2,578 matches
-
gîndește, trebuie să-mi pun ordine în gînduri, începe să le explice dînd să se îndrepte înspre un loc mai ferit. Așa nu merge, să tragi chiulul tocmai acum, măcar privește și ia notițe, cel puțin atîta poți să faci. Cască ochii, adulmecă, ciulește urechile, lucrurile se pare că nu stau chiar atît de rău: aglomerația din jur e tot mai mare, se zvonește că vin muncitorii dezlănțuiți de pe platformele industriale, acuși o să fie aici să ne dea o mînă de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ar ridica în clipa asta aripa protectoare de deasupra voastră, cocoșaților, scurmătorilor, rîmători împuțiți. Își mai trage puțin sufletul, este gata să asculte, ține-te bine, nenicule, scuză-i incoerența și bîlbîielile, n ai de ales, dintre toți el a căscat cel mai bine ochii la ce s-a întîmplat. Nici o problemă, știu și singur să-mi fac ordine în gînduri, își spune. Să începem cu începutul, prima victimă a Revoluției din București, bandiților, ăsteia trebuie să-i acordăm cea mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
mai repede, cu atît vei fi mai cîștigat. O singură observație vreau să fac legată de situația asta, adăugase Bătrînul. În majoritatea cazurilor de felul ăsta, cel pe care-l cauți e mai aproape de tine decît își poți închipui. Să caști bine ochii, îl sfătuise. — Ca să vezi cine a fost primul care nu s-a ținut de cuvînt și a lipsit de la întîlnire, zice Curistul. Sau aveți memoria prea scurtă ca să vă mai aduceți aminte de amănuntul ăsta, adaugă Coitorașul. Să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
unei reîncărcări cu qi. Capul Întinderea feței și a gâtului Tehnică: aceasta poate fi practicată stând în postura Calului, șezând sau stând întinși în pat. Înclinați-vă capul în sus și întindeți fața vertical, cât de mult puteți, ca și cum ați căsca foarte tare. Deschideți ochii și gura mari (figura 4.15a). Apoi, contractați mușchii faciali într-o grimasă. Repetați de aproximativ douăzeci de ori, întinzând diferiți mușchi în parte, pe măsură ce deveniți conștienți de existența lor. Apoi, înclinați capul în sus de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
iar ea Îi cere să zâmbească. Spărgea al treilea ou. Celelalte se prăjeau deja În tigaie. Mirosul de ulei Încins se răspândea În toată casa. Ne trebuie o tigaie de teflon. Dădu aprobator din cap. Da, le trebuia și așa ceva. Căscă. Se Întinse. Puțină mișcare nu strică. Afară ningea cu fulgi mari. Înăuntru, cald, plăcut. Era cum nu se poate mai mulțumit de mansarda sa. Datora acest confort și femeii care trebăluia În bucătărie printre cratițe, În bikini și fără sutien
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
strecoare printre perechile Înlănțuite de vraja tangoului. Ca să ajungă În hol fu nevoită să se prelingă pe lângă sânii uriași ai femeii cu păr albastru care bloca ușa și care, până atunci, la o masă retrasă, nu făcuse altceva decât să caște și să se lase sărutată și pipăită de un bărbat pirpiriu, cașectic, rătăcit Într-un palton gri la două rânduri de nasturi, cu o blană de jder la gât, roasă, proaspăt bărbierit și Încălțat cu pantofi de lac atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
albi ca sarea obținută prin evaporare după metoda Dima-Hopârtean, zis Mackensen, iar buzele ei roșii se făceau tot mai palide, gata să plesnească precum bobocii de magnolia. La câțiva pași Marta răsfoia un teanc de reviste. Din când În când căsca prelung fără să-și mai ducă palma la gură. El o privea cu drag și Își spunea că va trebui să lase În grija altora uniforma de seminarist și biserica. Când mâna Amaliei a nimerit sub pătură ca din greșeală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
zi și din noapte și la cele mai mici prețuri. Asigurăm gropari calificați și transport pentru mort, rude și apropiați pe orice distanță și pe orice vreme. Vă așteptăm cu drag.” În tutungerie nu era nimeni. Vânzătoarea răsfoia România literară. Căscă prelung, În loc de salut. Era abia la foaia de mijloc. Mai căscă o dată mai scurt de data asta și, ducându-și palma stângă la gură, trecu mai repede peste cronicile muzicale, de teatru și film, netezi În treacăt ultima pagină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
