222,545 matches
-
mulți ne întristăm pentru păcate, dar iubim pricinile lor. Numai atunci se șterg greșelile, când, urând pricinile prin care s-au săvârșit, ne oștim împotriva lor, schimbând înfrângerea dintâi prin biruința de pe urmă<footnote Teognost, „Despre făptuire, contemplație și preoție”, cap. 4, în „Filocalia...”, vol. IV, p. 248. footnote>. Iar dacă totuși am săvârșit păcatul, Părinții neptici ne învață să ne căim și să încercăm să ne eliberăm de el tot cu atâta tărie și intensitate cu care am păcătuit, căci
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
săturarea veseliei și a bucuriei spre odihnă. Prin aceasta se va desfăta și de curăția bunei miresme și a nevoinței și se va bucura de plăcerea de negrăit a roadelor nemuritoare ale Duhului<footnote Cuv. Nichita Stithatul, „Cele 300 de capete”, suta întâi, cap. 86, în „Filocalia...”, vol. VI, p. 220. footnote>. De păcat ne curățim fie prin osteneli de voie, fie prin necazuri fără de voie<footnote Ibidem, suta a doua, cap. 9, p. 230 footnote>, în cazul celor din urmă
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
a bucuriei spre odihnă. Prin aceasta se va desfăta și de curăția bunei miresme și a nevoinței și se va bucura de plăcerea de negrăit a roadelor nemuritoare ale Duhului<footnote Cuv. Nichita Stithatul, „Cele 300 de capete”, suta întâi, cap. 86, în „Filocalia...”, vol. VI, p. 220. footnote>. De păcat ne curățim fie prin osteneli de voie, fie prin necazuri fără de voie<footnote Ibidem, suta a doua, cap. 9, p. 230 footnote>, în cazul celor din urmă, atunci când nu cârtim
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ale Duhului<footnote Cuv. Nichita Stithatul, „Cele 300 de capete”, suta întâi, cap. 86, în „Filocalia...”, vol. VI, p. 220. footnote>. De păcat ne curățim fie prin osteneli de voie, fie prin necazuri fără de voie<footnote Ibidem, suta a doua, cap. 9, p. 230 footnote>, în cazul celor din urmă, atunci când nu cârtim înaintea lui Dumnezeu. Dacă nu ne curățim prin osteneli de bunăvoie, ne vin cele fără de voie, acestea fiind absolut necesare pentru purificarea noastră. „Dacă tot păcatul se face
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
prin vreo certare adusă de Providența dumnezeiască. Căci dacă ne-am judeca pe noi înșine, n-am fi judecați; iar judecați fiind de Domnul, ne pedepsim ca să nu fim osândiți împreună cu lumea (I Corinteni 11,31;32)”<footnote Sf. Maxim, „Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 41, în „Filocalia...”, vol. II, p. 76. footnote>. Pe măsura luptei noastre duhovnicești ne va ajuta și harul lui Dumnezeu, căci nu ajunge numai râvna noastră dacă nu suntem ajutați și de har, dar
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
dumnezeiască. Căci dacă ne-am judeca pe noi înșine, n-am fi judecați; iar judecați fiind de Domnul, ne pedepsim ca să nu fim osândiți împreună cu lumea (I Corinteni 11,31;32)”<footnote Sf. Maxim, „Capete despre dragoste”, suta a doua, cap. 41, în „Filocalia...”, vol. II, p. 76. footnote>. Pe măsura luptei noastre duhovnicești ne va ajuta și harul lui Dumnezeu, căci nu ajunge numai râvna noastră dacă nu suntem ajutați și de har, dar nici nu ne folosim din revărsarea
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
putere să păzim măcar trupurile noastre fără de păcat și să credem că ținând seama de foametea ce am apucat-o, va face Dumnezeu și cu noi mila pe care a făcut-o cu sfinții Săi<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cap. 17, p. 400. footnote>. Se poate lesne observa că Sfinții Părinți îndeamnă la râvnă și silire spre cele bune și spre lepădarea de cele contrare, căci numai poate fi răpus păcatul care a pus stăpânire pe noi. Referitor la aceasta
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Ea va birui cu marea ei putere și va înfrânge obișnuința cea rea și răutatea dracilor. Va birui și pornirea spre mai rău a sufletelor noastre, precum va birui și mișcările necuvenite ale trupului<footnote Sf. Ioan Carpatinul, „Una sută capete de mângâiere”, cap. 50, în „Filocalia...”, vol. IV, pp. 138-139. footnote>. Foarte interesant de notat este și faptul că, Părinții relevă remediile fiecărui păcat capital. Astfel, arată că lăcomia pântecelui este spulberată prin post și înfrânare; desfrânarea, prin disciplină trupească
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
