2,267 matches
-
amplasat nu lângă biserică, ci lângă singurele case care mai sunt locuite. Modalitățile de transport sunt aceleași, pe jos sau pe cal. Numeroasele „păraie” cate traversează drumul fac ca și accesul pe jos să fie foarte greoi. Ca numeroase alte cătune din Munții Apuseni, Dealu Geoagiului este pe cale de dispariție. Bătrânii s-au stins în tăcere, iar cei în putere, lipsiți de mijloace de a-și câștiga existența, de drumuri de acces, izolați în cele 4-5 luni de iarnă, s-au
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]
-
Vasile Păscu (n.27 ianuarie 1910 - d.30 decembrie 1978) este un pictor din România. S-a născut la 27 ianuarie 1910, în cătunul Giurgeni, comuna Corni din județul Tecuci. Părinții săi, Mihai și Maria Păscu, erau oameni modești, țărani cu frica lui Dumnezeu. Artistul păstrează multe amintiri din perioada copilăriei pe care o descrie mai târziu în Jurnalul sau ținut din 1964 și
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
ale căror urme vagi se mai puteau observa în teren în secolul al XIX-lea. Între izvor și vărsarea în Arieș valea are o lungime totală de cca 7 km. Apa văii este sărată. Înainte de vărsare, valea străbate cartierul (fostul cătun) "Sfântu Ion" ("Sân Ion"), care a preluat vechiul nume medieval al bisericii așezării. În anul 2008 proprietarul unei balastiere de pe cursul mijlociu al Văii Sărate a distrus din neglijență un sit arheologic roman și medieval (necunoscut până atunci), în cursul
Râul Valea Sărată, Arieș () [Corola-website/Science/325599_a_326928]
-
Comori arhivistice vâlcene. Buc.1985 nr 326) De menționat că, până în anul 1962, în acest sat a locuit boierul Chiricel, în al carui conac a fost amplasat sediul CAP-ului!!! Satul POPEȘTI -Apare documentar abia în anul 1900 că un cătun al satului Ciumagi.În 1925, împreună cu satele Găgeni și Păsculesti , aparține de com. Ciumagi.Prin Legea administrativă din 6 septembrie 1950, se înființează regiunea Vâlcea și raionul Lădești iar satul Popești trece la com. Lădești. Satul MĂLDĂREȘTI - Prima atestare documentara
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
o plângere împotriva actorului și umoristului Sacha Cohen care l-a interpretat pe Borat într-un film documentar în care incită la violență și la încălcarea legilor germane cu privire la discriminare. O parte din acest film satiric, care în film reprezintă cătunul kazah Borat, este realizat în realitate într-un sat țigănesc din România. În plus, personajul face referință la faptul că se dedică la urmărirea țiganilor și accidentarea acestora cu autoturismul. În cartea Tintin, în capitolul "Bijuteriile lui Castafiore", se critică
Antițigănism () [Corola-website/Science/325238_a_326567]
-
Ibidem ). 1893. Satul Dobricea, arondat la comuna Tereuja, Plasa Oltețul de sus. ( Ibidem ). 1899. Satul Diaconești, comuna Obislavul, plasa Oltețul de sus, 75 moșneni. Satul Dobricea, comuna Băești, plasa Oltețul de sus - 150 moșneni răzeși. Comuna Băești, compusă din 3 cătune, plasa Oltețul de sus - 947 locuitori. Comuna Grădiștea,compusă din 3 cătune, plasa Oltețul de sus - 792 locuitori din care 200 moșneni răzeși. Comuna Obislavul, compusă din 4 cătune, Plasa Oltețul de Sus - 872 locuitori. Satul Linia, comuna Obislavul, plasa
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Ibidem ). 1899. Satul Diaconești, comuna Obislavul, plasa Oltețul de sus, 75 moșneni. Satul Dobricea, comuna Băești, plasa Oltețul de sus - 150 moșneni răzeși. Comuna Băești, compusă din 3 cătune, plasa Oltețul de sus - 947 locuitori. Comuna Grădiștea,compusă din 3 cătune, plasa Oltețul de sus - 792 locuitori din care 200 moșneni răzeși. Comuna Obislavul, compusă din 4 cătune, Plasa Oltețul de Sus - 872 locuitori. Satul Linia, comuna Obislavul, plasa Oltețul de sus - 91 moșneni răzeși. Satul Străchinești, comuna Băești, plasa Oltețul
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Oltețul de sus - 150 moșneni răzeși. Comuna Băești, compusă din 3 cătune, plasa Oltețul de sus - 947 locuitori. Comuna Grădiștea,compusă din 3 cătune, plasa Oltețul de sus - 792 locuitori din care 200 moșneni răzeși. Comuna Obislavul, compusă din 4 cătune, Plasa Oltețul de Sus - 872 locuitori. Satul Linia, comuna Obislavul, plasa Oltețul de sus - 91 moșneni răzeși. Satul Străchinești, comuna Băești, plasa Oltețul de sus - 66 moșneni răzeși. Satul Turburea, comuna Băești, plasa Oltețul de sus - 93 de moșneni răzeși
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
