2,375 matches
-
bogată operă în care a satirizat militarismul german și ororile războiului. Ca urmare a poziției sale contrară tendințelor politice ale vremii, a fost deportat în lagărul de la Folosire: , Bulgaria, pentru o perioadă de un an și jumătate. Salonul Internațional de Caricatură „"Nicolae Petrescu-Găină"” organizat anual sub patronajul Muzeului de Artă din Craiova îi poartă numele din anul 2007. Nicolae (Nicu, Nae) S. Petrescu s-a născut într-o familie modestă din Craiova în data de 31 martie 1871. Tatăl lui Nicolae
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
în care se zbătea viața artistică din acele vremuri. Gheorghe Tattarescu se retrăsese din activitate, Theodor Aman decedase și catedra de pictură era reprezentată de către Constantin I. Stăncescu. Se știe că N.S. Petrescu a făcut în ultimii ani de studii caricatura lui Stăncescu, fapt care i-a adus exmatricularea din școală. Alexandru Obedenaru, care era prieten cu fratele lui mai mare Ioan S. Petrescu, a pus o vorbă bună și Nicolae a fost reprimit la cursuri. Altercațiile dintre cei doi s-
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
oară la o manifestare publică, Salonul Independenților, alături de fruntașii nemulțumiților Nicolae Vermont, Ștefan Luchian și Constantin Artachino. Organizarea expoziției a primit sprijinul lui Alexandru Bogdan-Pitești, Ion Angelescu, Nicolae Grant, Ion Ticu și Ludovic Dolinski. Pe firmamentul expoziției s-a afișat caricatura lui Constantin I. Stăncescu, realizată de Nicolae Petrescu. S-a tipărit și un catalog al expoziției care avea la introducere manifestul: Catalogul conținea o listă a lucrărilor care s-au expus, după cum urmează: Ștefan Luchian a participat cu 15 lucrări
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Petrescu. S-a tipărit și un catalog al expoziției care avea la introducere manifestul: Catalogul conținea o listă a lucrărilor care s-au expus, după cum urmează: Ștefan Luchian a participat cu 15 lucrări, Nicolae Petrescu cu 42 de „Desenuri și caricaturi” și Nicolae Vermont a expus 80 de tablouri. Ultima pagină a catalogului avea tipărită caricatura lui Stăncescu, care era reprezentat cu urechi de faun și un cap mare și deformat, acoperit cu un joben imens ( ). Acesta era portretul celui care
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
conținea o listă a lucrărilor care s-au expus, după cum urmează: Ștefan Luchian a participat cu 15 lucrări, Nicolae Petrescu cu 42 de „Desenuri și caricaturi” și Nicolae Vermont a expus 80 de tablouri. Ultima pagină a catalogului avea tipărită caricatura lui Stăncescu, care era reprezentat cu urechi de faun și un cap mare și deformat, acoperit cu un joben imens ( ). Acesta era portretul celui care conducea după bunul plac catedra de istoria artei și estetică de la Școala de Belle-Arte din
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
urechi de faun și un cap mare și deformat, acoperit cu un joben imens ( ). Acesta era portretul celui care conducea după bunul plac catedra de istoria artei și estetică de la Școala de Belle-Arte din București și a fost prima dintre caricaturile cu care Nicolae Petrescu l-a asaltat necontenit pe Constantin I. Stăncescu până în anul 1909, când Stăncescu a decedat. Din perioada organizării Salonului Independenților s-a înfiripat o strânsă prietenie între Nicolae Petrescu și Ștefan Luchian, Constantin Artachino, Bogdan-Pitești și
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Nicolae Vermont. Nicolae Petrescu era un om cu o cultură serioasă, agreabil și deosebit de spiritual și prin felul său de fi și-a făcut intrarea cu mare ușurință în cele mai diverse cercuri bucureștene. El a devenit foarte cunoscut prin caricaturile pe care le făcea și mai ales prin anecdotele „"... savuroase, din care (el) omul ieșea contradictoriu, dar gentleman ireproșabil"”. În anul 1898 a publicat albumul de caricaturi intitulat "Contimporani", care conținea un număr de 26 de caricaturi ale personalităților zilei
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
ușurință în cele mai diverse cercuri bucureștene. El a devenit foarte cunoscut prin caricaturile pe care le făcea și mai ales prin anecdotele „"... savuroase, din care (el) omul ieșea contradictoriu, dar gentleman ireproșabil"”. În anul 1898 a publicat albumul de caricaturi intitulat "Contimporani", care conținea un număr de 26 de caricaturi ale personalităților zilei. Albumul a fost editat de către editura "Göbl și fii" în condiții deosebite pentru acele vremuri. A urmat o lungă perioadă în care caricaturistul Petrescu s-a angrenat
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
