3,622 matches
-
de alint. Dați-mi în schimb Amurgurile line, Și nopțile de vis, Și zilele senine, Și fluturii din Paradis Luați-mi tot, chiar și harul Să rămîn acel tînăr temerar Ce se-nchină la pământ În fața naturii, cu al ei cânt. PASĂRE MIGRATOARE De cîte ori am fost pasăre În cârdul migrator Neștiutor unde-mi este cuibul Acel pământ al făgăduinței Care își deschide aripile Spre a te primi la sânu-i Pe stânci abrupte Am căzut adesea Pustiuri golite de ape
VERSURI (2) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381298_a_382627]
-
în final, prin vigilența slugarnică a Poetului Curții. Piesa-cadru are aspectul unei savuroase farse satirice, cu viguros mesaj democratic (și, în contextul vremurilor în care a fost scrisă, antitotalitar, anticeaușist, amintind, poate și prin recursul la recuzita „de epocă”, de Cântul al unsprezecelea din Levantul lui Mircea Cărtărescu, elaborat cam în același timp), iar „piesa din piesă” abordează, în registru grav, o problematică moral-filosofică perfect omoloagă celei din farsa în care e inserată. În alte texte autorul se înfățișează ca un
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
și de sinceritate în conținut și de stăpânire a formei” ale lui S., aduc versurilor un spor de memorabilitate. Dar originalitatea întârzie să apară: „Sub talpa mea nisipul se-ndestula cu alge;/ mi se trezise-auzul de-un vast și amplu cânt,/ ce-neacă veșnic spațiul ori leagănă catarge/ pe limpezimi imense, cu soarele răsfrânt” (Dezmărginire); „Cu visul meu, pe trepte de onix,/ cobor acum la albie de Stix./ Oglinzile lui Charon, plutitoare,/ mi-arată-a nopții aspră ne-ndurare,/ iar Cerberul, chiar umbra
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
sale o abolire a granițelor dintre speciile literare. Discursul narativ din Evanghelia eretică sau Melec, purtătorul de nucă și de nyvas (2000), un „roman în versuri” care preia, în cheie modernă, motivul trădării Mântuitorului, este descompus în secvențe de jurnal, cânturi, scrisori, lamentații, structura fragmentară, discontinuă presupunând o reconsiderare a nivelelor formale ale romanului. Versurile de aici, împreună cu acelea din Lamentația fructelor (1994), impun un poet de vocație neoexpresionistă. SCRIERI: Jocul de dincolo de ploaie, Iași, 1985; Lucruri și ființe, București, 1987
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
țară și străinătate, cronica plastică, cronica dramatică. Mai colaborează cu publicistică N. N. Tonitza, D. Tomescu, Al. Lascarov-Moldovanu, Ion Dragu. Cât privește secțiunea de traduceri, I. U. Soricu transpune un fragment din Faust de Goethe, Al. Marcu dă o versiune la Cântul lui Ulise de Dante și D. Nanu un fragment din Britannicus de Racine. Alți colaboratori: I. M. Rașcu, A. Bădăuță, Ilariu Dobridor, Radu Vulpe, I. Berciu, Ion Sân-Giorgiu, Al. Busuioceanu, Stanciu Stoian. M.W.
SECOLUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289599_a_290928]
-
descătușare, o tendință spre manifestarea liberă a simțurilor, care ar putea crea senzația de plenitudine a vieții, atitudine ce se accentuează în al doilea volum cu același titlu generic, Sonete (1924). Acum frumusețile lumii „se aștern pe suflet ca un cânt” și se simte intensificarea bucuriei de a fi, identificată cu o stare aproape extatică, transpusă într-o viziune panteistă: „Sunt iarba, câmpul, zările bogate/Și gândul meu atunci e Dumnezeu,/ Când tot ce văd și tot ce simt sunt eu
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
fiind preocuparea pentru ființa umană, pentru definirea menirii ei: „Totul începe / și se sfârșește în om” (Față în față cu tine însuți). Poetul se autodefinește ca un om al contrastelor, figurând, antitetic, o dualitate: „Eu sunt ca viața: lacrimă și cânt / Eu sunt ca viața: nor și însorire / Eu sunt ca viața: cer sunt și pământ / Eu sunt ca viața: punct și nesfârșire...”. SCRIERI: Cuvinte pentru mâine, pref. Eugen Simion, București, 1962; Ploiești (în colaborare), București, 1966; Lirice, București, 1969; Cuvintele
SERBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289635_a_290964]
-
pentru clasa a III-a, care includ ca și conținuturi pentru curriculum extins sunetele muzicale La, Sol, Mi, Do, pledează pentru educarea reală a capacităților interpretative ale elevilor, în defavoarea unei excesive teoretizări, prin intermediul următoarelor secvențe: Cântarea vocală deprinderi specifice de cânt (emisia naturală, dicția, respirația corectă) deprinderi de cântare în colectiv *Cântarea instrumentală jucării muzicale instrumente muzicale melodice și de percuție Ritmul Tactarea măsurii Duratele de pătrime, optime, doime și pauza de pătrime, structuri ritmice Măsura de 2/4 Melodia *Sunetele
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
Procedee armonico-polifonice: grupe alternative, solist - cor, lanț, dialog Cântarea cu acompaniament Cântarea vocal-instrumentală Nuanțe: tare - încet - mediu Tempo: repede - lent Mișcarea pe muzică: liberă, ritmică, pe timpii măsurii, inspirată de caracterul muzicii¸ mișcarea de dans Cântarea vocală deprinderi specifice de cânt (emisia naturală, dicția, respirația corectă) deprinderi de cântare în colectiv Cântarea instrumentală jucării muzicale instrumente muzicale melodice și de percuție Ritmul Duratele de pătrime, optime, doime, doime cu punct și pauza de pătrime Măsura de 2/4, ¾ Melodia Sunetele La
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
totalitatea sunetelor accesibile vocii) care corespunde unei zone joase, medii sau acute de intonare. Exercițiile muzicale, indiferent de specificul lor: exerciții de respirație, de emisie și intonație, de dicție, alături de cântece, formează la elevii din ciclul primar deprinderi corecte de cânt. EXERCIȚII DE RESPIRAȚIE: a) Ne plimbăm prin parc, iarna. Am găsit o rămurică de brad. O scuturăm de zăpadă și o mirosim: „Ce frumos miroase bradul!” b) Avem în mână o morișcă. Pentru a o mișca, tragem aer în piept
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
prin aplicarea de probe pe un eșantion mic de elevi, selecționați după criterii cum ar fi ordinea alfabetică; * Probele de verificare nu erau diverse, fiind mai mult orale și scrise, vizând mai ales cantitatea. Erau mai mult evaluate competențele de cânt și cunoștințele teoretice. La clasele III - IV se evaluau și competențele de scris - citit muzical, prin probe mai cu seamă orale, limitate la citirea notelo și tactarea măsurii; * Probele scrise, mai rar administrate, vizau aspecte neesențiale, verificând mai ales cantitatea
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
ale copiilor, de percepție auditivă și redare vocală, precum și a capacităților de înțelegere și asimilare a textului; Conținutul de idei să facă parte din sfera de preocupări ale copiilor; Textul să fie inteligibil, apelând la cuvinte posibil de rostit în cânt, pentru că în vorbirea copiilor mai persistă unele deficiențe de dicție și de aceea ei mai înlocuiesc cuvinte necunoscute cu altele cunoscute, asemănătoare ca sonoritate, chiar dacă nu se potrivesc logic; Valoarea artistică a cântecului pentru copii rezultă din frumusețea melodiei și
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
