3,270 matches
-
contrariul la școală. O civilizație admirabilă, o poezie, o astronomie, o arhitectură și o delicatesă unice în lume au dispărut pentru a lăsa locul unui oraș sărac, micșorat, unui pământ de doi bani unde se agită actualmente cea mai rea burghezie din Spania“, este replica lui Garcia Lorca, explicându-și poziția: „Detest pe omul care iubește patria sa cu ochii legați, care se sacrifică și îi sacrifică pe ceilalți pentru o idee naționalistă abstractă. Bunul chinez este mai apropiat de mine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
vânzare“, organizat în casa distinsei doamne Ster, simbolizează de fapt trecerea de la Lumea Veche la Lumea Nouă, cea a tranziției, în care indivizii precum Brândușă se simt în largul lor. Locul aristocrației este luat de o democrație sălbatică, de noua burghezie, ai cărei reprezentanți sunt acei „machos dolofani de extracție dacică sau fino-ugrică, convertiți după Revoluție în traficanți de valută, dotați cu telefoane celulare și în relații excelente cu Poliția, care mișunau în Piata Carolina, răsucind pe degete grele de aur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
de distincție socială (...). După cum o arată și în zilele noastre obiceiul "vinului de onoare"20, aparținem unei civilizații în care una dintre condițiile pentru a fi o bună gazdă este aceea de a oferi un vin bun. În trecut, când burghezia nu avea încă influență, regele și înaltele fețe stăteau de obicei în casa episcopală când se opreau în oraș, iar vinul necesar pentru a-i trata pe aceștia cum se cuvine provenea din beciul episcopului 21. Ca mulțumire pentru ospitalitatea
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
pieței presei au transformat în întregime condițiile exploatării sale. Produs rar și scump la începutul secolului al XIX-lea, limitat pentru elitele foarte restrînse, reprezentînd pe favorizații sorții și ai culturii, ziarul își g(se(te cititori și în mijlocul micii burghezii și printre locuitorii orașelor. Cauza principală a lărgirii clientelei a fost scăderea prețului de vînzare a ziarelor. Aceasta s-a făcut în etape: fiecare a provocat nu numai o extindere a pieței presei dar și o transformare profundă a formulei
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
exemplare, era relativ moderată. Aceasta putea s(-(i v(nd( influen(a, dar calitatea redact(rii sale, în care Chateaubriand deținea un rol important și unde Geoffroy adusese la modă foiletonul un fel de supliment literar, îi asigurau, în mijlocul înaltei burghezii pariziene și a notabililor locali, o influență considerabilă. Le Constitutionnel, după debuturi dificile, s-a constituit în organ al opoziției liberale și anticlericale. Sub influența lui Etienne, acest jurnal al burgheziei de mijloc, al cabaretelor și cabinetelor de lectură avea
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
un fel de supliment literar, îi asigurau, în mijlocul înaltei burghezii pariziene și a notabililor locali, o influență considerabilă. Le Constitutionnel, după debuturi dificile, s-a constituit în organ al opoziției liberale și anticlericale. Sub influența lui Etienne, acest jurnal al burgheziei de mijloc, al cabaretelor și cabinetelor de lectură avea un foarte mare număr de cititori iar pentru proprietari s-a dovedit a fi o afacere excelentă. Sub patronajul ministeruui condus de Martignac au ap(rut două organe de opoziție aproape
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
și pe Emile Mireaux. Acesta a fost foarte evident partizan al acordului de la München. F) Presa de stînga. Experiența publicației Quotidien, lansată în 1923 de către Henry Dumay, cu sprijinul partizanilor hebdomadarului Progrès civique foarte citit de către învățători și de mica burghezie radicală și socialistă, s-a dovedit foarte originală; acest "ziar onest pentru oameni onești" va obține foarte repede 350.000 de cumpărători. El a fost unul dintre artizanii victoriei cartelului de dreapta în 1924 și se număra, alături de Georges Boriss
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
China, Cambodgia, Vietnam etc). În viziunea socialistă raporturile membrilor societății față de mijloacele de producție constituiau criteriile de bază în structurarea claselor sociale. Secondate de o ideologie a urii și intoleranței creau o stare de tensiune socială permanentă între clasele avute (burghezie, moșierime) și cele paupere (muncitori și țărani fără pământ). Socialiștii nu au înțeles că a predica lupta de clasă înseamnă a cultiva ura între oameni care nu este altceva decât un fenomen împotriva naturii, în sfârșit împotriva legii naturale care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
să fie folosit simultan de mai mulți copiști, iar reproducerea textelor era standardizată, deoarece toate manuscrisele proveneau de la același original. Dezvoltarea orașelor a adus o altă clientelă cărții; cursurile princiare luau amploare, o întreagă lume de juriști se instituia, o burghezie îmbogățită prin comerț se afirma; toți aveau nevoie de cărți, fie specializate (texte juridice), fie pentru destindere (cronici, romane, istorioare) sau pentru informare (opuscule de pietate). Această nevoie coincidea cu dezvoltarea literaturii în limba populară. Pînă atunci, aceasta se transmitea