foarte cunoscut prin caricaturile pe care le făcea și mai ales prin anecdotele „"... savuroase, din care (el) omul ieșea contradictoriu, dar gentleman ireproșabil"”. În anul 1898 a publicat albumul de caricaturi intitulat "Contimporani", care conținea un număr de 26 de caricaturi ale personalităților zilei. Albumul a fost editat de către editura "Göbl și fii" în condiții deosebite pentru acele vremuri. A urmat o lungă perioadă în care caricaturistul Petrescu s-a angrenat în executarea de desene și caricaturi, unele cu tematică politică
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
număr de 26 de caricaturi ale personalităților zilei. Albumul a fost editat de către editura "Göbl și fii" în condiții deosebite pentru acele vremuri. A urmat o lungă perioadă în care caricaturistul Petrescu s-a angrenat în executarea de desene și caricaturi, unele cu tematică politică sau militară în cotidienele și periodicele "Pagini literare", "Adevărul de joi", "Furnica", "Zeflemeaua", "Adevărul", "Războiul", "Drapelul" și "Țivil-Cazon". Ștefan Luchian a fost un bun prieten al lui Nicolae Petrescu-Găină. Cei doi au organizat în anul 1904
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Drapelul" și "Țivil-Cazon". Ștefan Luchian a fost un bun prieten al lui Nicolae Petrescu-Găină. Cei doi au organizat în anul 1904 o expoziție la Ateneul Român: Nicolae Petrescu cu ocazia expoziției din 1904 a reușit să expună doar 25 de caricaturi din cauza mașinațiunilor pe care Constantin I. Stăncescu le-a făcut pe lângă conducerea Ateneului pentru închiderea evenimentului. C.I. Stăncescu a argumentat acțiunea sa prin faptul că el și "marele public" considerau caricatura un gen minor al artelor și ca urmare în
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
din 1904 a reușit să expună doar 25 de caricaturi din cauza mașinațiunilor pe care Constantin I. Stăncescu le-a făcut pe lângă conducerea Ateneului pentru închiderea evenimentului. C.I. Stăncescu a argumentat acțiunea sa prin faptul că el și "marele public" considerau caricatura un gen minor al artelor și ca urmare în sălile Ateneului Român nu are ce căuta o astfel de expoziție. Ziarul "Adevărul" și revista "Furnica" i-au luat apărarea lui Găină și au comentat pe larg acțiunea reprobabilă pe care
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
de expoziție. Ziarul "Adevărul" și revista "Furnica" i-au luat apărarea lui Găină și au comentat pe larg acțiunea reprobabilă pe care Stăncescu a făcut-o. Astfel, George Ranetti, directorul "Furnicii" a spus: Cu același prilej, "Furnica" a publicat o caricatură care îl înfățișa pe P.S. Aurelian cărându-l în cârcă pe C.I. Stăncescu care smulge caricaturile lui Petrescu de pe panoul Ateneului Român. Efectele expoziției de la Ateneul Român l-au întristat mulți ani pe Nicolae Petrescu. Începe să execute caricaturi doar
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
pe larg acțiunea reprobabilă pe care Stăncescu a făcut-o. Astfel, George Ranetti, directorul "Furnicii" a spus: Cu același prilej, "Furnica" a publicat o caricatură care îl înfățișa pe P.S. Aurelian cărându-l în cârcă pe C.I. Stăncescu care smulge caricaturile lui Petrescu de pe panoul Ateneului Român. Efectele expoziției de la Ateneul Român l-au întristat mulți ani pe Nicolae Petrescu. Începe să execute caricaturi doar la comandă sau pentru a-și satisface orgoliul propriu. Caricaturile apar tot mai rar în presa
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
o caricatură care îl înfățișa pe P.S. Aurelian cărându-l în cârcă pe C.I. Stăncescu care smulge caricaturile lui Petrescu de pe panoul Ateneului Român. Efectele expoziției de la Ateneul Român l-au întristat mulți ani pe Nicolae Petrescu. Începe să execute caricaturi doar la comandă sau pentru a-și satisface orgoliul propriu. Caricaturile apar tot mai rar în presa vremii, ele având aceeași tematică și personaje. Cele mai multe dintre ele au fost făcute prin cafenelele bucureștene, deoarece Nicolae Petrescu nu a avut niciodată
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
cârcă pe C.I. Stăncescu care smulge caricaturile lui Petrescu de pe panoul Ateneului Român. Efectele expoziției de la Ateneul Român l-au întristat mulți ani pe Nicolae Petrescu. Începe să execute caricaturi doar la comandă sau pentru a-și satisface orgoliul propriu. Caricaturile apar tot mai rar în presa vremii, ele având aceeași tematică și personaje. Cele mai multe dintre ele au fost făcute prin cafenelele bucureștene, deoarece Nicolae Petrescu nu a avut niciodată un atelier propriu în care să creeze. El a fost o
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
decedat în anul 1907, Petrescu a rămas doar cu controversatul Bogdan-Pitești și Nicolae Vermont căruia i-a găsit porecla de „"Foca savantă"” sau „"contele de Brăila"” așa cum Vermont se autointitula. Nicolae Petrescu-Găină și-a câștigat toată viața existența din vânzarea caricaturilor pe care le realiza. Lucrările le publica prin revistele satirice și ziarele cotidiene sau periodice ale timpului său. Multe lucrări le expunea și le vindea în Cafeneaua Imperial (fostă Kubler), Fialkowski, Terasa Otetelișeanu sau Capșa, care aveau, astfel, toți pereții
