7,454 matches
-
un bărbat atât de frumos nici n-ar putea crede vreodată că există cineva care n-ar fi interesat de el, nu pentru prea mult timp, așa că-și revine aproape imediat. Vorbim de toate în timp ce mâncăm salata cu brânză de capră. Începem să râdem în intervalul dintre aperitiv și felul principal, iar când ajunge puiul pe masă, începem să ne relaxăm. Nu știu în ce îl privește pe Brad, dar eu încep să simt c-ar putea fi ceva aici. ― Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
din urmă intrară în sat, niște săteni cu părul împletit și cu cozile până la umeri stăteau înfricoșați la marginea potecii de piatră și îi măsurau cu privirea pe japonezii care le invadaseră satul. Niște câini lătrară și o turmă de capre de munte se împrăștiară behăind care încotro. În vreme ce japonezii beau apă și se ștergeau de sudoare la fântâna de la răspântie, Velasco aduse un bătrân și îl prezentă: L-am adus cu mine pe mai marele satului. Velasco îl luă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de data aceasta în fața convoiului se întindea un câmp sălbatic cu agave și cactuși. Pe măsură ce coborau de pe platourile înalte ale orașului Mexico spre șes, arșița devenea din ce în ce mai chinuitoare. Indienii care munceau ogoarele încetau lucrul, iar copiii care pășteau oi și capre de munte se opreau locului și se uitau lung la alaiul neobișnuit de japonezi. O pasăre plutea domol, purtată de curenții de aer pe cerul care din pricina soarelui arzător bătea mai degrabă în culoarea micăi decât în azuriu. Era primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
împletit ce stăteau pe jos cuprinzându-și genunchii cu brațele arătau ca niște statui. Întinseseră la vânzare legume și fructe, vase de lut numite talavera, șaluri lungi numite sarapes, sau pălării cu boruri largi, sombreros. Printre mărfuri treceau turme de capre de munte sunând-și tălăngile. Indienii nu se arătau deloc uimiți de japonezi, socotind, probabil, că făceau parte din cine știe ce trib de la munte. Sufletul samuraiului era cuprins de un dor sfâșietor după valea sa. Se gândea la soția și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cu el în vreun fel. Prin spatele pleoapelor închise îi treceau una câte una priveliștile văzute în timp ce străbătuse Nueva España călare alături de Nishi și de ceilalți. Soarele ca o minge de foc, câmpurile sălbatice cu agave și cactuși, turmele de capre de munte, ogoarele unde munceau indieni cu părul împletit în cozi. Oare văzuse aievea aceste priveliști? Nu cumva visase? Iar acum nu cumva trăia tot într-un vis? Pe pereții mănăstirilor unde înnoptase atârna întotdeauna omul acela urât și sfrijit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Îmi țineam urechile ciulite, pândind primele zgomote care mi-ar fi anunțat acel eveniment mereu misterios care se numea contact cu dușmanul, și bătrânul stătea lângă mine. — Da’, totuși, de ce animale aveai grijă? — Păi erau trei, cu toate. Erau două capre și o pisică; și mai erau patru perechi de porumbei. Și a trebuit să le lași? — Da. Din cauza artileriei. Căpitanul mi-a zis să plec, din cauza artileriei. — Și familie n-ai? l-am Întrebat, uitându-mă pe malul celălalt al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
tare de-atât. Coborâră dealul Încet, În hurducăielile căruței. Când ajunseră la fermă coborâră cu toții. Doamna Garner descuie poarta, intră și se Întoarse cu un felinar. Carl și cu Nick descărcară lucrurile care erau În spatele căruței. Frank se urcase pe capră ca să bage căruța În hambar și să dezlege caii. Nick urcă scările și deschise ușa de la bucătărie. Doamna Garner făcea focul În sobă. Se opri din turnat gaz peste lemne și-și Întoarse capul. — La revedere, doamnă Garner, spuse Nick
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
raniți soldățești, legate la spate prin ajutorul unor curele ce se încrucișau pe pieptul nostru: la șoldul stâng câte un revolver, în dreapta câte un baston sănătos, și la picioare opinci de piele roșie, legate cu șferi negre de lână de capră, care ne înfășurau în spirală pulpa până la genunchi peste un colțun negru de lână vrâstat cu roș. O pălărie neagră și mare putea, la nevoie, să mă apere și de ploaie și de soare. Tovarășul meu, în loc de pălărie, avea pe
