26,421 matches
-
tufișuri. Rugi de mure, cacadîri, coada vacii, nasul curcanului, corcoduși sălbatici și alte buruieni și arbuști trăiau pe lîngă maiestuoasa pădure, ca și micuțele antilope pe lîngă falnicele turme de antilope gnu. Miriade de gîngănii, lenevite de răcoarea nopții, așteptau căldura zeului Ra pentru a deveni năstrușnic de vioaie. Pe drumeagul acela pustiu înainta cu pași măsurați moșul Bulgaru, un om cu părul alb complet, dar foarte verde încă. În mînă avea un băț de alun, cu o gămălie cît oul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
am cumpărat pistol! Dar nu știi de ce toată povestea asta s-a intercalat în viața ta? Stăteam cu amicul meu Ilarion la el pe terasă, soarele dădea să se culce, obosit de încă o zi de muncă și noi stingeam căldura zilei, cuibărită în noi, cu o bere rece. Apoi? Apoi nimic. M-au confundat, cred. Și cățelul? Rex! strigă Ilarion deschizînd o ușă. Rex, minusculul cățel aleargă fericit la stăpîn. Amîndoi se pupă pe bot. Crezînd că și eu trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
curat, a gătit bunătăți de tot felul și a băut și două pahare de vin roșu "puterea ursului" sau "sînge de taur". Vinul ăsta cică face ce face și te trezești mugind ca un zimbru, sau ca un bizon în călduri. Inima îi bătea în gît și avea emoții de începător în făcutul prostiilor. Geta sună prelung, Geta intră în casă, Geta îl înșfacă de după gît și tot Geta îl sufocă cu un sărut mai special, scos dintr-un colț pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
la baie, varice, coșuri, zgomote fiziologice. Și? Mă simt bine uneori, dar mă dedublez. Femeia din mine își cere drepturile și eu, spirituala, fac glume. Nu prea înțeleg. Îmi adresez cuvinte jignitoare, ca de exemplu: "te simți bine, iapă în călduri ce ești!" Văleleu! Mai ai chef? Este un fel de perversitate mai rafinată, care ațîță partea animalică din mine. Și partea spirituală? Este dominată și redusă la rolul corului din tragediile lui Sofocle. Discuțiile acestea aveau sarea și piperul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și apoi a căzut într-un somn adînc. Sforăie încetișor și un firicel de salivă curgea abia văzut, la colțul gurii. Doamne, toți sînt așa de porci?! se întreabă Claudia plîngînd. Trage de plapumă, dar Dan ține și el la căldura patului conjugal și nu cedează. Similitudinea o exasperează și atunci face o criză de nervi. Porcule, egoistule, jigodie afurisită, țipă zmucind plapuma. Bărbatul se trezește, primește uluit cîteva palme, este tras de păr jos din pat și lovit cu picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ieșit în șosea. Un camion nervos frînează, scîrțîie și tîrîș-grăpiș se urcă în căruță. În frîntura de secundă care îi rămăsese pînă la moarte, Ion a gîndit: Da, așa este cinstit, după blestem: durerea... pînă la sfîrșitul vieții... Blegul în călduri Blegul era un cîine alb, destul de mare și fără stăpîn. Întotdeauna murdar și flămînd, Blegul constituia ținta batjocurii copiilor din sat. Uneori era înconjurat de prichindei, fiecare avînd cîte un ciomag în mînă și începea jocul sadic, care consta în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de aprecierile mele cele mai înalte. Eram mulțumit de atmosferă și căutam să închei într-o notă de solidaritate. Atunci a intrat în sală Blegul. N-am dat importanță, știind chestia cu ciomegile. Din nefericire, uitasem pățania cu Blegul în călduri, echivalentul omenesc fiind "Blegul în campanie electorală". Cu dinții la vedere, Blegul s-a repezit la mine să mă sfîșie. Habar n-avea care era rostul întîlnirii de acolo. Furibund, orbit de hormoni, cel care mă asigura că el și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
asalta cu o vigoare pe care n-o bănuiam. Imaginea aceea, de mult uitată, mi-a revenit în minte și acum chiar am devenit mai înțelept. Nu mai consider pe nimeni "bleg". Nu mai intervin cînd vreun "bleg" este în căldurile campaniei electorale. Reacția lui este puternic motivată. Este, dacă vreți, diferența între agonie și extaz. Între a te pierde într-o mulțime din Piața Unirii și în a fi pe piedestalul învingătorilor, în rînd cu nemuritorii. Cei care bat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
