6,961 matches
-
particularitățile oferite de identificarea prin nume proprii. În mod similar, cercetătorul ar putea fi interesat de legăturile cauzale bivariate, sau multivariate dintre variabile. De exemplu, scenariile de investiții străine de după comunism ar putea afecta suportul popular în cazul tranziției la capitalism; instituționalizarea activității de consiliere de către experți ar putea afecta succesul politicilor adoptate; strategia includerii clasei muncitoare ar putea afecta intensitatea suportului politic al partidului. Să ne imaginăm că, din pricina limitării de date disponibile, sau a efortului necesar pentru colectarea acestora
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
este suficient să se indice, folosindu-ne de exemplul imaginar, faptul că Polonia, Ungaria și România ar reprezenta trei scenarii diferite de investiție străină post-comunistă și că tipul de scenariu de investiție covariază empiric cu suportul popular față de tranziția spre capitalism. Este necesar, de asemenea, să se indice că aceste trei țări sunt echivalente și în ceea ce privește celelalte variabile posibile care ar putea afecta suportul popular pentru tranziția capitalistă. Altfel nu s-ar putea face nici o inferență cauzală convingătoare, căci nu s-
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
A Review of Macrolevel Evidence”, în American Journal of Political Science, vol. 34, 1990. Esman, J. Milton; Jackson, I. Steven; King, F. Ronald, Growth with Fairness, Seven Locks Press, Cabin John MD, 1988. Esping-Andersen, Gosta, The Three Worlds of Welfare Capitalism, Princeton University Press, Princeton, 1990. Fearon, D. James, „Counterfactuals and Hypothesis Testing in Political Science”, în World Politics, vol. 43, 1991. Feyerabend, K. Paul, Agaiinst Method, Verso, Londra, 1975. Flanigan, H. William; Zingale, H. Nancy, Political Behavior of the American
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
1965; „Explanation in Science and in History”, în Nidditch, P.H. (coord.), The Philosophy of Science, Oxford University Press, Oxford UK, 1968. Hempel, G. Carl, Philosophy of Natural Science, Prentice-Hall, Englewood Cliffs NJ, 1966. Hicks, M. Alexander, Social Democracy and Welfare Capitalism, Cornell University Press, Ithaca NY, 1999. Huber, Evelyne; Stephens, D. John, Development and Crisis of the Welfare State, University of Chicago Press, Chicago, 2001. Immergut, Ellen, „Constitutional Change and the Breakkdown of the Swedish Model”, lucrare nepublicată, prezentată la Conferința
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sociologia românească a debutat cu o inovație de limbaj: de la discursul stărilor sociale, centrate pe distincții sociale și stiluri de viață specifice societății de status, se trece la limbajul claselor sociale, care surprinde condițiile emergente ale procesului de dezvoltare a capitalismului. O componentă semnificativă a tradițiilor sociologice românești o constituie sociologia de factură politică care a Întovărășit, legitimat sau contestat procesul de tranziție a societății românești de la societatea tradițională la cea modernă. Analiza istorico-comparată a sociologiei românești de-a lungul unui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
desigur, cu dispariția sa totală. Din punct de vedere informal, perspectiva marxistă se va resimți În analiza fenomenelor sociale, mai ales În combinație cu alte perspective teoretice, după cum va rezulta din investigația unor domenii tematice („societate de supraviețuire”, ,,subeconomii redistributive”, capitalism parazitar, probleme sociale etc.). Atunci când nu e omisă cu desăvârșire, paradigma marxistă este Însă relativizată, fiind tratată ca o orientare alături de și printre celelalte orientări teoretice, Îndeosebi În unele manuale editate, majoritatea autorilor evitând de-a dreptul menționarea marxism-leninismului. Nevoia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lui Marx a fost interpretat ca o „teorie sociologică”, Marx devenind unul dintre clasicii sociologiei. El nu a fost interpretat ca o analiză „materialistă și dialectică” a vieții și societății, ci În termeni mai specifici: o sociologie, o teorie a capitalismului, a claselor sociale, a luptei de clasă etc. Socialismul științific: filosofia marxistă (materialismul dialectic și istoric) se plasa la un nivel mult prea abstract pentru a conține analizele unor proces sociale specifice: capitalismul, clasele sociale și lupta de clasă, relațiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai specifici: o sociologie, o teorie a capitalismului, a claselor sociale, a luptei de clasă etc. Socialismul științific: filosofia marxistă (materialismul dialectic și istoric) se plasa la un nivel mult prea abstract pentru a conține analizele unor proces sociale specifice: capitalismul, clasele sociale și lupta de clasă, relațiile dintre socialism și capitalism și mai ales programul de construcție a comunismului. Din acest motiv s-a dezvoltat o teorie mai particulară care are ca obiect societatea actuală. Așa a apărut o nouă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a luptei de clasă etc. Socialismul științific: filosofia