cea mai mai mare parte colmatate, care mai primesc apă în timpul viiturilor mari. Inundațiile din sec.XIX au determinat și strămutarea totală a vetrei unor sate (Ciulnița, Ion Ghica, Ivănești) sau numai parțială (Poiana și Ghimpați); altele cum a fost Cătunul Livedea a fost părăsit după ce cursul Ialomiței a fost abătut din Municipiul Slobozia, pe lângă marginea dunei unde este și în prezent. Debitul mediu multianual de aluviuni transportat de Ialomița este de 165 kg./sec. măsurat la Slobozia. În ultimele decenii
Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/324533_a_325862]
-
proprietari funciari erau moștenitorii lui Alexandru Vidrașcu. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Petrești (inclusă atunci în comuna Horgești). Comuna Pâncești făcea parte din plasa Răcăciuni a aceluiași județ și avea în compunere satele Dieneț, Dealu, Fulgerișu, Pâncești și cătunele Chilia, Motoc și Răstoaca, populația lor totală fiind de 1961 de locuitori. Legea administrației din 1931 consemnează în comuna Păncești satele Chilia Benei, Dealu-Dieneț, Dieneț, Fulgeriș, Motoc și Păncești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
se află în cătunul cu același nume, socotit drept cartier al municipiului Turda, județul Cluj, (fost Hotar Piatra Hărcana, azi Str. Hărcana). A fost construită în anul 1828 în localitatea Poșaga de Jos fiind edificiul de cult utilizat de comunitatea greco-catolică din această localitate
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
Sfinților Arhangheli"”, acesta fiind semnalat până în anul 1972. Ulterior există posibilitatea ca acesta să fi fost schimbat cu hramul „Înălțarea Domnului”. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Apărut în perioada interbelică în urma împroprietăririlor din anul 1923, cătunul ce inițial se numea Piatra Hărcăni iar mai pe urmă Hărcana nu a avut o biserică proprie de la începuturile sale. Niciodată prea numeros, cătunul a avut momentele sale de criză. Situat aproape pe linia frontului în anul 1944, a suferit
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
află pe noua listă a monumentelor istorice. Apărut în perioada interbelică în urma împroprietăririlor din anul 1923, cătunul ce inițial se numea Piatra Hărcăni iar mai pe urmă Hărcana nu a avut o biserică proprie de la începuturile sale. Niciodată prea numeros, cătunul a avut momentele sale de criză. Situat aproape pe linia frontului în anul 1944, a suferit de pe urma războiului ca și întreaga zonă. Anul 1972 surprinde Hărcana cu doar 62 de familii de ortodocși, numărul lor împuținându-se de la an la
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
bisericilor de lemn din zona munților Apuseni aflăm că de fapt, locul de origine a bisericii de lemn din Hărcana nu este Poșaga de Sus ci localitatea învecinată, Poșaga de Jos. Despre Poșaga de Sus se știe că folosește împreună cu cătunul Belioara (în prezent înglobat în localitatea Poșaga de Sus) aceeași biserică ridicată la sfârșitul secolului al XVIII-lea. De altfel, istoricul bisericii din Hărcana, întocmit în anul 1972 menționează ca loc de aducere a bisericii satul Poșaga, fără a se
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
Câmpiei Bărăganului, când sunt aduși în această mănoasă câmpie a țării, țăranii săraci proveniți din diverse zone submontane (Buzău ori Prahova). Așa apar cosare, hanuri, tarle, odăi. În harta rusească începută în 1835 și terminată în 1853 sunt trecute satele, cătunele, numărul de gospodării, de cârciumi, de tarle, cosare, mori, pive. Cătunul este “așezare omenească grupată”, iar numărul lor alcătuia la mijlocul secolului XIX cam 84% din totalul așezărilor. După 1870 arendașii moșiei au început să aducă lucrători din Buzău sau Prahova
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
țăranii săraci proveniți din diverse zone submontane (Buzău ori Prahova). Așa apar cosare, hanuri, tarle, odăi. În harta rusească începută în 1835 și terminată în 1853 sunt trecute satele, cătunele, numărul de gospodării, de cârciumi, de tarle, cosare, mori, pive. Cătunul este “așezare omenească grupată”, iar numărul lor alcătuia la mijlocul secolului XIX cam 84% din totalul așezărilor. După 1870 arendașii moșiei au început să aducă lucrători din Buzău sau Prahova care au întemeiat sălașe ori tarle unde locuiau numai vara în
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
fost excluși de pe liste, iar alții nu s-au prezentat, cifra s-a redus la 48342 de împroprietăriți, din care la 36947 li s-au dat și locuri de casă. Au luat ființă astfel 130 de comune și 26 de cătune noi pe moșiile statului. Printre acestea se număra și Gheorghe Lazăr, în 1884. Foștii clăcași s-au așezat în trei locuri: pe viroaga Stâncuței, întemeind cătunul Stâncuța (Ochiul Boului); alții pe malul de nord al bălții Ezer, cătun numit Caserie
