2,586 matches
-
într-un sens al sensibilității burgheze dilatate emoțional stă și „cumetria” cu Papa căruia Garibaldi îi botează un copil. Măreția a basculat în grotesc, exagerarea își găsește registrul potrivit în miraculosul popular la confiniile cu prostia și respecta- bilitatea familiei burgheze. De aici exagerările își urmează cursul firesc, noțiunea de Republică dobândește o accep- ție hilară, prin consfințirea dreptului de a nu avea nicio obligație, cu anularea oricărei forme de fiscalitate și de responsabilitate în fața legii. Nivelul precar al înțelegerii funcționării
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
un țesut. Putem discuta în termenii terato- logiei despre personajele lui Caragiale ? Un astfel de discurs apare paradoxal într-o primă instanță pentru că nimic nu revendică mai mult decât acest personaje trăsăturile bana- lului, ale încadrării în normă, ale convenției burgheze cu cazuistica ei benignă. Ceea ce expune aceste personaje unor deformări nu este în niciun caz detaliul anatomic. Suceala lui Cănuță nu este una anatomică, ci ține de „firea” personajului așa cum sunt și sucelile actorilor poli- tici precum Cațavencu și care
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
unde sunt construite astfel de caractere. Pe scala Drăgă- nescu, în schimb, avem ordinul de mărime al convențiilor realiste într-un cadru mic-burghez unde personajele sunt selectate din registrul stării civile, și unde, cel mult, avem acces la mijloacele dramei burgheze. Există însă și un dispozitiv de reglaj/dereglaj, reprezentat de sfera mediatică, dispozitiv care ar trebui să realizeze un echilibru între cele două scale, dar care produce o deformare specifică, recu- perabilă în termenii senzaționalismului mediatic. Acțiunile personajului activează o
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și când ești cu conștiința împăcată că ți-ai împlinit până-n capăt datoria, și nu ești întru nimic vinovat, pentru ca să vie, mă-nțelegi...”. Violența așa cum o enunță Lache constituie un instrument politic, dar nu atât violența fizică stârnește oprobriul dignității burgheze, cât faptul că ea nu respectă spațiul sacrosant al intimității. Revolta lui Lache decurge dintr-o violare a intimității, a unui calm familial care se acordă cu satisfacția deplină a îndeplinirii angajamentelor contractuale, adică a responsa- bilității de pater familias
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
transgresează o altă frontieră legitimă, cea din abstract și concret, „pumnalul” și „toporul”, corpuri delicte, sunt așezate alături de „conspirații”, „comploturi”, „asasinaturi” ca forme ale violenței politice, sprijinite pe o raison d’état. Comportamentul represiv a cunoscut și el o metamorfoză burgheză. Criminalul generic, alogenul vindi- cativ primește tratamentul echivalent unei penalizări pen- tru un comportament inadecvat într-un mediu privat și anume este apostrofat, forma jurisdicției burgheze și apoi „luat de urechi”, formă populară, tolerabilă a sancționării. Imaginea formează un contrast
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sprijinite pe o raison d’état. Comportamentul represiv a cunoscut și el o metamorfoză burgheză. Criminalul generic, alogenul vindi- cativ primește tratamentul echivalent unei penalizări pen- tru un comportament inadecvat într-un mediu privat și anume este apostrofat, forma jurisdicției burgheze și apoi „luat de urechi”, formă populară, tolerabilă a sancționării. Imaginea formează un contrast hilar cu formele detaliate de violență și cu cadrul lor de generalitate și complexitate, „conspirații” etc., cât și cu forma radicală a transpunerii lor, asasinatul politic
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cu formele detaliate de violență și cu cadrul lor de generalitate și complexitate, „conspirații” etc., cât și cu forma radicală a transpunerii lor, asasinatul politic. De fapt, atitudinea este aceea a unei intervenții proprii în universul familiei, a comandamentelor conduitei burgheze, fie aprobativ-politicoasă, „bravo ! bine faci ! să mai poftești și aldată...”, fie dezaprobativ- impreca- tivă, „nu-ți permit mai mult”. De la registrul penal al pedepsei capitale la cel al penalizării conduitei improprii avem efectul similar al unei dereglări a ordinului de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
este reținut, politicos, evitând scatologicul, iar imprecația este adesea modestă, cumpănită, educată la școala fran- ceză a vodevilului cu „mișelul”, „mizerabilul” etc.. Neaoșele „coate goale”, „mațe fripte” ies mai rar la iveală și sunt expresia prin contrast a unei mândrii burgheze. Caragiale va fi mult mai generos cu limbajul colorat al imprecației în articolele politice, analizate excelent de Ruxandra Cese- reanu în capitolul consacrat lui Caragiale din Imaginarul violent al românilor . Chiar și în D’ale Carnavalului, frizerul întruchipează o formă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Dorina este fiica unei menajere care și ea, la rându-I, s-a născut în familia lui Orgon. Având exemplul unei mame devotate stăpânilor până la sacrificiu (îmi imaginez că a refuzat să plece cu bărbatul iubit care nu suporta atmosfera burgheză). Dorina, din momentul în care își asumă responsabilitățile gospodărești, se lansează cu tot sufletul într-o acțiune de protecție familială, de fapt, acesta fiind rostul existenței sale. Ea nu știe să înșele, dar știe să persifleze, nu se lasă dominată