gropari calificați și transport pentru mort, rude și apropiați pe orice distanță și pe orice vreme. Vă așteptăm cu drag.” În tutungerie nu era nimeni. Vânzătoarea răsfoia România literară. Căscă prelung, În loc de salut. Era abia la foaia de mijloc. Mai căscă o dată mai scurt de data asta și, ducându-și palma stângă la gură, trecu mai repede peste cronicile muzicale, de teatru și film, netezi În treacăt ultima pagină și rămase În aceeași poziție, adică În contre-pied, gata să explodeze În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o deranjeze deloc pe fată. E-n împărăția viselor pentru totdeauna. Soră Margaret, ajută-mă, te rog, să îndepărtez cearșaful. Lee se așeză pe banchetă, alături de mine. Millard și Sears își aprinseră țigările, apoi își scoaseră carnețelele și stilourile. Lee căscă și mă întrebă: — Ai prins vreun fir în dimineața asta? Mi-am dat seama că era încă sub influența benzedrinei. — Mda. A ucis-o un omul lup criminal de pe planeta Marte. Buck Rogers îl urmărește cu nava lui spațială, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
că era încă sub influența benzedrinei. — Mda. A ucis-o un omul lup criminal de pe planeta Marte. Buck Rogers îl urmărește cu nava lui spațială, iar tu ar trebui să mergi acasă și să tragi un pui de somn. Lee căscă din nou. — Mai târziu. Pontul meu cel mai interesant a fost unul cu naziștii. Un tip mi-a spus că l-a văzut pe Hitler într-un bar de pe 39th, colț cu Crenshaw. Dumnezeule, Bucky! Lee își plecă ochii. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mâna mea dreaptă trasează sarcini de genul ăsta. Ăăă, Russ, cine crezi că ar trebui să se ducă? Millard îi scrută pe Cavanaugh și Smith, apoi își mută privirea spre mine, care încercam să trec neobservat, și spre Lee, care căsca, sprijinit de perete. — Bleichert, Blanchard! Voi, isteților, îl interogați pe tatăl domnișoarei Short! ordonă el. Să aduceți raportul mâine dimineață la secția University. Cu o smucitură, Loew smulse din lanț brelocul Phi Beta, care căzu la pământ. Bill Koenig se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
la numărul 1020 bis, pe înserat. Era un apartament amenajat într-un garaj de mărimea unei barăci, în spatele unei clădiri imense, în stil victorian. Înăuntru luminile erau aprinse. — Facem chestia cu polițistul de treabă și cel nasol, îmi propuse Lee, căscând, după care sună la ușă. Ne deschise un bărbat sfrijit, de vreo cincizeci și ceva de ani. — Polițai, nu-i așa? spuse el. Era brunet și avea ochii spălăciți, ca ai fetei din fotografia de cazier, dar aici se termina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cel mai bun de pe Coasta de Vest. Lucrez la Frost King Appliances, pe South Berendo, numărul 4831. Pe șefu’ îl cheamă Mike Mazmanian. Sunați-l. O să-mi confirme alibiul la marele fix, cum te văd și cum mă vezi. Lee căscă și își notă totul. Cleo Short își încrucișă brațele peste pieptul osos, parcă provocându-ne să-l contrazicem. — Domnule Short, când ați văzut-o ultima dată pe fiica dumneavoastră? l-am întrebat. — Betty a venit în Vest în primăvara lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
meseria mea de polițist de la Arestări și am bătut Leimert Park, umblând să dau de el. Dar nu mai puteam scăpa de Dalia Neagră. Când am trecut de 39th colțul dintre 39th și Norton, am văzut o mulțime de curioși căscând gura pe lângă terenul viran, în timp ce vânzătorii de înghețată și hotdogi își comercializau haleala. În fața barului de la intersecția lui 39th cu Crenshaw o femeie în vârstă făcea bani cu portretul lui Betty Short și m-am întrebat dacă nu cumva simpaticul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
con Dios. Păstrează-ți banii. Am pornit-o pe coastă, mergând vreo sută douăzeci de kilometri spre sud, spre Ensenada, și întrebându-mă de unde avea Lee atâția bani de aruncat în stânga și-n dreapta. Călătoria era plăcută: în dreapta mea se căscau râpe abrupte, acoperite de lăstăriș, care se pierdeau în ocean, iar în stânga dealuri și văi acoperite cu foioase. Traficul era lejer. NU prea erau mașini, ci doar o coloană constantă de pietoni ce înaintau spre nord, familii întregi târând valize
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