marxistă (materialismul dialectic și istoric) se plasa la un nivel mult prea abstract pentru a conține analizele unor proces sociale specifice: capitalismul, clasele sociale și lupta de clasă, relațiile dintre socialism și capitalism și mai ales programul de construcție a comunismului. Din acest motiv s-a dezvoltat o teorie mai particulară care are ca obiect societatea actuală. Așa a apărut o nouă disciplină, numită „socialismul științific”. Aceasta era considerată a fi o „aplicare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lui Marx Ipoteza 5: Sociologia românească În această perioadă s-a plasat la nivel micro și sectorial, și nu la nivel macro, spre deosebire de paradigma marxist-leninistă. Teoria lui Marx și-a concentrat interesul la nivel macrosocial: societățile globale și structura lor (capitalismul, cu un accent special pe economia capitalistă), dinamica formelor globale de organizare socială (o prognoză a direcției de schimbare a societății capitaliste spre o formă comunistă de organizare globală a societății). Teoria sa nu conține ceea ce se numește microsociologie, nici
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
the political parties (18 lectures, 1922-1923, published as Doctrinele partidelor politice); the external policy of Romania (20 lectures, 1923-1924, published as Politica externă a României); social life in post-war Romania (17 lectures, published as Viața socială a României după război); capitalism and social life (20 lectures, published as Capitalismul În viața socială); rural vs. urban (21 lectures, published as Sat și Oraș); cultural politics (27 lectures; Politica Culturii); theory of culture (10 lectures; Teoria Culturii); and Romanian problems in an international
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Doctrinele partidelor politice); the external policy of Romania (20 lectures, 1923-1924, published as Politica externă a României); social life in post-war Romania (17 lectures, published as Viața socială a României după război); capitalism and social life (20 lectures, published as Capitalismul În viața socială); rural vs. urban (21 lectures, published as Sat și Oraș); cultural politics (27 lectures; Politica Culturii); theory of culture (10 lectures; Teoria Culturii); and Romanian problems in an international context (156 lectures hosted by the 12 sections
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a scrierilor clasice, evocând astfel stilul caracteristic al Școlii. Desigur, din această perioadă datează și alte lucrări, multe dintre ele biografii ale personalităților-cheie din Departament, inclusiv studii care privesc sceptic implicarea Școlii În probleme publice, evidențiind-o ca slugă a capitalismului (lackey of capitalism - Abbott, 1999, 11). În următoarele două perioade - sfârșitul anilor ’70-’80, respectiv Începând din anii ’90 - scrierile despre Chicago se diversifică considerabil. Cele ce urmează sunt doar câteva exemple: Fred Mattews (1977) publică biografia lui Robert Park
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
evocând astfel stilul caracteristic al Școlii. Desigur, din această perioadă datează și alte lucrări, multe dintre ele biografii ale personalităților-cheie din Departament, inclusiv studii care privesc sceptic implicarea Școlii În probleme publice, evidențiind-o ca slugă a capitalismului (lackey of capitalism - Abbott, 1999, 11). În următoarele două perioade - sfârșitul anilor ’70-’80, respectiv Începând din anii ’90 - scrierile despre Chicago se diversifică considerabil. Cele ce urmează sunt doar câteva exemple: Fred Mattews (1977) publică biografia lui Robert Park. David Lewis și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dominat de reforme sociale, nu e ateoretic, dogmatic calitativ etc. (În lucrarea lui Lee Harvey din 1987); Chicago exclude femeile (de exemplu, analiza lui Mary Jo Deegan din 1988); Chicago nu este sluga sistemului, adesa fiind un critic serios al capitalismului (volumul lui Dennis Smith din 1988 - apud Abbott, 1999, 14-17). În concluzie, se poate afirma că majoritatea scrierilor istorice explicite sunt preocupate de tradiția teoretică, de biografia personalităților. Metodologia specifică Școlii este mai puțin exploatată; atunci când apare, este vorba, În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
the macro and micro interplay, triangulations like quantitative-qualitative-contextual these last two researches are at first sight very similar to those made in the so called first Chicago School regarding the improvements of immigrant policies or those regarding the impact of capitalism and new status quo on immigrants. Innovations are made by using other newer paradigms, many of them even Chicagoan - for example that of rational choice - in explaining micro-level practices. Beyond the labels “school” or “schools” or “department”, the sociology at
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