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ceasul de luptă. Legenda Dochiei (folclor) În ceea ce privește Stânca Dochiei, ea este, poate, locul cel mai învăluit în mister. Despre această stâncă unii spun că ar fi pietrificarea unei bătrâne ciobănițe, care, înveșmântată cu nouă cojoace, a pornit, împreună cu oile și caprele sale, spre vârful muntelui, deși vremea nu-i îngăduia. Și, cum mergea ea, a început să plouă și să ningă. Și, fiindcă cojocul de deasupra se uda mereu și se îngreuna, obosind-o la drum, bătrâna ciobăniță a lepădat, unul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
deasupra se uda mereu și se îngreuna, obosind-o la drum, bătrâna ciobăniță a lepădat, unul câte unul, opt din cele nouă cojoace. Atunci, s-a pornit un ger mare de la Dumnezeu, ger care a înghețat-o împreună cu oile și caprele sale. Alții povestesc că despre Baba Dochia se spune că era așa de rea încât și copiii, care cum creșteau, fugeau de ea, pentru a scăpa de răutățile ei. Numai unul singur, un băiat, cel mai răbdător dar și cel
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Pată Neagră. —Ei nu cred asta, spuse Pată Neagră. Încercă din nou să le explice că exista un motiv pentru care toți oamenii aceia locuiau În Locul Fără Nume. Veniseră aici ca să se ascundă. Pentru soldații SLORC nu sunt decât niște capre, niște animale care trebuie vânate și măcelărite. Și vor continua să-i vâneze până când se va Împlini visul oricărui comandant SLORC: ca ultimul membru al tribului Karen pe care-l poți Întâlni În Birmania să fie unul Împăiat și expus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
sau au fost Împușcați În apă? Erau Încă În viață dar lucrau acum ca hamali, muncitori la conducte sau depistau bombe? Se aflau oare În junglă chiar În momentul ăsta, ascunzându-se În siguranță, În timp ce soldații treceau pe lângă ei vânând capre? Prin intermediul Conștiinței Celorlalți puteam să văd unde se aflau. Exista un loc În junglă care se numește Altundeva, o nișă care desparte Viața de Moarte, și este mai Întunecos și mai adânc decât orice râpă. Stau Întinși pe rogojinile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
dau și lapte normal. Îl vomita pe tot. Nu bea decât lapte de la sânul meu. Mi-a fost greu. Cu cel mare nu am avut asemenea probleme, el bea și lapte normal. Nu am avut altă soluție decât să creștem capre. Oricum, aveam multă iarbă în jur. Așa că mulgeam caprele și apoi beam laptele pentru a-l putea alăpta pe Eiji. Astfel a crescut mare și sănătos. Întotdeauna a fost mai slăbuț. Niciodată nu se îngrășa. Dar nu am fost nevoiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
bea decât lapte de la sânul meu. Mi-a fost greu. Cu cel mare nu am avut asemenea probleme, el bea și lapte normal. Nu am avut altă soluție decât să creștem capre. Oricum, aveam multă iarbă în jur. Așa că mulgeam caprele și apoi beam laptele pentru a-l putea alăpta pe Eiji. Astfel a crescut mare și sănătos. Întotdeauna a fost mai slăbuț. Niciodată nu se îngrășa. Dar nu am fost nevoiți să îl ducem la un spital. Nu s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
timp în timp de țipetele unor pescăruși invizibili. Fantomatice felinare cu gaz le ieșeau în cale, ca niște geamanduri luminoase, conducându-i prin măruntaiele incerte și înșelătoare ale nopții. Filip continua să urmărească spinarea vișinie a rusului, legănându-se pe capra trăsurii. Avusese acest prilej de multe ori și acum un scenariu de mult uitat se repeta aproape identic. Lucraseră mult timp împreună, angajați de armatorul grec Dimitrios, care sosea o dată pe lună în port și vroia să-i găsească pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
a mai apărut în port la zilele fixate și nimeni nu a știut ce s-a întâmplat cu el și cu presupusa Felicia și care a fost adevărul relației dintre ei. Am ajuns, oameni buni, strigă Nikolai, răsucindu-se pe capră cu tot bustul său masiv. Filip se trezi din aduceri aminte, iar Carol dintr-un somn adânc brăzdat de vise. Amândoi priveau uimiți cum aerul dens și gelatinos al ceții dispăruse și cum întunericul lăsase loc luminii felinarelor, a vitrinelor
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
altă intrare în peșteră, mare și însorită, dar care era inaccesibilă, fiind suspendată deasupra unei prăpăstii abrupte. Aici își avea Pimen sălașul. O bisericuță mică și albă, strălucind plină de rouă în soarele dimineții, o chilioară alături, o vatră, o capră de lapte și câteva răsaduri de legume crescute pe puținul pământ adus de vânturi pe stâncă. Părea un cuibar de acvilă. Clopotele sunară fără să poți localiza unde se află. Vibrația fu preluată de cavitatea peșterii, de piatra muntelui și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