sinucidere prin împușcare. Ieri, în South June Street, la numărul 514, în Hancock Park. Corpul a fost ridicat și nu par să existe dubii. Fă o analiză completă și lasă raportul la locotenentul Reddin de la secția Wilshire. Ai înțeles? Am căscat. — Mda. Locul a fost sigilat? — Soția mortului o să-ți arate totul. Fii politicos. Avem de-a face cu niște oameni putred de bogați. Am pus receptorul în furcă și am gemut. Apoi am avut o revelație: vila familiei Sprague era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
atenție dosarul, deși știam că e un caz închis. Martha Sprague și Lee, ambii în varianta lor din copilărie, îmi bântuiau visele. Câteodată li se alătura clovnul cu gura tăiată al lui Jane Chambers, care îmi azvârlea reproșuri prin găurile căscate în obraz. Cumpăram în fiecare zi toate cele patru ziare din L.A. și citeam fiecare rubrică. Tevatura cu semnul „Hollywood“ trecuse și nu se făcuse nici o referire la Emmett Sprague, la ancheta Marelui Juriu în cazul clădirilor făcute de mântuială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
un haloimăis, ceva de speriat. Dar altfel sunt simpatici. În timpul acesta, nava spațială interplanetară „Bourul” luneca silențios prin spațiu. Episodul 38 „Veac nou” regăsit Tot vorbind ei de una, de alta, timpul trecu; după faptul că Getta 2 începuse să caște discret, iar picioarele îi căpătaseră o nuanță caldă, rozalie, își dădură seama că e seară. Întotdeauna când Gettei 2 i se colorau astfel picioarele, însemna că îi este somn, senzație pe care roboții nu o cunoșteau, odihna reprezentând pentru ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
poate spune cum e când îți vezi primul copil. I-am studiat fața, degetele, pliurile de la picioarele lui micuțe și parcă fără oase, spiralele urechiușelor, sfârcurile micuțe de pe piept. Mi-am ținut respirația când a oftat, am râs când a căscat, m-am minunat când m-a strâns de deget. Nu mi-am mai putut lua ochii de la el. Ar trebui să existe un cântec pe care femeile să-l cânte în acest moment sau o rugăciune pe care s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și răzbunare, l-a trimis pe Stick la închisoare. În acel punct, mi-am pierdut interesul pentru povestea lui Shery, care părea că nu se mai termină. Voiam să dorm, dar femeia nu putea fi oprită, nu înțelegea aluzia când căscam și nici chiar când închideam ochii. - Închisoarea din Teba nu e ceva de care să râzi, a continuat ea cu un aer sumbru. O groapă hidoasă unde bărbații mor uciși, dar și de disperare sau febră. O groapă plină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
va fi vai și-amar de mine. Avea mania discursurilor și ținea să-și exerseze și pe pielea mea darurile sale oratorice. Numai că eu nu eram ca auditoriul lui obișnuit. De cum se pornea să-mi facă morală, începeam să casc plictisit, ca să-l pedepsesc, deoarece știam că nu suporta să nu fie ascultat cu smerenie. Când vroiam să-l scot din sărite, izbucneam în râs, ceea ce reprezenta în ochii lui o adevărată insultă, pentru care o palmă răsunătoare pe obrajii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
s-a dovedit, într-adevăr, hotărâtoare. Ea m-a îmbrâncit să înaintez, mai departe decât vroiam, pe drumul confruntării cu tata; un drum aspru, dificil pentru amândoi, care nu putea să se termine decât prost. Sub puntea ruptă, s-a căscat o prăpastie pe care timpul n-a făcut decât s-o lărgească. De ce? Lucrurile au fost desigur mult mai complicate. Eu le simplific pentru a le înțelege cât de cât. Îmi spun prin urmare că prea semăna Dinu cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
mângâia puful negru de sub nas cu mândrie, mi-a șoptit într-o zi batjocoritor la ureche că auzise o discuție care mă privea. Directorul se interesase de ce nu mai venea tata deloc la școală și aflase „ascultă, ceva nemaipomenit, puștiule, cască bine urechile. Tatăl tău a descoperit, se pare, că nu ești fiul lui. A pus laba pe niște scrisori de-ale maică-tii, păstrate dintr-o dragoste ascunsă, de la un preot. De aceea ai ieșit tu atât de cucernic. Furios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
unui băiețandru. În scurtă vreme i-am cucerit și nu mai conteneau să se minuneze: „Și ce bine desenează, altul în jocul lui și-ar fi luat nasul la purtare”. Noroc că tata nu mă mai căuta deloc. Ar fi căscat ochii mari și m-ar fi dat de gol. Mi s-a permis să ies singur în oraș și într-o zi le-am comunicat că aș fi vrut să mă angajez îngrijitor la Școala de Belle Arte, unde era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]