cu marea ei putere și va înfrânge obișnuința cea rea și răutatea dracilor. Va birui și pornirea spre mai rău a sufletelor noastre, precum va birui și mișcările necuvenite ale trupului<footnote Sf. Ioan Carpatinul, „Una sută capete de mângâiere”, cap. 50, în „Filocalia...”, vol. IV, pp. 138-139. footnote>. Foarte interesant de notat este și faptul că, Părinții relevă remediile fiecărui păcat capital. Astfel, arată că lăcomia pântecelui este spulberată prin post și înfrânare; desfrânarea, prin disciplină trupească și sufletească, prin
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
că „pentru cinci pricini se oprește sufletul de la păcate : sau pentru frica oamenilor, sau pentru frica judecății, sau pentru răsplata viitoare, sau pentru dragostea lui Dumnezeu, sau, în sfârșit, pentru mustrarea conștiinței”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, op. cit., suta a doua, cap. 81, p. 83. footnote>. Pentru a ne dezbrăca de omul vechi care a păcătuit și a restabili comuniunea cu Dumnezeu, alterată de păcat, avem nevoie de multe rugăciuni însoțite de pocăință sinceră și de lacrimi, căci „pot și lacrimile a
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
lacrimilor; iar întunericul sufletului cel din amărăciunea mâniei, să-l alungăm prin lumina căinței, și prin dulceața dragostei de Dumnezeu să ne unim iarăși cu Cel de care ne-am înstrăinat prin acelea”<footnote Cuviosul Nichita Stithatul, op. cit., suta întâi, cap. 64, p. 212. footnote>. Păcătosul ce se pocăiește pentru nelegiuirile făcute trebuie să ia ferma hotărâre de a-și schimba viața și a o trăi conform poruncilor lui Dumnezeu. „Domnul a îndreptat întregul - spune Sfântul Grigorie de Nyssa -, îmbunătățind fiecare
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
cele rele), abia atunci își va cunoaște cu de-amănuntul toate păcatele ce le-a făcut înaintea lui Dumnezeu. Căci nu-și vede omul păcatele sale de nu se va desface de ele cu amărăciune<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cap. 27, p. 399. footnote>, căci „virtuțile și păcatele fac mintea oarbă; unele, ca să nu vadă virtuțile, celelalte, ca să nu vadă păcatele”<footnote Avva Filimon, „Cuvânt foarte folositor”, în „Filocalia...”, vol. IV, p. 174. footnote>. Omul copleșit de cele trupești se
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
departe neîntrerupt. E o călătorie veșnică spre paradisul ciclicității. Și al evoluției, totodată. „Da, trebuie să îl lăsați aici, poate mai pe seară, dacă nu aveți treabă, treceți să îl luați", îmi spune doamna după o scurtă examinare. Dau din cap afirmativ, mulțumindu-i. Privirea îmi fuge din nou la formele ceasurilor și la diversitatea lor. Rămân gânditoare, analizând pe rând ceasurile. „Fiecare ceas are povestea lui", îmi spune doamna, îngrjind meticulos un pandantiv de un albastru electrizant, decorat cu elemente
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
scrisoarea parvenită mie prin Scala, care mi-a făcut atâta bucurie. Și eu, la rândul meu, îți pot anunța marea veste, că triumful meu de la Scala, zilele trecute întrece tot ce am realizat până acum și toate așteptările mele. Din capul locului, pot să-ți confirm lucrul pe care îl doreai atât: am dirijat în picioare și bineînțeles fără partitură. Dar asta nu trebue să te mire, căci o fac de când sunt în Italia la toate dirijările mele. Îți trimit criticile
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
un lucru neobservat, Scaliștii se supără sau te consideră incapabil și atunci ai pierdut partida. Dar cînd le ceri ceva în execuția unei fraze, sînt fericiți a mai adăuga ceva la perfecțiunea - bineînțeles cu condiția ca ceeace spui să aibă cap și picior - și apoi ei se întrec cu ambiția pentru a-ți demonstra ție dirijor, că și ei sînt capabili de orice fineță. Dragă Lubache, aceste lucruri sînt superbe, nu am trăit nici o dată momente mai frumoase în repetiții de
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
cu gânduri de sinucidere, caută consolare la mine. Cum sunt un om foarte „rău” (de la „Opera Română cetire”) i’am ridicat moralul și cum îl angajasem deja înaintea acestui incident pentru a „Noua” la Palermo, aveam interesul să fie cu capul sus, și astfel într’adevăr a cântat deosebit de bine. Reîntorcându-mă la Milano am putut constata că acest băiat are o baftă cum rar se întâmplă. Tenorul care trebuia să cânte „Cosi” nu a fost disponibil la datele cerute de
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