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
le realiza. Lucrările le publica prin revistele satirice și ziarele cotidiene sau periodice ale timpului său. Multe lucrări le expunea și le vindea în Cafeneaua Imperial (fostă Kubler), Fialkowski, Terasa Otetelișeanu sau Capșa, care aveau, astfel, toți pereții plini de caricaturile oamenilor politici ai zilei. Cu banii încasați își plătea chiria și traiul zilnic. Se știe că adesea plătea consumația de la Cafeneaua Imperial direct cu lucrări fără ca banul să mai devină monedă de schimb. Eterna jenă financiară în care s-a
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
luna martie a anului 1908, în care tema de dezbatere era legea privind repausul duminical introdusă pe ordinea de zi de către membrii Patriarhiei, Găină s-a inspirat din scenele pe care le-a văzut. Ca urmare, a creat mapa-album intitulată „"Caricaturi. Repausul duminical la Senat"” care cuprindea pe lângă copertă și patru acuarele realizate impecabil. În anul 1913, Nicolae Petrescu publică cel de al doilea album de caricaturi intitulat "Albumul meu" la editura ziarului "Seara" al cărui director era prietenul său, Alexandru
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
inspirat din scenele pe care le-a văzut. Ca urmare, a creat mapa-album intitulată „"Caricaturi. Repausul duminical la Senat"” care cuprindea pe lângă copertă și patru acuarele realizate impecabil. În anul 1913, Nicolae Petrescu publică cel de al doilea album de caricaturi intitulat "Albumul meu" la editura ziarului "Seara" al cărui director era prietenul său, Alexandru Bogdan-Pitești. Albumul conținea un număr de 42 de caricaturi alb-negru, dar care au fost executate în guașă și acuarelă. Nicolae Petrescu a fost sensibil la evenimentele
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
și patru acuarele realizate impecabil. În anul 1913, Nicolae Petrescu publică cel de al doilea album de caricaturi intitulat "Albumul meu" la editura ziarului "Seara" al cărui director era prietenul său, Alexandru Bogdan-Pitești. Albumul conținea un număr de 42 de caricaturi alb-negru, dar care au fost executate în guașă și acuarelă. Nicolae Petrescu a fost sensibil la evenimentele politice din care-și extrăgea subiectele și personajele caricaturilor pe care le făcea. Pe lângă portretele caricaturizate pe diverse tematici cotidiene, Petrescu a făcut
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
cărui director era prietenul său, Alexandru Bogdan-Pitești. Albumul conținea un număr de 42 de caricaturi alb-negru, dar care au fost executate în guașă și acuarelă. Nicolae Petrescu a fost sensibil la evenimentele politice din care-și extrăgea subiectele și personajele caricaturilor pe care le făcea. Pe lângă portretele caricaturizate pe diverse tematici cotidiene, Petrescu a făcut și caricaturi pe subiecte politice internaționale și militare. Astfel a făcut desene cu tematică inspirată din Al Doilea Război Balcanic și a satirizat militarismul german reprezentat
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
dar care au fost executate în guașă și acuarelă. Nicolae Petrescu a fost sensibil la evenimentele politice din care-și extrăgea subiectele și personajele caricaturilor pe care le făcea. Pe lângă portretele caricaturizate pe diverse tematici cotidiene, Petrescu a făcut și caricaturi pe subiecte politice internaționale și militare. Astfel a făcut desene cu tematică inspirată din Al Doilea Război Balcanic și a satirizat militarismul german reprezentat de către Împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei și de Împăratul Franz Joseph al Austriei. Asemenea
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
II-lea al Germaniei și de Împăratul Franz Joseph al Austriei. Asemenea a satirizat pe Raymond Poincaré, George al V-lea al Regatului Unit, Nicolae al II-lea al Rusiei și Țarul Ferdinand I al Bulgariei. Ca urmare, multe dintre caricaturi nu au fost pe placul oficialităților zilei și Nicolae Petrescu-Gâină a fost deportat în Bulgaria în lagărul din . Astfel, Nicolae Petrescu care a visat o viață întreagă să plece în străinătate a fost silit să plece în Bulgaria. Acolo a
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
în străinătate a fost silit să plece în Bulgaria. Acolo a dormit un an și jumătate pe o saltea din paie într-o baracă a lagărului. Nici acolo nu și-a pierdut simțul umorului și a realizat o serie de caricaturi în acuarelă a unor oameni cu care a intrat în contact: seria de portrete intitulate "Philippopolis", caricaturile cu regele Ferdinand al Bulgariei și portretele "Bărbat cu șapcă, Comandorul" și câteva autoportrete aflate la Biblioteca Academiei Române la Cabinetul de stampe (mapa
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]