oficiu. Test de evaluare Disciplina: Logică și argumentare Unitatea de învățare: Propoziția Tipul de evaluare: sumativă Timp de lucru: 50 min. Obiectiv: Ilustrarea gradului de corectitudine cu care elevii operează cu propoziții 1. Precizați raportul logic dintre enunțurile: a) alerg; cînt la pian;........................................ b) studenții sînt conștiincioși; unii studenți nu sînt conștiincioși................................ ........ ............................ . c) temperatura scade sub zero grade; apa îngheață ............................................. ........ d) nici un român nu este african; unii români nu sînt africani ............................................. ........ ............................................. ........ e) 5 × 2 = 10; 3 × 3 =9 ............................................. ........ .................................. f) scriu; plantez
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
adus obolul în epoca realismului socialist, dar a fost „eclipsat” de contemporani mai tineri și, unii dintre ei, mai viguroși. SCRIERI: Poezii, București, 1926; Ne vine dreptatea, București, 1944; Flăcări pe culmi, București, 1946; Pușkin, făclie peste vremi, București, 1949; Cântul vieții, București, 1950; ed. 2, București, 1951; ed. introd. Ion Vitner, București, 1954; Sună ghiocel, sună clopoțel, București, 1950; Poezii alese, pref. Sergiu Fărcășan, București, 1952; Piuici și frații lui mai mici, București, 1954; Poezii. Pagini alese (1894-1954), pref. Dumitru
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
S. I. Marșak, Copiii din curtea noastră, București, 1953, Mister Twister, București, 1953, Povestea șoricelului mofturos, București, 1953, Uriașul, București, 1953, Incendiul, București, 1954, Poezii pentru copii, București, 1954, Vine, vine grădinița !, București, 1954, Zăpăcilă, București, 1954; Georges Soria, Un cânt de drum poporului român, București, 1953; Poezii și poeme din literatura universală, București, 1954. Repere bibliografice: F. Aderca, „Poezii”, SBR, 1926, 6; Tudor Vianu, „Poezii”, G, 1926, 9-11; D. Nanu, Un volum așteptat, ADV, 1926, 13 178; D. Nanu, Un
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
Petronela Negoșanu); John Robert Colombo, Poeme, București, 1983 (în colaborare cu Petronela Negoșanu); Ezra Pound, Cantos, îngr. și postfața trad., pref. Vasile Nicolescu, Iași, 1983 (în colaborare cu Petronela Negoșanu); Balzac, Comedia umană, VI, București, 1987 (în colaborare); Aleksandr Amprimoz, Cânt solar, pref. trad., București, 1987 (în colaborare cu Petronela Negoșanu). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XI, 103-105; M. Sv. [Mihail Sevastos], „Blănurile oceanelor”, „Torța”, 1945, 11; Streinu, Pagini, II, 144-146; V. Popovici, Expoziția suprarealistă, „Fapta”, 1946, 630; Ion Oarcăsu, Lumini și
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
inima în omul șablon”, lumina „tunsă, obosită [...] atârnă peste șoaptele izvoarelor,/peste fructe necoapte,/ neputincioasă ca o mână”, focul divin (ceresc) „își pune limba într-o teacă de fum” - cum se poate citi într-un poem intitulat Trompeta astupată (imaginea cântului refuzat, ratat revine și aiurea: flautul „e umplut cu țărână”) -, „vântul spre mocirle dă cerului îndemn”, în locul soarelui se ivește o „geană adâncă”, apa se face „scuipat otrăvit”, din verze „ies moliile”, „Steaua Venerii” e „stinsă” și „rece”, îngerul ei
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
de amintire a unui climat erotic particular, pendulând între adorație și mâhnire, evocarea peisajului bălților brăilene, a aerului straniu, vag exotic al cheiului portuar încremenit în vipia unei amiezi de vară și meditația în jurul invenției poetice (,,Cine adulmecă pe ape cântul / cu rotiri de uliu scăpătat?”), adesea cu inflexiuni agonice („Din vreme clipele nu se mai rup, / prin aer nu se prinde vreun cuvânt. / Sub mână se destramă orice trup / și pasul nu se-nalță din pământ”), sunt convocate inspirat. În
TUDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