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
să citească sau care aveau nevoie de carte. Tipografia le-a permis totuși să aibă cărți mai numeroase, iar bibliotecile au devenit mai ample și mai variate. Dar popularizarea cărții antrenează o lărgire a publicului său. Cartea pătrunde în rîndurile burgheziei negustorești, la care se găsesc opuscule de pietate, romane cavalerești, cronici, texte de medicină populară. Chiar și artizanii acced la carte, din motive practice; bijutierii, sticlarii, ilustratorii, pictorii, vînzătorii ambulanți, tîmplarii, zidarii, armurierii aveau lucrări de pourtraicture culegeri de modele
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
publicațiile ostile politicii lor. Producția epocii este marcată de editarea numeroaselor opere complete, destinate reconstituirii bibliotecilor împrăștiate și formării bibliotecilor noilor burghezi; finanțarea era asigurată prin subscripție, sistem deja folosit de un secol. Aceste publicații importante rămînînd puțin accesibile micii burghezii, înmulțirea cabinetelor de lectură răspundea nevoilor acesteia, dar aici se găseau mai ales romane. Este și perioada primului romantism; Ladvocat și Renduel sînt principalii editori ai noii tendințe literare. În jurul anului 1830, editarea franceză cunoaște unele dificultăți; cărțile, care sînt
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
academice Bene Bibendi, director al revistei Moftul român, redactor la Universul, director al Berăriei Cooperative, este, în teatru, pictorul amuzant și sagace al societății, administrației și rentierilor, un fel de Henri Monnier și Labiche. I.L. Caragiale este poetul satiric al burgheziei românești. Spirit profund observator, el sesizează cu o pătrundere uimitoare și redă cu o puternică plăcere a expresiei cusururile și ridicolul acestei clase sociale care a primit câteva reflexii ale civilizației moderne și mai ales ale civilizației franceze, pe care
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
congresul de unificare al Partidului Comunist Român cu aripa radicală din Partidul Social Democrat, desfășurat la București în februarie 1948, când a fost lansat un atac dur la adresa lui, fiind acuzat că „devenise un exponent al ideologiei burgheze”, „căzuse sub influența burgheziei”, „supraestimase în mod constant și intenționat forțele inamicului” și „este probabil ajutat de puterile occidentale imperialiste”. În felul acesta, apare în istoriografie problema dacă nu cumva este vorba de o „epurare pretitoistă”? La plenară Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Germania, cu buzunarele pline de mărci, Doriot, Degrelle, C.Z. Codreanu, Horia Sima, Henlein, Szalasy „povesteau despre libertățile cetățenești hitleriste și despre dorința de pace a fuhrerului.” Într-un mod asemănător „spionii, speculanții și bandiții troțkiști inveterați, tinerele odrasle ale burgheziei primesc invitații la Belgrad, unde Tito, într-unul din palatele sale, luând o atitudine marțiala și mângâind un câine, isi etalează inelele prețioase”. Oaspeții dau ulterior interviuri „prin care își exprima admirația față de socialismul autentic” din Iugoslavia. Guvernul S.U.A. aloca
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
al Iugoslaviei”, unde se dorește depistarea cauzelor diminuării forței combative a Partidului Comunist Iugoslav și în consecință a renașterii capacității sale organizatorice. Constituit în 1919, acesta a avut neșansa să fie condus vreme de 30 ani de o „agentura a burgheziei, care a căutat în permanență să abată partidul de pe drumul just”, să provoace repetate crize în rândurile lui, conducându-l în cele din urmă „la o înfrângere rușinoasă”. Prin compoziția socială, formațiunea n-a fost niciodată un partid proletar, muncitorii
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
armata sovietică” s-au creat toate condițiile pentru răsturnarea „vechii orânduiri”, la „ordinul imperialiștilor americani”, Partidul Comunist Iugoslav a fost practic dizolvat în organizația de masă intitulată Frontul Popular, „în care rolul principal îl jucau organizațiile, partidele și elementele micii burghezii.” Sar fi trecut la o represiune cruntă, „Tito și bandă să torturând și asasinând mii de comuniști iugoslavi care s-au pronunțat pentru frontul unic cu partidele frățești și care șiau arătat dragostea pentru Uniunea Sovietică și încrederea în ea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
torturând și asasinând mii de comuniști iugoslavi care s-au pronunțat pentru frontul unic cu partidele frățești și care șiau arătat dragostea pentru Uniunea Sovietică și încrederea în ea”. Prin asemenea metode, liderii iugoslavi, „mâna în mână cu propria lor burghezie”, au instaurat un „regim fascist”, transformând țară într-o „colonie a imperialismului anglo-american”. Economia Iugoslaviei a încetat să mai existe, fiind în întregime controlată de anglo-americani. Se folosește tot mai mult „muncă forțată gratuită”, în condiții grele „sclavagiste”. A scăzut
