3,930 matches
-
elită coruptă", constituie o parte semnificativă a populismului Reformiștilor. Programul electoral al Partidului Reformei din 1997, invoca o "țară construită și definită de propriii săi cetățeni, mai degrabă decât de acțiunile guvernului". "Dreptatea socială" ar trebui să însemne ca fiecare canadian "să muncească pentru sine și pentru familia sa și nu pentru guvern", iar vechile obligații publice să fie transferate indivizilor privați, familiilor și "comunităților" nespecificate (RPC, 1997: 5, 11). Așa cum ne putem aștepta de la un discurs populist, adevărata cetățenie și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
deoarece cheltuiește pentru a reglementa activitatea corporațiilor și redistribuie resurse, în loc să procedeze invers. O scurtă examinare a bazinului de suporteri electorali ai Reformiștilor ar putea clarifica modalitatea în care acest partid a îmbinat populismul cu eforturile de reconstrucție a democrației canadiene. La alegerile federale din 1993 și 1997, Partidul Reformei a atras un sprijin notabil din partea segmentelor electorale ale provinciilor din vestul Canadei: muncitori, fermieri, mici întreprizători, votanților din clasa de mijloc urbană și a avut un succes consistent în Ontario
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Reformei a putut clama că se bucură de sprijinul relativ larg al "non-elitelor", mai cu seamă în privința criticilor îndreptate către partidele convenționale și în privința pledoariei pentru instrumentele democrației directe. Indubitabil Reformiștii au reușit să redefinească discursul politic și, în interiorul sistemului canadian de partide politice, să pretindă partea leului în materie de populism. Această atitudine a lăsat urme adânci în sistemul de partide al Canadei și a marcat decisiv spațiul public, unde se profilase deja un oarecare declin al disponibilității de a
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populism. Această atitudine a lăsat urme adânci în sistemul de partide al Canadei și a marcat decisiv spațiul public, unde se profilase deja un oarecare declin al disponibilității de a acorda legitimitate practicilor și instituțiilor specifice reprezentării parlamentare. Între partidele canadiene anglofone, Reformiștii au fost principalii beneficiari ai aversiunii, în creștere în anii '80 și '90, față de partidele politice (Cross, 2002; Gidengil et al., 2001). Sindicatele și canadienii cu venituri modeste erau segmentele care furnizau cei mai mulți votanți anti-partide, votanți care au
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
gândire suspecte din punct de vedere moral. 3.3 Populismul succesorilor Partidului Reformei În anul 2000, noua orientare fundamentală de dreapta a Partidului Reformei a devenit și mai clară odată cu transformarea formațiunii în Canadian Reform Conservative Alliance - Alianța Reformist Conservatoare Canadiană (CRCA). Această metamorfoză avusese drept scop atragerea unui electorat mai larg, care să includă votanții de centru-dreapta din Ontario și mai mulți electori din zonele urbane ale Canadei anglofone. Odată cu această reinventare ca "Alianță", Reformiști au renunțat la ideea potrivit
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în care toate provinciile să beneficieze de aceeași reprezentare) și a recunoscut că realizarea unei zone politice fără partide și grupuri de interese nu este un obiectiv realist. Astfel, următoarea opțiune ar fi fost aceea de a instala în Parlamentul canadian o putere, aleasă 4, contra-majoritaristă, dar în același timp legitimată democratic. Un asemenea corp politic ar putea contracara acțiunea intruzivă a statului în societatea civilă și ar putea dispune reduceri ale dimensiunii și impactului statului. 3.4. Populismul Partidului Reformei
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
evoluția sistemului de partide și pentru modurile de reprezentare politică care îi sunt atașate" (efectul pozitiv 4). Acest rol de constituire a punților ideologice și de transformare a sistemului de partide a fost asigurat întâi de mai vechile partide populiste canadiene, de stânga sau de dreapta, cum ar fi: Cooperative Commonwealth Federation - Federația Commonwealth-ului Cooperativ, numeroasele partide provinciale de centru stânga ale fermierilor și Social Credit Party - Partidul Creditului Social, în provincia Alberta (Laycock, 1990). Este adevărat că rolul jucat de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de stat, care a existat în politica federală încă de la începutul anilor '70. Această opoziție și-a găsit expresia în constituirea unei identități a "poporului" care se sprijinea pe elemente de anti-imigrație, anti-aborigeni și pe elemente de rasism îndreptat împotriva canadienilor francofoni. Însă prin comparație cu rasismul afirmat fățiș de numeroase partide populiste din Europa, împotrivirea Partidul Reformei față de multiculturalism și față de imigranții care nu erau albi și/sau nu erau creștini a reprezentat un subiect minor (Laycock, 2001: ch 7
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