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
și locuri de casă. Au luat ființă astfel 130 de comune și 26 de cătune noi pe moșiile statului. Printre acestea se număra și Gheorghe Lazăr, în 1884. Foștii clăcași s-au așezat în trei locuri: pe viroaga Stâncuței, întemeind cătunul Stâncuța (Ochiul Boului); alții pe malul de nord al bălții Ezer, cătun numit Caserie, și alții spre Nord, pe o vale, întemeind cătunul Capul Moșiei. Mai existau și cătunele Ezer, Bucu - Mătășești și Sărățeni. În 1879 o comisie ad-hoc stabilește
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
26 de cătune noi pe moșiile statului. Printre acestea se număra și Gheorghe Lazăr, în 1884. Foștii clăcași s-au așezat în trei locuri: pe viroaga Stâncuței, întemeind cătunul Stâncuța (Ochiul Boului); alții pe malul de nord al bălții Ezer, cătun numit Caserie, și alții spre Nord, pe o vale, întemeind cătunul Capul Moșiei. Mai existau și cătunele Ezer, Bucu - Mătășești și Sărățeni. În 1879 o comisie ad-hoc stabilește ca pe moșia Bucu - Mătășești să se înființeze o comună de 400
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
și Gheorghe Lazăr, în 1884. Foștii clăcași s-au așezat în trei locuri: pe viroaga Stâncuței, întemeind cătunul Stâncuța (Ochiul Boului); alții pe malul de nord al bălții Ezer, cătun numit Caserie, și alții spre Nord, pe o vale, întemeind cătunul Capul Moșiei. Mai existau și cătunele Ezer, Bucu - Mătășești și Sărățeni. În 1879 o comisie ad-hoc stabilește ca pe moșia Bucu - Mătășești să se înființeze o comună de 400 de capi de familie, formată din însurăței din cele trei cătune
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
clăcași s-au așezat în trei locuri: pe viroaga Stâncuței, întemeind cătunul Stâncuța (Ochiul Boului); alții pe malul de nord al bălții Ezer, cătun numit Caserie, și alții spre Nord, pe o vale, întemeind cătunul Capul Moșiei. Mai existau și cătunele Ezer, Bucu - Mătășești și Sărățeni. În 1879 o comisie ad-hoc stabilește ca pe moșia Bucu - Mătășești să se înființeze o comună de 400 de capi de familie, formată din însurăței din cele trei cătune, aflate deja pe moșie (Caserie, Stâncuța
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
cătunul Capul Moșiei. Mai existau și cătunele Ezer, Bucu - Mătășești și Sărățeni. În 1879 o comisie ad-hoc stabilește ca pe moșia Bucu - Mătășești să se înființeze o comună de 400 de capi de familie, formată din însurăței din cele trei cătune, aflate deja pe moșie (Caserie, Stâncuța și Capul Moșiei), din însurăței din județul Buzău, din județul Brăila și din locuitori din comunele ialomițene din jur. Lucrările de delimitare au început în 1882 și s-au terminat în 1884. Inginerul hotarnic
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
Moșia Strâmbeni a fost a sfintei Mânăstiri Aninoasa din județul Muscel și o găsim până la 1810-1830 în actele vechi sub denumirea de Strâmba, iar după 1830-1842 sub numele de Burdea-Căldăraru. Din anul 1864 s-a dat drept loturi sătenilor din cătunele Betegi și Ciuculești din satul Bucov de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, odată cu secularizarea averilor mânăstirești. Satul Bucov (fără Purcărești) este așezat pe Moșia medelnicerului Tudorache Serdarul, cel ce a dat-o prin testament la 1830 Sfintei Mânăstiri de maici Pasărea
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Constantin Aga Bălăceanu) pentru moșia Miroși: colonel Petru Maco pentru a da autorizație susnumitei soții, Ioan Chitu pentru moșia ce se hotărăște acum, obșea moștenilor Diaconești ce se trag din moștenii Râculești (Bucov-Adunați) pentru moșia lor Râca, obștea moștenilor din cătunul Adunați, comuna Strâmbeni pentru moșia lor, Adunați ( nn. cătunul Adunați este comuna Căldăraru?), obștea locuitorilor din comuna Bucov-Adunați pentru terenurile cu care au fost împroprietăriți la 1864 din moșia Râca-Pasărea, obștea locuitorilor din cătunul Purcărești, comuna Popești-Palanga, împroprietăriți pe moșia
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
pentru a da autorizație susnumitei soții, Ioan Chitu pentru moșia ce se hotărăște acum, obșea moștenilor Diaconești ce se trag din moștenii Râculești (Bucov-Adunați) pentru moșia lor Râca, obștea moștenilor din cătunul Adunați, comuna Strâmbeni pentru moșia lor, Adunați ( nn. cătunul Adunați este comuna Căldăraru?), obștea locuitorilor din comuna Bucov-Adunați pentru terenurile cu care au fost împroprietăriți la 1864 din moșia Râca-Pasărea, obștea locuitorilor din cătunul Purcărești, comuna Popești-Palanga, împroprietăriți pe moșia Tătărăști a lui Ștefan Bellu, obștea locuitorilor din cătunele
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]