blegi numai în viața de zi cu zi, mai precis cînd este vorba de competență sau de fotbal. În politică nu-i întrece nimeni. Acolo chiar poți excela și ca "bleg". Sfatul meu este ca atunci cînd "blegul" este în călduri, nu te baza pe ciomag (citește "lege"). Poți avea mari surprize. Întotdeauna neplăcute. Harpagon Cîteodată încerc să analizez România de pînă la '89 și România de după această dată. S-ar putea ca unii să fie tentați să afirme că este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Curcudel s-a schimbat 297 CAPITOLUL V Mostre din malaxorul vieții 301 Individ și gloată 303 Televiziune, imbecili și imbecile 305 Malaxorul românilor 308 Profesorul Dorohoi 310 Bogdănel 313 Ne-au modificat genele? 316 Blestemul de la Guranda 319 Blegul în călduri 321 Harpagon 324 Bădăranii 327 Asasinul minor este totuși un asasin 329 Bietul băiat 332 Mentalități ale vremurilor noastre 334 N-am putut opri o lacrimă 337 Lucrări de același autor: Audiențe în aer liber vol. I și II, Editura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
la gazdă împreuna cu prietena sa Antoaneta. Pe Sărărie, lângă "Radio Iași", o casă jidovească: demisol, fereastră, alee, piatră cubică, pași. Dimineața, pantofii textilistelor de la "Sercomf" dădeau ora exactă. La 5 intra schimbul. Camera era traversată de conducte: apă, canal, căldură, instalații electrice, frânghii de uscat rufe. Alături, o magazie cu scule: cărămizi suprapuse, netencuite, geam vopsit albastru, crăpat parcă cu o piatră, ușă încuiată, belciuge din fier beton și un bătrânel care tot își găsea de lucru dimineața, dincolo de sticla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
lasă-mă să te fut puțin. Stropii de transpirație erau ca niște beșici pe fața buhăită de excitare, pe fruntea șifonată ascunsă după o pereche de chiloți, pe obrajii fleșcăiți ca niște mere putrede, pe buzele lăbărțate a animal în călduri. S-a îndepărtat puțin, s-a apropiat din nou, iar s-a îndepărtat îi era frică. A stins becul, l-a aprins, și-a scos penisul ca pe o statuetă de mare preț, l-a ascuns, iar l-a eliberat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
el? La dracu cu toate sfaturile! Gara minte cu toate felinarele deodată. Sigur, există un capăt în fiecare depărtare, acolo o să-mi sap scorbură în memorie. Doamne, în cât confort o să-mi mustească conștiința? Necheza locomotiva ca o iapă în călduri, își lingea chipul în oglindă. O valiză de carton, câteva schimburi, caiete, cărți, o fotografie dosită sub plușul oglinzii, un pieptene, 4 săpunuri "Cheia", 200 de lei (bani în monede a câte 5), Psaltirea, o bucată de mălai coaptă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Radioul dat la maxim. No, tot mi-i bun comunismul, e lumina la 9 și să culcî curvele mai divremi. Mi-s om bătrân, am făcut 30 di ani mină în Leșu Ursului, uraniu era mai domol decât iepili istea-n călduri, futu-li Dumnezău sî li futî! 34. Etajul 2: baia la capătul holului, geamul la capătul holului, ușa la capătul holului, uscătorul la capătul holului. Întunericul puțea. Beznă. Fiecare își golea mațul pe unde apuca. Pe întuneric, cu vârful bocancului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
registre, rețete. Sub fața de masă, genunchii, bine camuflați scăpărau scântei: Ăștia au doar două mâini: stânga asistentei și dreapta doctorului trebăluiau printre hârțoage, celelalte două... biroul avea o față de masă lungă. Petru privea nestingherit ritualul de copulație. Leoaica în călduri ține cont de delimitarea masculului doar în perioada împerecherii, 40 de zile, primăvara, în rest, toată jungla poate să-i adulmece excrementele. Soțul Anei era fochistul spitalului de neuropsihiatrie. Sigur, acele scene nu făceau parte din terapiile de șoc ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
postul Paștelui, mătura cerul de stele, mamiferele își ancorau zborul de alt cer. Dumnezeul nebunilor, închide ochii cât să înfigem pioneze în tavan! La noapte întunericul va ermetiza uterele cimitirelor, visele vor despleti curcubeul ca pe o fata morgana în călduri. Pe scaun în dreptul ușii, paznicul dormea cu țigara arsă pe jumătate între degete, cizmele rupte în talpă împrăștiau somnul pe dușumele, pufoaica puțea a lagăr, căciula roasă dosea bilețele de papagal, tristețile împăturite ermetic deconspirau așteptările. Voi ieși de aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Petre, dincolo de însemnările inimii. Nu ești singurul care se îndrăgostește de chipul blând. Și eu am fost ca tine, o visam mereu mai aproape: în genunchi, sub fereastră, precum bunica la rugăciune, pe marginea patului (mama îmi punea comprese pentru călduri ale sufletului), lângă mine, pe umărul drept, îmi vorbea despre o nuntă în cer (tata închină darul și răsuflă ușurat, a mai scăpat de unu). Părinte, îmi citești gândurile, nu și sufletul. Despre care Fecioară îmi vorbești? Privește, în iconostas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