diversificarea activităților (agricole și neagricole), diversificarea nefiind totuși o strategie-cheie, ci mai degrabă un răspuns la dificultățile economice, În condițiile În care practicile patrimoniale de tip comunist nu dispar În totalitate, ci sunt doar modificate. Există mai multe tipuri de capitalism, remarcau autorii: capitalism occidental, capitalism scandinav, capitalism japonez etc. Capitalismul din Rusia pare să se dezvolte În toate aceste direcții, rămânând de văzut dacă el va fi unul original sau nu. O comunicare așteptată cu viu interes a fost cea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și neagricole), diversificarea nefiind totuși o strategie-cheie, ci mai degrabă un răspuns la dificultățile economice, În condițiile În care practicile patrimoniale de tip comunist nu dispar În totalitate, ci sunt doar modificate. Există mai multe tipuri de capitalism, remarcau autorii: capitalism occidental, capitalism scandinav, capitalism japonez etc. Capitalismul din Rusia pare să se dezvolte În toate aceste direcții, rămânând de văzut dacă el va fi unul original sau nu. O comunicare așteptată cu viu interes a fost cea a lui Grzegorz
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
diversificarea nefiind totuși o strategie-cheie, ci mai degrabă un răspuns la dificultățile economice, În condițiile În care practicile patrimoniale de tip comunist nu dispar În totalitate, ci sunt doar modificate. Există mai multe tipuri de capitalism, remarcau autorii: capitalism occidental, capitalism scandinav, capitalism japonez etc. Capitalismul din Rusia pare să se dezvolte În toate aceste direcții, rămânând de văzut dacă el va fi unul original sau nu. O comunicare așteptată cu viu interes a fost cea a lui Grzegorz Forys, de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
totuși o strategie-cheie, ci mai degrabă un răspuns la dificultățile economice, În condițiile În care practicile patrimoniale de tip comunist nu dispar În totalitate, ci sunt doar modificate. Există mai multe tipuri de capitalism, remarcau autorii: capitalism occidental, capitalism scandinav, capitalism japonez etc. Capitalismul din Rusia pare să se dezvolte În toate aceste direcții, rămânând de văzut dacă el va fi unul original sau nu. O comunicare așteptată cu viu interes a fost cea a lui Grzegorz Forys, de la Universitatea din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ci mai degrabă un răspuns la dificultățile economice, În condițiile În care practicile patrimoniale de tip comunist nu dispar În totalitate, ci sunt doar modificate. Există mai multe tipuri de capitalism, remarcau autorii: capitalism occidental, capitalism scandinav, capitalism japonez etc. Capitalismul din Rusia pare să se dezvolte În toate aceste direcții, rămânând de văzut dacă el va fi unul original sau nu. O comunicare așteptată cu viu interes a fost cea a lui Grzegorz Forys, de la Universitatea din Cracovia, Polonia: Protes
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
evocarea viziunii ,,etnocentrice” a lui Samuel Huntington (1991) și Henri Mendras (1997) asupra ,,clivajului” dintre Europa Occidentală și ,,cealaltă Europă”, răsăriteană, o viziune argumentată religios (creștinismul catolic și protestant versus ortodoxie și islam), precum și prin procesele istorice legate de națiune, capitalism și democrație. Potrivit lui Mesnil, este vorba aici despre o ,,maladie identitară”, cu rădăcini istorice coborâte până la Carol cel Mare, apoi la Marea Schismă și la cruciada din 1204, fapt ce continuă a produce și azi ,,cartografii mentale” sau ,,rupturi” de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de alocare a bunurilor și resurselor prin jocul cererii și al ofertei. Înțelegerea și practicarea relației dintre stat și piața economică, așa cum au fost propuse de A. Smith, s-au distanțat de modelele mercantiliste și paternaliste precedente, au inițiat ideologia capitalismului liberal și au fundamentat modelele conducerii de tip laissez-faire lansate în secolul al XIX-lea. La sfârșitul secolului XX, expansiunea economiei și societății postindustriale va coincide cu reluarea în forță a concepției lui A. Smith privind relația dintre stat și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de remediere și de accelerare a construcției moderne. Aceeași filieră de invocare a culturii pentru explicarea configurării societății moderne este susținută și de Max Weber. Ca și Durkheim, Weber propune o serie de opoziții binare pentru a clarifica tipuri de capitalism și tipuri de simboluri culturale. De exemplu, Weber distinge între „capitalismul aventurier” și „capitalismul burghez rațional, pașnic”. Primul s-ar baza pe violență și cucerire, precum în epoca de constituire a imperiilor coloniale, pe când al doilea s-ar baza pe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
invocare a culturii pentru explicarea configurării societății moderne este susținută și de Max Weber. Ca și Durkheim, Weber propune o serie de opoziții binare pentru a clarifica tipuri de capitalism și tipuri de simboluri culturale. De exemplu, Weber distinge între „capitalismul aventurier” și „capitalismul burghez rațional, pașnic”. Primul s-ar baza pe violență și cucerire, precum în epoca de constituire a imperiilor coloniale, pe când al doilea s-ar baza pe acțiunea rațională și pe mijloacele pașnice de exploatare a muncii. „Capitalismul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]