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
care a rămas în sfera unui luptător cu concepții general-democratice și cu tendințe spre măsuri radicale, a fost caracterizată de simțul responsabilității sociale. În viața politică românească de până la 1936, C. Stere rămâne una dintre personalitățile reprezentative ale stângii radical-democratice burgheze. El a fost un personaj de frunte în ierarhia partidelor burgheze din România. A făcut parte din partidul liberal, a înființat partidul țărănesc, a luptat pentru organizarea politică a țărănimii, dar carieră politică nu a putut face. A militat pentru
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
cu tendințe spre măsuri radicale, a fost caracterizată de simțul responsabilității sociale. În viața politică românească de până la 1936, C. Stere rămâne una dintre personalitățile reprezentative ale stângii radical-democratice burgheze. El a fost un personaj de frunte în ierarhia partidelor burgheze din România. A făcut parte din partidul liberal, a înființat partidul țărănesc, a luptat pentru organizarea politică a țărănimii, dar carieră politică nu a putut face. A militat pentru înfăptuirea cerințelor esențiale ale revoluției burghezodemocratice: reforma agrară și votul universal
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
intenția de a depăși o stare confortabilă, pentru a putea atinge adevărul, prin efort și suferință. Un act radical, de care nu mulți suntem capabili. În Jarry, el a văzut un aliat de drum, căci dedesubtul șocului obscen adresat artei burgheze, Jarry căuta În teatru, ca și Artaud, o structură nouă, experimentală. Cu asemenea gânduri, În timp ce treceam oceanul pe deasupra norilor, Începeam să am și eu gustul exploratorului În căutare de geografii noi, departe de țara lui natală. Era un alt fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
intimului, dar austerului apartament pe care Îl amenaja În gând pentru el și soția lui. Uneori lăsa frâu liber imaginației. Odată i se fixase asupra unei lustre costisitoare de la „Alexandre“, un magazin din St. Petersburg cu un sortiment de bric-à-brac-uri burgheze destul de penibile. Nedorind să se observe care era obiectul pe care și-l dorea, Lenski a spus că ne duce să vizităm magazinul numai dacă promitem că vom fi cuminți și nu vom atrage În mod inutil atenția asupra noastră
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
în articole și broșuri. Asta în primul rând, probabil, din cauza piesei Les mains sales. Dar nu numai. Mai era și filozofia. Nimeni probabil nu citise L’être et le néant, dar ce putea să fie decât o filozofie dușmănoasă, idealistă, burgheză și decadentă ? Mai ales că, așa se auzise, era inspirată dintr-o filozofie nemțească numită „existențialism” a unuia Heidegger, hitlerist notoriu. Așa că în lunga perioadă a realismului socialist Sartre era făcut albie de porci și prin urmare noi, elementele nesănătoase
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
amintirile mele, chiar dacă un amănunt locativ contrazice ordinea logică stabilită între ficțiune și realitate. Și nu m-am gândit la valoarea artistică a acestei amintiri. Duminică, rătăcind prin Piața Crângași, am descoperit un cartier de altă dată, fermecător, cu case burgheze, cu copaci îmbătrâniți și tufe de dumitrițe, cu mușcate în ferestre și perdeluțe curate. Era cald încă și câteva familii se pregăteau să mănânce în grădină, la mese sclipitor de albe. Ora de amiază blândă mă îndemna să rătăcesc, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
au nicio vină decât aceea a credinței lor, pentru care însă, până mai ieri, și ei i-au persecutat. Regimul burghezo-capitalist, de forme demo-liberale, nu a realizat nimic pentru masele muncitoare de la orașe și de la sate. Democrația socialistă (nu însă burgheză) poate fi un regim valabil în țările cu populație mică și cu un standard ridicat de viață materială și spirituală, [297] ca de pildă în Suedia și în Elveția, dar nu în țări cu populație numeroasă și înapoiată. Cine vorbește
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
fost acuzatul principal al procesului. Inculpații în acest proces au fost interogați luni în șir, în legătură cu „discuțiile calomnioase cu privire la curentele literare ale realismului socialist și la spiritul partinic în literatură”. Acuzații au mai afirmat că „este necesară apariția curentelor literare burgheze... și au adus injurii trupelor sovietice”. Procesul din 1958 are și surprizele lui: Georgeta Naidin - care a participat la toate întâlnirile „grupului Covaci-Labiș” apare, surprinzător, nu în boxa acuzaților, ci în cea a acuzării. Este martorul principal al acuzatorilor publici