nefirești între, pe de-o parte birocrați și asistențialismul care perturbă funcționarea pieței și partidele nedemocrate ținute ostatice de grupurile de interese speciale care beneficiază de pe urma distorsiunilor pieței (Laycock, 2001, 2005b). Cu excepția naționalismului de inspirație francofonă, de dinainte de 1960, populismul canadian nu a reprezentat niciodată o amenințare serioasă la adresa minorităților. S-ar putea argumenta chiar că versiunea social-democrată a populismului anglofon, din perioada 1930 și începutul anilor '90, a susținut mai puternic regimul drepturilor liberale și a dovedit un mai mare
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
dovedit un mai mare etuziasm față de potențialul democratic al parlamentarismului decât oricare dintre celelalte două partide centriste mari. Acest model comportamental s-a schimbat odată cu apariția Partidului Reformei și cu primii săi ani de activitate. Începând cu 1982, democrația liberală Canadiană a asumat elemente de protecție constituțională a minorităților utilizând așa numita "diferențiere a drepturilor în funcție de grup" (Kymlicka, 1998, 1996) și o oarecare orientare redistributivă, în încercarea de a da un sens noțiunii de egalitate civică. Astfel, prin contrast cu practicile
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cultura politică a locului, timp de o generație, canadienii au experimentat un populism de piață hayekian (Sawer & Laycock, 2009), al cărui scop este acela de a arăta că acest sistem al drepturilor individuale și sociale reprezintă o amenințare la adresa formei canadiene specifice de democrație liberală. Potrivit ipotezei 4 a editorilor, acest lucru ar însemna că impactul asupra democrației produs de Partidul Reformei a fost unul modest. Dar, cel puțin la nivelul politicii federale și în acord cu orizontul de așteptări pe
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
secțiunea 1.4.2) care afirmă că: "populismul poate face uz de noțiunea de regulă a majorității și de practicile care îi sunt asociate pentru a se sustrage și ignora drepturile minorităților". Merită adăugat că principalul cenzor al actualului guvern canadian, care ar vrea să scoată în afara legii mariajul homosexualilor, ba chiar să le interzică acestora ocuparea poziției de profesor în școlile publice, este Curtea Supremă a Canadei și modalitatea în care această instituție interpretează și apără egalitatea așa cum este ea
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
să scoată în afara legii mariajul homosexualilor, ba chiar să le interzică acestora ocuparea poziției de profesor în școlile publice, este Curtea Supremă a Canadei și modalitatea în care această instituție interpretează și apără egalitatea așa cum este ea formulată în Carta Canadiană a Drepturilor și Libertăților. Animozitatea afișată de Partidul Conservator față de drepturile minorităților este o moștenire directă a Partidului Reformei. Versiunea canadiană a sistemului de tip Westminster presupune o dominație a legislativului de către executiv mult mai accentuată decât în alte regimuri
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Supremă a Canadei și modalitatea în care această instituție interpretează și apără egalitatea așa cum este ea formulată în Carta Canadiană a Drepturilor și Libertăților. Animozitatea afișată de Partidul Conservator față de drepturile minorităților este o moștenire directă a Partidului Reformei. Versiunea canadiană a sistemului de tip Westminster presupune o dominație a legislativului de către executiv mult mai accentuată decât în alte regimuri democrat liberale consolidate (Bakvis & Wolinetz, 2005). Dezvoltările potențiale ale acestei dominații pot fi exploatate de către un partid capabil să manipuleze temele
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fi considerate populiste în măsura în care fiecare dintre ele, implicit sau explicit, angajează antagonismul fundamental între diversele elite și poporul virtuos, însă mereu tras pe sfoară. De asemenea, Partidul Reformei a vorbit adesea, cu insistență, despre absența răspunderii și transparenței (accountability) Parlamentului Canadian, dominat de partide "de modă veche". Argumentând că elitele de partid, împreună cu grupurile de interese care le sunt asociate, au ignorat în mod repetat voința poporului pe mai toate subiectele importante, de la pedeapsa capitală, la chestiunea avortului sau la modificarea
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
publică restrânsă și în care rolul instituțiilor de mediere și al organizațiilor corespondente este în mod conștient devalorizat. (Laycock & Barney, 1999: 322-323) Același tip de neîncredere în instituțiile de mediere, în special în Curțile având ca prerogativă să interpreteze Carta Canadiană a Drepturilor și Libertăților, a fost afișat de către intelectualii Partidului Reformei și chiar de însuși Manning (Laycock 2005 b). În fiecare din aceste cazuri, criticile reformiștilor vizau protecția unor drepturi sociale sau a unor reglementări ale mediului de afaceri pe
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a reprezentat o negare fățișă a ideii potrivit căreia parlamentul are dreptul să controleze guvernul. Ideea implicată aici, și anume că parlamentul reprezintă un obstacol în calea adevăratei democrații, sugerează o clară tendință plebiscitară. Atitudinile critice față de sistemul de reprezentare canadian, prezente în discursul Reformiștilor, indică o linie directă între aceștia și actualul guvern conservator. Partidul Conservator a abandonat recursul populist la mecanismele plebiscitare, anti-reprezentative, dar a reținut în discursul său o anumită critică a instituțiilor de reprezentare. Faptul că Manning