ca debut, în Butterfly, iar după asta, dacă face succes poate trece la Rigoletto sau Bohème, care sunt aci cele mai expuse roluri pentru tenor liric. Mai sunt o serie de cântăreți români aci, cari mi-au venit toți pe cap pentru a-i proteja la Scala, dar n-am ce să le fac, trebue multă, multă prudență, cu atât mai mult că nu mă pot expune să mi se reproșeze că vreau să-mi impun „clica mea”. Desigur, așa s-
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
și leșină; eram în viteză de 70 pe oră. Ei bine, mașina a luat-o razna, ajunge pe șinele căii ferate alăturate, sare ca o pasăre și Dzeu știe cum ne-am oprit și cum nu ne-am dat peste cap. Ce să-ți spun, ne-au trecut nădușelile! Avocatul zăcea în nesimțire la volan, norocul nostru însă a fost prietena lui care a avut prezența de spirit să manipuleze la mașină pentru a opri motorul. Eu personal, uitându-mă fericit
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
sunt și mă observ destul. Repet, acesta sunt eu și d-ta știi că nu mă prefac. Nu încerc să mă compar cu Verdi, deoarece aș fi de-a dreptul ridicol, dar el a făcut întotdeauna ce l-a tăiat capul și cu toate acestea a cucerit puțintică glorie nu-i așa? Până azi, mulțumesc lui Dumnezeu, am avut și eu partea mea de succese, fără a recurge la mijloace cu care nu am nimic de-a face. Mă găsesc aici
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
S-a uitat puțin ciudat la el, însă nu cred că i-a păsat de faptul că în poză eram cu 10 ani mai tânăr. Mi-a dat cheile de la camera 19. Numărul m-a lovit ca un bolovan în cap. Rucsacul mi-a alunecat de pe umăr, lovind podeau cu putere. Femeia, care până atunci se admira în oglindă, a tresărit, scăpându-și obiectul din mână. Pur și simplu am încremenit, fixând numărul cheii, până când ochii au început să mă usture
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
o să treacă vreodată destul timp ca să pot spune că m-am vindecat complet de persoana ei. Nu cred că e posibil să te vindeci de dragoste după ce i-ai oferit toată persoana ta. Mi-am luat rucsacul, am dat din cap în semn de salut către femeia încă speriată, și am urcat scările până la camera mea. După ce am scăpat de hainele ude de pe mine, m-am trântit în pat cu privirea ațintită în tavanul alb. Nu prea avem ce să fac
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
totuna cu formula de cadență sau coda unei OS, acestea fiind doar obiecte instrumental-formale, prin care se concretizează convenția limitei secunde (ultime) sau a sfârșitului unui parcurs. Sub acest aspect, cadența de la finalul unui ciclu secvențial (după cum este definit în cap. 4) marchează limita secund-ultimă a unei forme de frază și/sau perioadă. Prin analogie, frazei îi corespunde aspectul de respirație din stadiul atmosoniei, la care se adaugă cel al complementarității profilelor (din melosonie) și, în fine, formula de cadență din
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
Capadocieni ..., p. 401. footnote>. Atunci când vorbește despre „mijloacele prin care se săvârșește taina nașterii din nou”, Sfântul Grigorie menționează „rugăciunile către Dumnezeu, invocarea harului ceresc, apa și credința”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 33, traducere de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, în col. Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 30, Editura IBMBOR, București, 1998, p. 332. footnote>. „Iată, deci, cât de simplu începe viața creștină și cât de ușor se realizează: credință și
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
parte, însă, cât e de prețios și de bun lucrul ceea ce reiese din credință și apă, atât de prețios și de bun încât îi putem acorda atribute dumnezeiești!”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 36, PSB, vol. 30, p. 337-338. footnote>. Arătând importanța Botezului, bunurile duhovnicești primite de cel botezat, dar mai ales faptul că omul este botezat în apă și în Duh Sfânt, Acesta sălășluindu-Se în cei ce au primit darul Lui
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
și despre nevoința cea adevărată, PSB,29, p. 458. vol. footnote>. Prin rugăciune și invocarea puterii dumnezeiești săvârșită deasupra apei, ea „devine izvor de viață pentru cei inițiați”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 33, PSB, vol. 30, p. 332. footnote>. Sunt și unii - pe care Sfântul Grigorie îi numește „vrăjmași” - care vor și o dovadă că Dumnezeu e prezent la invocarea de sfințire a apei. Dovada că puterea ce ni s-a arătat
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]