și botanice ale lui Karsten însă au fost extensive, incluzând calitățile bureților atât macroscopice și microscopice, bazând în mare parte pe materialele colectate local la Tamella, dar a prelucrat de asemenea nenumărate probe colectate de alții, de exemplu în Siberia, Franța și Brazilia. Colecțiile de ciuperci ale lui P. A. Karsten, păstrate în
Petter Adolf Karsten () [Corola-website/Science/335990_a_337319]
-
micolog: Aici soiuri denumite de micolog: Nu numai, că marele micolog a determinat foarte multe specii și genuri de ciuperci, el a fost de asemenea adesea oară onorat cu denumirea unei familii, câtorva genuri precum unei mulțimi de soiuri de bureți și plante în conformitate cu numele său:
Petter Adolf Karsten () [Corola-website/Science/335990_a_337319]
-
Pluteus cervinus, sin. Pluteus atricapillus, numit în popor ciuperca cerbilor, este o specie de ciuperci comestibile saprofite din încrengătura Basidiomycota, în familia Pluteaceae și de genul Pluteus. Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând solitar, câteodată fasciculat, în pădure de foioase sau conifere pe trunchiuri și ramuri în putrefacție de fag și stejar respectiv molid, câteodată și pe sol, pe mici fragmente de
Ciuperca cerbilor () [Corola-website/Science/336030_a_337359]
-
thomsonii", dar și cu "Entoloma vernum". este comestibilă ca și majoritatea celalaltelor soiuri acestui gen, dar este de valoare culinară mai scăzută. Ea însă poate fi folosită, fiind găsită cam des, împreună cu alte ciuperci în mâncăruri. Și uscarea precum conservarea buretelui în ulei sau oțet sunt posibile.
Ciuperca cerbilor () [Corola-website/Science/336030_a_337359]
-
Russula mairei" în onoarea botanistului și micologului francez René Charles Joseph Ernest Maire, (1878-1949), nume binomial până la sfârșitul secolului al XX-lea. Atunci s-a preluat din nou denumirea "Russula nobilis" a lui Velenovský, actuală până în momentul de față (2016). Buretele se decolorează cu hidroxid de potasiu imediat palid galben-maroniu, cu sulfat de fier (II) gr-roșiatic până galben-maroniu și cu tinctură de Guaiacum după zece secunde albastru închis. Toxicologia acestei ciuperci otrăvitoare nu se poate descrie exact, fiind cuprinsă sub termenul
Vinețica nobilă () [Corola-website/Science/336016_a_337345]
-
acute și severe la nivel gastrointestinal cu crampe și diaree. Pentru a atenua tulburările se recomandă băut de lapte rece și comprese calde la nivelul abdomenului. Adesea oară se prezentă dificultăți respiratorii care sunt periculoase pentru bolnavi de plămâni. Acest burete nu este atât de otrăvitor ca vinețica focului. Chiar dacă s-ar pierde unul într-o ciulama de ciuperci, o otrăvire n-ar fi de așteptat. se poate confunda cu alte soiuri otrăvitoare ca de exemplu cu "Russula emetica", "Russula grisescens
Vinețica nobilă () [Corola-website/Science/336016_a_337345]
-
sunt "Russula aurea", "Russula decipiens", "Russula decolorans", "Russula integra", "Russula lepida" sin. "Russula rosacea", "Russula paludosa", "Russula vesca" (se decolorează cu sulfat de fier portocaliu-roșu) sau "Russula xerampelina". Pentru genul "Russula" (ca și pentru soiurile "Lactarius" și "Lactifluus") contează: Toți bureții fără miros neplăcut precum gust iute sau neconvenabil sunt comestibili. Chiar și unii din acei iuți ar putea fi mâncați. Totuși, dacă proba făcută este iute, nu o înghițiți, ci scuipați-o!
Vinețica nobilă () [Corola-website/Science/336016_a_337345]
-
pentru că azi ai ocazia să închizi definitiv un capitol care nu mai are nici un rol în viața ta de acum înainte. Fă un efort să nu te mai întorci iar și iar în același loc, iartă și uită, șterge cu buretele ce a fost ca să poți trece la etapele următoare. Pești Nu te grăbi să extragi azi o concluzie, pentru că încă nu ai descoperit toate căile de a ajunge acolo unde dorești. Stai puțin și cântărește cât de multe optiuni ai
HOROSCOP, joi, 9 martie 2017 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104597_a_105889]
-
viață furată din zbor, îți place să asculți povețele celor mai în vârstă. Îți recunoști neștiința în anumite domenii, deci mai ai multe de acumulat până ajungi la nivelul acestuia, ca atare vei face tot posibilul să absorbi că un burete tot ce iți împărtășește. Nu e o rușine să admiți că încă nu știi ceva; în fond, omul cât trăiește învăța. Gemeni Te afli într-un anturaj pe care il cunoști foarte bine, parcă ai fi de aici dintotdeauna, dar
HOROSCOP, joi, 2 februarie 2017 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104650_a_105942]
-
pentru că azi ai ocazia să închizi definitiv un capitol care nu mai are nici un rol în viața ta de acum înainte. Fă un efort să nu te mai întorci iar și iar în același loc, iartă și uită, șterge cu buretele ce a fost ca să poți trece la etapele următoare. Capricorn Nu știi cum să abordezi ziua aceasta: să profiți de liniște și odihnă sau să te apuci deja de ceva mai palpitant, care să te scoată din comoditate? Numai de
HOROSCOP, luni, 6 februarie, 2017 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104643_a_105935]