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Populismul profesat de Partidul Reformei este fără îndoială unul "rarefiat", multe din elementele nucleului său ideologic fiind comune dreptei contemporane nord-americane. Însă trebuie remarcat că o utilizare strategică a temelor populiste a fost crucială pentru intrarea Partidului Reformei în sistemul canadian de partide politice și, în definitiv, pentru impactul acestei formațiuni. Prestația publică a populismului Partidului Reformei s-a bazat pe trâmbițarea răspunderii și transparenței democratice (accountability) și pe detronarea elitelor tradiționale (Archer & Ellis, 1994; Clarke et al., 2000; Flanagan, 1995
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
politicii. Însă, să fie vorba aici de o repudiere sau de o prelungire logică a eforturilor Partidului Reformei de a furniza o alternativă la modul obișnuit în care se face politică în Canada? Antrenând o transformare de proporții a sistemului canadian de partide, Partidul Reformei a reușit într-o oarecare măsură să "revitalizeze atât opinia publică, cât și mișcările sociale", proclamându-și intențiile de a "adânci procesul de democratizare a democrației" (efectul pozitiv 6). Așa cum s-a arătat mai devreme, Reformiștii
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
îndoială acest fapt a readus pe scenă dimensiunea conflictuală a politicii (efectul pozitiv 6) sau cel puțin i-a dat acestuia o nouă axă de dezvoltare. Acest eveniment a fost însoțit de o semnificativă alunecare spre drepta a presei scrise canadiene (Martin, 2010), de o creștere a finanțărilor și a legitimității think-tank-urilor care promovau piața liberă, de urmărirea unei agende de dreapta de către administrația conservator-progresistă în mai multe provincii importante ale Canadei anglofone (Ibbitson, 1997; Laird, 1998; Laycock, 2001) și de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
-se consensului privind propunerile de reformă constituțională, afișând în permanență dezgustul față de partidele "de modă veche". După 1993, ascensiunea rapidă a acestei formațiuni în rândul partidelor importante de opoziție în Canada anglofonă a reprezentat un factor cheie în fragmentarea sistemului canadian de partide (Carty, Cross & Young, 2000). Având un sistem parlamentar de tip Westminster și un executiv contopit cu legislativul, mecanismul de echilibru și control (checks and balances) este asigurat de instituțiile federale și de cele juridice, mai cu seamă atunci când
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Națiuni") și locuitorii Québecului. Însă, principalul obiectiv al Partidului Reformei a fost acela de a recuza Statul social împreună cu noile forme de "cetățenie socială", drepturile acordate anumitor grupuri și nu fundamentele instituționale și culturale ale democrației liberale, în versiunea lor canadiană. Dacă ar fi intrat în conflict cu normele fundamentale ale democrației, Partidul Reformei s-ar fi expus izolării politice. În Canada, la fel ca și în Statele Unite, populismul, sau cel puțin o parte consistentă a revendicărilor populiste, reprezintă condiții necesare
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a reprezentat o condiție necesară a succesului partidelor conservatoare, atât în Canada, cât și în America, deoarece toate formațiunile politice trebuie să utilizeze ethosul egalitarist care situează politica de centru și pe cea de centru-stânga. Astfel, revendicarea regionalistă a vestului canadian de a se afla pe picior de egalitate cu centrul țării și zugrăvirea măsurilor democrației directe ca instrumente care pot dejuca afacerile elitelor provenite din vechile partide, au fost elementele fundamentale ale angajării ethosului egalitarist de către Partidul Reformei. Într-o
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și făcut mai multe lucruri decât oricare alt partid pentru a împiedica o reformă constituțională care să extindă drepturile minorităților și care să mărească puterile guvernului regional al Québecului. Nu este nicio îndoială că Reformiștii au vrut să polarizeze politica canadiană și sistemul aferent de partide politice, deranjând, întâi, consensul partizan privind multiculturalismul și drepturile femeilor și continuând cu temele mai generale ale sprijinului acordat statului social. De asemenea, fără discuție, Partidul Reformei a reușit să polarizeze spațiul politic canadian, injectând
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
politica canadiană și sistemul aferent de partide politice, deranjând, întâi, consensul partizan privind multiculturalismul și drepturile femeilor și continuând cu temele mai generale ale sprijinului acordat statului social. De asemenea, fără discuție, Partidul Reformei a reușit să polarizeze spațiul politic canadian, injectând în competiția partizană un clivaj populist cu efecte de fragmentare. Procedând astfel, partidul a promovat o abordare plebiscitară a guvernanței, care a accelerat declinul legitimității instituțiilor reprezentative și a dus o adevărată campanie pentru "îngustarea spațiului democratic" în anumite
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]