apocaliptici (1992), prima parte a unei „trilogii escatologice”, sunt prezentate ca „dezvăluiri” ale unui aventurier al cunoașterii, contele Incapucciato, care ar fi avut privilegiul de a trăi câteva luni în mitologica Shambala. SCRIERI: Versuri, București, 1967; Lava intermediară, București, 1970; Cânturile marelui pod, București, 1972; Ochii fastului, Cluj, 1973; Petrol și oameni, București, 1973; Drumuri prin Țara Moților (în colaborare), București, 1973; Voivodeasa, București, 1976; Inițiere și elogiu, București, 1978; Călător în zările de acasă, București, 1979; Solemnitățile supușilor, București, 1980
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
2002; Păstorul de păsări. Romanul adolescenței, București, 2002; Simbolistica viselor. Dicționar: interpretări, semnificații, ipoteze, București, 2002; Manechini și sentimente, București, 2003. Repere bibliografice: Andrei Apolzan, „Versuri”, GL, 1967, 34; Zaharia Sângeorzan, „Lava intermediară”, CRC, 1971, 2; Nicolae Prelipceanu, „Ochii fastului”. „Cânturile marelui pod”, TR, 1973, 18; Dinu Flămând, „Cânturile marelui pod”, ARG, 1973, 5; Ovidiu Ghidirmic, Invocația orfică, R, 1973, 5; Mihai Minculescu, „Ochii fastului”, RL, 1973, 29; Adrian Popescu, „Ochii fastului”, ST, 1973, 12; Constantin, A doua carte, 257-259; Aureliu
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
Simbolistica viselor. Dicționar: interpretări, semnificații, ipoteze, București, 2002; Manechini și sentimente, București, 2003. Repere bibliografice: Andrei Apolzan, „Versuri”, GL, 1967, 34; Zaharia Sângeorzan, „Lava intermediară”, CRC, 1971, 2; Nicolae Prelipceanu, „Ochii fastului”. „Cânturile marelui pod”, TR, 1973, 18; Dinu Flămând, „Cânturile marelui pod”, ARG, 1973, 5; Ovidiu Ghidirmic, Invocația orfică, R, 1973, 5; Mihai Minculescu, „Ochii fastului”, RL, 1973, 29; Adrian Popescu, „Ochii fastului”, ST, 1973, 12; Constantin, A doua carte, 257-259; Aureliu Goci, „Ochii fastului”, CRC, 1974, 6; Piru, Poezia
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
să aproximeze poetic „treptele” convertirii spirituale. O ruptură nu se produce, doar că „entropia” se transformă în „epifanie”: nu lipsesc stranietatea, imagismul, acum mai concentrat, livrescul, o anume „tehnicitate” a discursului, conținutul conceptual, ermetismul. Se remarcă însă muzicalitatea, „murmurul de cânt monodic” bizantin (Radu Petrescu) și esențializarea lirismului, efortul de a transpune o experiență spirituală. Unele texte rămân totuși cvasiincomprehensibile, spre exemplu primul poem, Geometria sau căutarea drumului, excesiv de conceptual. Altele, precum Balada păsării, șochează, din contră, prin prea marea simplitate
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
Féval (Misterele Londrei, I-III, 1857-1858) și din Al. Dumas (Istoria unui mort narată de el însuși, „Naționalul”, 1858), precum și o melodramă a lui Auguste Anicet-Bourgeois și Philippe Dumanoir (Doctorul negru, 1858). În 1890 alcătuiește culegerea Cugetări, maxime și proverbe. Cânturi naționale și politice din toate provinciile române, în care sunt antologate piese populare și culte, precum și câteva producții proprii, cugetări, versuri, completate de scrisori și documente. SCRIERI: Biografia oamenilor mari scrisă de un om mic, București, 1859; ed. Paris, 1859
VALENTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290414_a_291743]
-
1859; ed. Paris, 1859; Esiliul românilor în Rusia și Testamentul lui Petru cel Mare, București, 1896; Adevărul asupra uciderii lui Barbu Catargiu, București, 1896; Alegerea, detronarea și înmormântarea lui Cuza-Vodă, 1859, 1866, 1873, București, 1898. Antologii: Cugetări, maxime și proverbe. Cânturi naționale și politice din toate provinciile române, București, 1890. Traduceri: Paul Féval, Misterele Londrei, I-III, București, 1857-1858; Auguste Anicet-Bourgeois și Philippe Dumanoir, Doctorul negru, București, 1858. Repere bibliografice: Rosetti, Dicț. cont., 189; Iorga, Ist. presei, 120; Predescu, Encicl., 881
VALENTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290414_a_291743]
-
Când vezi neatins și vinul, și colacul de pe masă. Desenați chipul lui Moș Crăciun. * Scrieți o scrisoare lui Moș Crăciun LA PAȘTI după George Coșbuc Scrieți în câteva rânduri cum sărbătoriți voi Paștele în familie. Prin pomi e ciripit și cânt, Văzduhu-i plin de-un roșu soare, Și sălciilen albă floare - E pace-n cer și pe pământ. Răsuflul cald al primăverii Adus-a zilele-nvierii. Și cât e de frumos în sat! Creștinii vin tăcuți din vale Și doi se
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]