totuși, că Fiscul va rămâne pe mai departe cu tolba goală, fiindcă după câte se cunoaște, în inteligența lor nativă, futuroloagele cu ghioc, glob de cristal sau alte mijloace de fraierire nu vor vrea să vadă precum românii, impozitată și capra vecinului și mai mult ca sigur, vor prefera să rămână cu toatele în clandestinitate. Iar măsura luată tot la plesneală, ca de obicei, de guvernarea aceasta de incompetenți să fie doar un balon de săpun ca și multe altele. Și fiindcă
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
pentru prima dată după atâta cârcoteală la toate orânduielile din ziua de azi, simt datorită vremii acesteia o bucurie așa de imensă încât îmi vine să mă urc pe bloc și să strig înspre cele patru zări: Vecineee, trăiască-ți capra. Deci vă dați seama cât de bine trebuie să se simtă un român adevărat, ca să poată ura fără gânduri ascunse așa ceva în mod deliberat vecinilor săi. Da nu vă bucurați prea devreme. Parlamentul României nu s-a reunit în sesiune
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
am prostit di tăt”. Și eu de colo, pe glasul al optulea, „Amiiin”. Adică, de ce nu ar avea dreptate, acest adevărat român, când ar auzi, că pe lângă sărbătorile pe care le-a învățat el încă de pe când lua râia, de la caprele Măriucăi, buchisind la ceaslov, românii de azi, au mai introdus una, luată de nici dracu nu știe prea bine de unde, fiindcă în calendar nu este. Cică ar fi Ziua Sfântului Valentin, sau ca prosteala să fie completă și iremediabilă, i
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
îndărăt. Străduindu-se să-și ascundă nemulțumirea pentru pretențiile hunului, înclină capul și răspunse imediat, căutând să acopere cu glasul său lătratul câinelui. — Casa mea e totdeauna deschisă pentru tine, dar va trebui să te mulțumești cu ce e: câteva capre, pe care unul dintre fiii mei le-a prins într-o baltă de-aici, și fiertură de grâu. înțelegi... nu te așteptam și... Cât ai clipi, răsucindu-se pe loc, Odolgan îi trase câinelui un picior în coaste, trimițându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
-se în aer. Prin învolburarea prafului, zări fluturând părul castaniu al Fredianei, care, în mod cert, încerca să oprească goana cailor. Din fericire, viteza vehiculului începu să scadă, iar când el îl ajunse, se oprise aproape cu totul. întrezări pe capră figura surorii sale și o auzi strigând: — Hooo! Bravo, așa! Cuminți, cuminți! își opri repede animalul, în vreme ce ea, mușcându-și buzele, agitată și întunecată la față, ținea puternic de hățuri caii înspumați. Imediat ce-l văzu, chipul ei cuprins de groază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
nenumăratelor temeri și mânați înainte de o frică oarbă. în mijlocul curții, abatele îi spuse lui Wisichart: — Sunteți siguri că sunteți urmăriți? Crezi că ne aflăm în mare pericol? Burgundul își turnă pe față toată apa dintr-un burduf din piele de capră, apoi, scuturându-și părul ce șiroia de apă, aruncă burduful țăranului căruia îi aparținea și ridică din umeri. — E greu de zis. Lupta a fost dezastruoasă. Am rezistat cât am putut, dar erau cel puțin de două ori mai numeroși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
care, îndreptată în direcția bună, se putea dovedi prețioasă; acum stătea acolo, la câțiva pași în spatele lui, și urmărea cu atenție, ca și ceilalți comandanți, mersul bătăliei. Vrei un pic de hidromel? Irmina îi întindea un burduf din piele de capră. Nu reușise cu nici un chip să-i convingă pe bagauzi să renunțe la femeile lor, iar ea, care, de-acum se considera femeia lui, nici nu voise să asculte. întrucât praful înțepător ce stăruia deasupra întregului câmp de bătaie îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mîine vei fi omorît." 12. Ea l-a coborît pe fereastră, și David a plecat și a fugit. Așa a scăpat. 13. În urmă Mical a luat terafimul și l-a pus în pat, i-a pus o piele de capră în jurul capului, și l-a învelit cu o haină. 14. Cînd a trimis Saul oamenii să ia pe David, ea a zis: "Este bolnav." 15. Saul i-a trimis înapoi să-l vadă, și a zis: "Aduceți-l la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]