4,924 matches
-
general” la Universitatea Weissnichtwo („Nu-știu-unde”), Îl umple pe Wilde de iritare. „Necruțătorul, cinicul, ironicul Oscar Wilde nu și-a făcut nici un scrupul din minimalizarea plină de dispreț a uneia dintre marile cărți ale veacului al nouăsprezecelea. Pentru el, Sartor resartus, capodopera lui Thomas Carlyle, nu e decât un deșeu enciclopedic, un dezmăț lingvistic ordonat de ambițiile constructive ale unui maniac.”2 Dacă e să se apere de aceste acuze țâșnite dintr-un orgoliu de dandy ultragiat, dar și - să recunoaștem - dintr-
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nu este dorită) nici o iluminare eliberatoare. O altă dimensiune care apropie dandysmul de un soi de utopie angelică, valabilă, din nou, doar parțial, ar decurge din chiar gratuitatea (sublimă uneori) a Întregului său program. Fiind propria lor realizare estetică, propria capodoperă, compunându-și viața, până la ultimele detalii, ca operă, dandy-i par a restitui artei identitatea sa primordială, definitiv pierdută și, În consecință, privită azi ca utopie: arta ca act magic, În stare să „opereze” asupra realului, să Îl transfigureze. Iar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
totuși, el nu face nimic. Nu pune nici măcar vârful degetului, care, atingând-o, ar rupe-o. Lauzun devine cel mai grațios, cel mai profund și mai agasant Tartuffe al respectului din câți au fost vreodată. Conduita acestui bărbat e o capodoperă. Poți extrage din ea maxime generale și axiome pentru a te face iubit de prințese. Dar cine mai are acum prințese de sedus? Sigur că există femei care poartă acest titlu; dar suflete princiare nu mai există. Or, iată prima
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
unul dintre cei mai mari artiști ai seducției văzuți vreodată. În zadar i-am căutat vreo greșeală În conduită, vreo omisiune sau vreo abatere. Nu a fost nevoie decât de voința lui Ludovic al XIV-lea pentru a răsturna această capodoperă a lui Lauzun. Dar nici măcar regele nu a fost adevăratul Ludovic al XIV-lea În toată povestea aceasta, deoarece el trecea drept cel mai cinstit bărbat al regatului său1; or, atunci, dăduse dovadă fie de o mare slăbiciune, fie de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
elegant și neglijent; va Îmbrăca, după bunul său plac, când haina plugarului, când fracul celui care ține pasul cu moda; artistul nu se supune legilor: el le impune. Și atunci când nu se ocupă cu nimic, și atunci când reflectează la o capodoperă fără să pară ocupat; și atunci când strunește un cal cu zăbală de lemn, și atunci când ține hățurile celor patru cai Înhămați la o brișcă; și atunci când nu are nici douăzeci și cinci de centime, și atunci când aruncă cu bani de aur În dreapta
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
aceste rânduri În proză, egale ca perfecțiune cu cele mai frumoase versuri; ele ne arată un Baudelaire cu o fizionomie puțin cunoscută și repede pierdută, ce nu se mai păstrează decât aici. Un portret pictat de Émile Deroy, una dintre capodoperele picturii moderne, ni-l Înfățișează pe Charles Baudelaire la douăzeci de ani, În momentul când, bogat, fericit, iubit, Încă de pe atunci celebru, Își scria primele versuri, aclamate de Parisul ce domina tot restul lumii! Oh, rar exemplu de chip cu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
un mare amator de gravuri și ne dă câteva sugestii foarte utile asupra mijloacelor cele mai potrivite de a-ți alcătui o colecție. Într-adevăr, deși aprecia pe deplin arta modernă, niciodată nu a pierdut din vedere importanța reproducerii marilor capodopere ale trecutului și tot ceea ce spune despre valoarea mulajelor de gips este perfect admirabil. Nu trebuie să uităm totuși că tânărul cultivat care a Însemnat aceste rânduri și care a fost susceptibil la influențele wordsworthiene, a fost, de asemenea, după cum
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
siècle, comme celles des poètes George Coșbuc ou Ștefan Octavian Iosif.987 Pourtant, îl ne s'agit pas de la vraie traduction de poésie, de " la traduction chef d'œuvre ", comme l'appelle Blaga : " Acești poeți nu ne-au dat traducerea capodoperă. "988 Ce contexte historique et culturel défavorable a engendré une vraie crise de la traduction dans l'espace roumain à la moitié du XXe siècle : Așa s-a ajuns la situația deplorabilă că "traducerea" a devenit la noi o problemă chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le milieu littéraire russe ou allemand, où leș grands auteurs se șont dédiés à la transposition des œuvres : " În limba germană uriași ai poeziei precum Goethe, George sau Rilke și-au închinat o mare parte a activității lor tălmăcirii unor capodopere poetice din literatura universală. "993 Par rapport aux premières décennies du XXe siècle, Blaga remarque pourtant une timide ouverture de șes contemporains vers la traduction : " Rezervă condamnabila a scriitorilor români față de traducere a durat până mai acum cativa ani, când