bîn tu iam În susul și-n josul ei, pe sub sălciile umbroase, pe sub tufele de cucută și rugii de mure. Dar În martie 1965, după o iarnă cu zăpadă multă ce se topea cu repeziciune la so si rea precipitată a căldurii, pîrÎul umflat urla din toate puterile. Era un canal de scurgere săpat de localnici pentru colectarea apelor de primăvară de pe dealurile din jurul satului. După Întortocheli complicate prin care părea că se Întoarce de mai multe ori din drum ca să traverseze
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Mă tem ori nu mă tem, acuma totuna-i. Mă rog, cum fac toți evreii de pe lumea asta, să plouă la Ierusalim... Familiei Weisz i s-a repartizat o locuință la Ashdod, pe țărmul Mediteranei. Pe bătrîn l-a toropit căldura sudului, s-a prăpădit În vreo doi ani. Scăpase din două războaie mon diale, din primul fără un picior, iar din al doilea, cu Aus chwitzul șuierîndu-i pe la urechi. A lovit Însă din plin același Auschwitz În cea dintîi familie
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
luînd-o direct peste grădini, nu țin minte nici vreo urmă de zăpadă ori de noroi. Ajungem la tanti Neli unde am stat plicticos de mult. N-am mai vizitat-o niciodată de atunci, dar nu pot uita Întunecimea casei și căldura dinăuntru plină de aburi. Ne Întoarcem În sfîrșit acasă, unde aflu uluit că barza mi-a adus o surioară. În acest punct, mirarea din mine a lucrat cu atîta intensitate, Încît am ieșit intrigat În curte unde țin minte În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
final, aș dori să punctez idiosincraziile și „scăpările” sale voluntare sau involuntare. Într-un interviu din anul 1989, publicat într-o revistă italiană, Stăniloae făcea această mărturisire: Sfinții Părinți mi-au dezvăluit înțelegerea profundă și completă a lui Dumnezeu și căldura vieții întru El. Teologia și filozofia, pe care le-am studiat în tinerețe, mi-au format o anumită sensibilitate capabilă să exprime modul de a gândi și de a trăi al Părinților. Prin aceeași teologie și filozofie am devenit conștient
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cu fața spre fereastră, rămăsese fără grai : o jumătate de fereastră era înghețată, gerul desenase flori mari de gheață, viscolul troienise grădina, era întuneric și frig, dar prin cealaltă jumătate de fereastră se vedea câmpul galben-auriu, cu grâul copt în căldura verii, cu maci și albăstrele cât vedeai cu ochii. Și atunci, se întrebă tatăl, cum de era așa de întuneric și frig în casă ?! În colțul dinspre răsărit, sub ștergarul alb, icoana lumina blând. Ar fi trecut spre copil era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
își spuse femeia. Și nu se mai întrebă ce caută un bătrân, pe o vreme ca asta, în cea mai îndepărtată casă de pe țărm. "Vreau lumină ca să ajung la soția mea", îi spuse. "Te-ai rătăcit ? Intră, hai, intră la căldură și pleci mâine. De fapt, unde trebuie să ajungi ?" El surâse blând, părea că-și alege cu grijă cuvintele fiindcă vorbele mângâiau pe cineva sau ceva de foarte, foarte departe: "E acolo, a rămas acolo să-l nască pe fiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
vorbea nu înțelegeam. Am crezut că ne-a auzit. Dar el nu se mișca. Doar cântul sau murmurul acela, sau ce-o fi fost curgea necontenit. Am început să ne uităm în jur nu vedeam de unde vine lumina și nici căldură nu știam de unde venea. Am trecut ușor în fața lui, să-l privim. Pe masă, un opaiț. Cu fruntea în mâini, bărbatul murmura cânta -, acum auzeam numele Lui Iisus repetat mereu și mereu. Într-un târziu, a părut că ne vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
de țurțuri strașnic de buni și-și spuse că numai un cioban tare frumos putea să miroase așa. Îl ținea de după gât și-și afundase fața în pletele lui. Era așa de bine acolo, așa de cald dar altfel de căldură decât a soarelui încât adormi. Când se trezi, își văzu prietenii dormind în poieniță. Ursei, câinele, stătea acolo și-i păzea, așa cum făcea de obicei la stână, cu oile soarele era sus și îi era foame. Când deschise pumnul, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]