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Modigliani, barbă revărsată, și mai ales Ferri, avocat viclean, scuturîndu-și pletele rebele sub o pălărie largă cu boruri drepte; fizionomia sa amintea de aceea a lui Henri Rochefort, doar că mai împlinită. Marxist dezlănțuit și intransigent în vorbe avea gusturi burgheze și, se pare, interese capitaliste în afacerile imobiliare elvețiene și exploatările agricole din America de Sud. Asemeni "căpitanului Fracasse" printre păpușile de bîlci de la Montecitorio, era specialist în ședințe agitate și certuri. Încă mai văd acea adunare cînd, scos afară manu militari
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
lumină albăstruie instalat, prin grija sa, în plafon. Un alt aparat asigura un aer condiționat bogat în ozonul înălțimilor alpestre, iar președintele, care era inventatorul acestuia, visa să-l instaleze pentru copii în toate școlile comunale ... Această latură de simplitate burgheză sublinia și mai mult fastul protocolului reînviat al tradițiilor regale. Astfel, la masa de gală, dată la castel reședința prezidențială a trebuit, arborînd eșarfa de un albastru deschis a ordinului "Vulturul alb" distincție rîvnită și conferită doar unei duzini de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de "agresor" față de S.N. Dar, între timp, prin instalarea unei Legații sovietice la București, noi ne deschideam teritoriul, cu toate avantajele imunității diplomatice, unei cohorte de agenți observatori și actori a căror activitate era foarte periculoasă pentru securitatea națiunii. Statele burgheze, punînd orchestrele să intoneze, la ocazii oficiale, marșul toreadorului din Carmen în locul imnului național sovietic, acea Internațională ale cărei strofe nu erau decît o chemare la dezordine și rezervau ofițerilor gloanțele soldaților pe care îi conduceau, se credeau ele oare
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
dată într-un conflict subteran de rezonanță estetică. Piesele sale alternează între tabloul idilic care face să dispară contradicțiile realității și drama sumbră, cu referire la critica socială, cu final ce alunecă spre tragic. Pentru tematică se refugiază în lumea burgheză, sătească, viața pitorească, sau în liniștea târgului patriarhal. Victor Ion Popa a considerat că piesele sale au nevoie de cultivarea tradiției patriarhale, respectiv de combatarea arivismului și a prostiei. Din variata sa creație dramaturgică se desprind câteva lucrări care relevă
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
viceversa. Aruncat pe rând de la supliciul disperării la cel al speranței și înapoi, sufletul mediocru al lui Lefter nu mai poate suporta șocul și cade într-o incoerență violentă și demențială, plină (efect tragicomic) de toate locurile comune ale indignării burgheze. Tema așteptării anxioase, înnoită prin amănuntul sinuciderii, se regăsește în Inspecțiune. Anghelache, casier impecabil, se omoară în preajma unei inspecții din frica absurdă de a nu fi găsit cu lipsuri pe care nu le are. El e holtei, trăind cu sora
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sărind, În aer tumba sar. Din ochi iute clipind. C. MILLE Atmosfera de la Contemporanul făcuse din C. Mille (1861-1927) un adversar al căsătoriei religioase. Când însă îi veni rândul și lui să-și întemeieze o familie, consimți la toate ceremoniile burgheze, nu fără a se apăra prin comice sofisme. Poeziile strânse într-un "caiet roșu" ar fi fost prețuite de Eminescu, dar ele sunt proză curată. Numai Dinu Millian, autobiografie acoperită în spiritul seriei Jacques Vingtras a lui Jules Vallès, constituie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fiziologică, socială, arta nefiind decât o formă mai intensă de viață. Concluzia? Artistul trebuie să fie înrîurit numai de problemele momentului său istoric. A te izola de prezent înseamnă a absenta de la orice interes artistic. Azi idealul este înlăturarea ordinii burgheze și înlocuirea ei prin societatea de tip marxist, întemeiată pe comunitatea proprietății, pe abolirea inegalităților de rasă și de sex etc. Un artist trebuie să îmbrățișeze acest ideal, altfel e contra științei care cere ca arta să fie determinată de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca arta să fie determinată de mentalitatea vremii. De aci urmează la Gherea un sectarism teribil. O operă în contrazicere cu aceste idealuri nu e bună și criticul se cuvine s-o respingă. O poezie ce glorifică societatea feudală ori burgheză e condamnabilă: "...o revistă redactată de un om religios nu va tipări, și nu trebuie să tipărească vreo poezie în care se înjură religia, deci îndreptată împotriva ideilor, și idealului, care sunt scumpe redacției... Astfel eu n-aș putea publica
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]