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
predestinare. Opera lui teologică cuprinde trei lucrări însemnate. Mai întâi, Despre așezămintele mânăstirești de obște și despre remediile contra celor opt păcate capitale în 12 cărți, referitoare la reguli și remedii. Apoi, Convorbiri cu părinți sfinți, în 24 de cărți, capodopera sa, în care tratează despre lupta monahilor pentru desăvârșire spirituală. Cea de-a treia lucrare, Despre încarnarea Domnului, în 7 cărți, are drept conținut combaterea nestorianismului. Sf. Ioan Casian este un exponent însemnat al literaturii patristice din secolul al V
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sceptic și ironic a lui C., cititor împătimit al lui Saint-Simon, sub masca unor narațiuni științifico-fantastice. Povestirea intitulată Un capitol de istorie literară este cea mai neagră antiutopie realistă: în perfecta societate a viitorului, mașinile de scris literatură produc numai capodopere. Programate să scrie și cărți slabe, ele compun opere de o „expresivitate involuntară”; sunt atunci construite și mașini de judecat cărți. Cele două tipuri de mașini sunt branșate în circuit închis: „Creierele electronice de scriitori și de critici erau obligate
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
pronunțat, nu o dată, în favoarea ordinii clasice. Alături de evocări, descripții de natură, elegii, tirade patetice, viziuni cosmogonice, culegerile sale de versuri conțin ode în stil clasic, fabule, satire, adică specii cultivate în c. Compoziția unor piese lirice, inclusiv a pseudobaladei Zburătorul, capodopera poeziei heliadești, învederează o tendință de structurare clasică. Propensiuni în aceeași direcție există și în proza scriitorului, în fiziologii mai ales (Coconul Drăgan, Coconița Drăgana), iar Domnul Sarsailă autorul e considerată de unii comentatori un pamflet antiromantic. Prin „fundamentele teoretice
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
lecturi romanțioase, se profilează ca un june de viitor. Sub aparenta lui ingenuitate pândește o ambiție care îi va servi, desigur, în carieră. De altfel, în comedia Titircă, Sotirescu & comp. plănuită de C., ar fi urmat să ajungă deputat. O capodoperă miniaturală este farsa într-un act Conul Leonida față cu reacțiunea (1880). Sunt înfățișate aici doar două personaje - pensionarul Leonida și cea de-a doua soție a lui, Efimița -, dar se configurează un (micro)univers întreg, acela al mic-burghezului mărginit
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
profit”, Conul Leonida, el însuși, nu ar mișca la o adică nici un deget, temându-se și tremurând de „furia poporului”. Nu e de mirare că ia zgomotul unui zaiafet de Lăsata Secului drept o zaveră. O scrisoare pierdută (1884) rămâne capodopera dramaturgiei românești. Acțiunea piesei se desfășoară într-un târgușor de munte, în preajma noilor alegeri necesitate de revizuirea Constituției, revizuire propusă de guvernul liberal. Strașnică ocazie pentru C. de a lua în cătare, punând exploziv în sarcasme, parșivul mecanism electoral, cu
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
de preocupări, de la istoria limbii franceze până la literatura comparată, cercetată mai ales sub unghiul relațiilor culturale româno-franceze, în toate perioadele de dezvoltare ale literaturii franceze, cu ale cărei coordonate C. era deosebit de familiarizat. În afara tezei de doctorat, apreciată drept „o capodoperă a metodei comparatismului” (Marin Bucur), pe aceeași linie se cuvine menționat studiul despre „Istoria lui Alțidalis și a Zelidiei” de Vincent Voiture (1931), român important pentru istoria literară din perspectiva receptării literaturilor occidentale de către spiritualitatea românească de la sfârșitul secolului al
CONDEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286356_a_287685]
-
patru acte, nepăstrată, Tribunalul femeilor, jucată în 1846. C. a tradus din franceză, pentru aceeași trupă ieșeană, melodramele Viața păstorească sau Munți, târguri și prăpăstii (apărută în 1844), Gabrina sau Odaia leagănului (1844) de J.-E. Alboize de Pujol și Capodopera necunoscută sau Mikel Anj (1845) de Ch. Lafont, ultimele două reprezentate, dar nepublicate. SCRIERI: Plete lungi și minte scurtă, Iași, 1845. Traduceri: [Autor francez neidentificat], Viața păstorească sau Munți, târguri și prăpăstii, Iași, 1844. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XIX
COPCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286405_a_287734]
-
tensiuni maxime. În acest chip, romanului de război, autentic și original în obiectivitatea lui, dar amenințat de monocromie, i se adaugă un veritabil roman de dragoste, de o firească idealitate și de un tragism deloc forțat. Fără să fie o capodoperă, Nebunia lumii se evidențiază în romanul românesc inspirat de primul război mondial, fiind apreciat de Perpessicius, de pildă, ca „una din întâile lui izbânzi”. SCRIERI: Simfonia morții, București, 1920; Nebunia lumii, București, 1924. Repere bibliografice: [George Cornea], U, 1925, 269
CORNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286420_a_287749]
-
convorbirile amicale, spre statutul scriptic al cărții, care păstrează ceva din însemnele oralității. Ceea ce îl seduce pe cel ce a provocat confesiunile sunt dezvăluirile fostei soții a prozatorului despre un Preda sfios și îndrăgostit, stimulat prin iubire să-și publice capodopera Moromeții, imagine care constituie punctul de pornire spre un excelent portret interior al scriitorului. Toată această performanță - o spune criticul - se datorează unui „personaj original”. Inteligentă, ironică, de o sinceritate stânjenitoare uneori prin brutalitățile ei, dar care nu jignește niciodată
CORNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286427_a_287756]
-
și asimilat critica lui Sainte-Beuve, și n-ar fi rămas la Lessing și la estetica generală, ar fi întemeiat, nu numai ar fi presimțit, adevărata noastră critică literară modernă. El privea opera în sine; în cazul lui Eminescu privea chiar capodopera; nu privea însă și structura unui scriitor” (Eros și Daimonion). Lui N. Iorga, critic de direcție, i se impută atitudinea retardatară, militantismul anacronic, fiind vădit că „după război, prin trecerea pe primul plan a valorilor moderniste, sămănătorismul defunct s-a
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
europene consacrate. Conform lui C.-P., într-o atare întreprindere poetica ar beneficia de o perspectivă privilegiată asupra structurii multiplu etajate a romanului: planul tematic, arhitectura interioară, procesele semnificative și, respectiv, funcționarea retorică a discursului. În studiul lui C.-P., capodopera lui Herman Melville, Moby Dick, devine paradigma tare a unui tip de roman numit epopeic-simbolic (mitopoetic), a cărui descendență este urmărită până la Thomas Wolfe. În special în dimensiunea sa metapoetică modelul melvillian este proiectat ulterior asupra romanului american și european
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
cea mai importantă scriere a sa, Amintiri din copilărie. Se poate spune că dramaturgia românească a celei de-a doua jumătăți a secolului al XlX-lea se regăsește, în ceea ce are ea mai reprezentativ, în C.l. Așa sunt, de pildă, capodoperele lui I. L. Caragiale: O noapte furtunoasă (1879), O scrisoare pierdută (1884), D-ale carnavalului (1885). Făcând apel la umor, precum în O alegere la senat (1878) de I. Negruzzi, sau la comicul buf, ca în comediile lui Gh. Bengescu-Dabija O
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
de la noi. Se crede că mitropolitul ar fi intervenit, înrâurind nemijlocit planul și stilul arhitectural original (prin proporțiile insolite și armonioase, gustul subtil, tinzând la spiritualizarea elementelor decorative) al ctitoriei sale de la Dragomirna, lăcaș pe care îl va înzestra cu capodopere de artă manuscrisă și miniaturistică, semnate de el însuși, alături de pleiada de artiști formați aici. Majoritatea, cu destin accidentat; se mai păstrează circa 27 dintre aceste manuscrise rare: în țară, câteva, sau în biblioteci din Rusia, Germania, Polonia, Austria. Rigoarea
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
ea contează cu adevărat în existența noastră (istorică, dar și în cea cotidiană) și în devenirea culturii naționale. Nu fără unele prezențe și în folclor (Meșterul Manole, Chira Chiralina, tema haiduciei, paremiologie), balcanitatea postbizantină își pune vizibil amprenta asupra unei capodopere a literaturii noastre medievale, Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, scrisă în slavonă, înainte de 1521. Manual politic în primul rând, menit să formeze în arta de a conduce, de a purta războaie sau a primi soli etc., textul
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
Europolis), reabilitarea lui „Mitică”, în replica dată, polemic, lui Caragiale de către Camil Petrescu (comedia Mitică Popescu), apropierile de o viziune a absurdului, în cheia unei poetici a grotescului și a subminării parodice, de la Urmuz la Tudor Arghezi (Cimitirul Buna-Vestire). Dar capodopera rămâne Craii de Curtea-Veche (1929), semnată Mateiu I. Caragiale. Precedată de „tâmpla de icoane” medievale din Pajere (poeme-portret care „rezumă” o lume dispărută, fanariotă, cu atmosfera ei de „trândavă-aromeală” și lascivitate, dar și cu o undă a nostalgiei nobiliare), cartea
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
În 1955, „Viața românească” îi publică nuvela Munca de jos, inclusă în Gloaba (1955), volum marcând debutul său editorial. Urmează un triptic „sportiv”, la cota divertismentului: Tripleta de aur, Balonul e rotund și Unsprezece (toate în 1956), prefațând apariția unei capodopere a literaturii române, romanul Groapa, publicat în 1957. Primele rânduri ale cărții (mărturisea prozatorul) au fost scrise prin ’45-’46, inspirate de un fapt divers: închiderea celebrei „gropi a lui Ouatu”; romanul a suferit prefaceri până la ediția definitivă (1982). B.
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]