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
democrațiilor populare, fără sprijinul mișcării muncitorești internaționale”. Nouă pătură conducătoare iugoslavă a înlăturat din funcțiile importante ale aparatului de stat pe „adevărații reprezentanți ai clasei muncitoare și ai țărănimii muncitoare, punând în locul lor elemente naționaliste, șovine și fasciste, reprezentante ale burgheziei”. Pe de altă parte sunt desființate organizațiile „democratice” ale minorităților naționale, „conducătorii cinstiți ai acestora sunt arestați și nimiciți”. O adevărată dramă este considerată imposibilitatea cetățenilor iugoslavi de a citi literatura marxista și presa sovietică. Prin aplicarea unor „legi nescrise
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de a anexă regiunea Pirin, din Macedonia bulgară. Un spațiu important este acordat „acțiunii de subminare dusă de clica titoistă împotriva R. P. Albania.” În concepția autorităților comuniste albaneze o asemenea atitudinea dușmănoasa „este continuarea politicii fostelor guverne regale ale burgheziei velicosârbe”, adică acele cercuri ce preconizau o Șerbie Mare prin ocuparea întregului litoral de Răsărit al Mării Adriatice. Tito, încă din anii războiului și după aceea până în 1948, a încercat să infiltreze oameni în toate sectoarele vieții economice și politice
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
sau Al. Constantinescu erau proprietari de mari intreprinderi, membri în consiliile de administrație, preocupați de afacerile bancare, industriale, sau comerciale, dar și mari moșieri 67. După 1920, depășind o perioadă de criză, PNL și-a lărgit baza socială atrăgând intelectuali, burghezie mică și mijlocie, fruntași ai băncilor comerciale, sau țărănime înstărită 68. Lărgirea bazei sociale a fost o necesitate pentru PNL, făcând parte dintre măsurile inițiate pentru adaptarea la noile condiții sociale și politice create după 1918, ca urmare a Marii
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de apropierea alegerilor generale. Gh. Strat oferea și soluții pentru o delimitare clară a georgiștilor de liberalii din partidul de guvernământ : "liberalismul nu va putea învinge greutățile ceasului de față decât rămânând credincios originilor lui, creând cu duh național acea burghezie autohtonă care să desăvârșească opera abia începută a înaintașilor, spre a aduce la o viață cu adevărat liberă un întreg popor abrutizat de moliciunea politică și de abuzurile unei administrații nărăvite". El rămânea astfel în linia impusă de președintele partidului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
momente ale existenței lui. Așezat la răscrucea a două demagogii de stânga și de dreapta, liberalismul, doctrină de echilibru și de rațiune nu va putea învinge greutățile ceasului de față, decât rămânând credincios originilor lui, creând cu duh național [o] burghezie autohtonă". Încercând o caracterizare a acțiunii politice desfășurate de partidul în care se înrola, Gh. Strat aprecia că îi era caracteristic "un patriotism fără excese și fără agresivitate, disprețuind demagogia și echivocul, afirmând [...] doctrina unui liberalism regenerat"357. Devenit președinte
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
aluvionare de tot soiul. Din aceste divagații, totdeauna foarte interesante, se vede un lucru surprinzător: cât de ardelean era, în adâncul sufletului, estetul I. Negoițescu, evocând, de pildă, Clujul de altădată din „ziua morților“, definind, în linia lui Max Weber, burghezia transilvană și urmărindu-i ascendența până la preoții, notarii și învățătorii de țară etc. El are o memorie minuțioasă, temeinică, ardelenească (așa cum numai Mircea Zaciu mai are). Pe de altă parte, Autobiografia e învăluită, nu de puține ori, într-o tentă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Fără a fi în stare a judeca lucrurile, căci nu eram decât un mucos oarecare (doar sensibilitatea îmi era, cred, foarte ascuțită și deci intuiția mereu la pândă), m-a izbit totuși de pe atunci diferența aceasta, explicabilă desigur prin vechimea burgheziei apusene. În Ardeal, se impusese încă de mult spiritul protestant, care, fără consecințe propriu-zis religioase, îi înrâurise și pe români. Stabilirea noastră la Galați însemna însă pentru mine altceva, datorită caracterului ei statornic. Mai întâi, am resimțit deosebirea de climă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
niciodată ahtiat de câștig, căutând doar să-și servească cât mai conștiincios clientela (pentru că, în general, în măruntele lui procese - căci a apărut în avocatură la „spartul târgului“, ca să zic așa, adică atunci când anii ce-i mai avea de trăit burghezia română se numărau pe degete - el se folosea consecvent și de jurisprudența franceză, ale cărei pandecte îi umpleau și ele rafturile bibliotecii încă pe când mai servea în armată). Nu se ferea totuși, de era putință și ocazie, să gratifice judecătorii
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]