3,702 matches
-
parohiile de acest rit din Moldova (octombrie 1646-ianuarie 1647), a întocmit o sinteză, datorită căreia aflăm amploarea răspândirii catolicismului aici, dar și despre credincioșii de acest rit din zona Hușilor: în cele 40 de localități vizitate, trăiau 5.937 de catolici, ce alcătuiau 1.051 familii, păstoriți de 10 preoți și 13 dascăli. Multe alte detalii se referă la curtea domnească, obiceiurile românilor. Pe toți aceștia îi considera catolici, unguri ori sași, dar recunoștea că printre ei trăiau și români. După ce
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
zona Hușilor: în cele 40 de localități vizitate, trăiau 5.937 de catolici, ce alcătuiau 1.051 familii, păstoriți de 10 preoți și 13 dascăli. Multe alte detalii se referă la curtea domnească, obiceiurile românilor. Pe toți aceștia îi considera catolici, unguri ori sași, dar recunoștea că printre ei trăiau și români. După ce a cunoscut așezămintele pe care urma să le păstorească, episcopul Marco Bandini și-a exprimat dorința de a muta sediul Episcopiei catolice de la Bacău la Iași, în capitala
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sub influența consilierului numit mai sus. Raportul scris în limba latină, Observațiunii generale a tuturor bisericilor de ritul romano-catolic din provincia Moldova, conținea multe informații despre obiceiurile din Moldova. Unele se refereau la mănăstirea episcopului „schismatic” (ortodox). Biserica Catolică („templul catolicilor”) se afla „într-o poziție frumoasă”. Era asemănătoare unei case țărănești, „făcută grosolan din lemne, lipită cu un strat subțire de lut și acoperită cu paie; altarul cel mare e făcut și el din lut, cu oarecare meșteșug, cu icoane
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
30 de familii ortodoxe mai mult decât cele catolice). Consilierul lui Bandini, preotul maghiar Paul Beke, într-o scrisoare din anul 1644 către Vatican, susținea: „Omnes Valachi in Moldavia sunt schismatici, Ungari et Saxones catholici”. Informațiile episcopului Marco Bandini, despre catolicii din sudul Moldovei, conform raportului său, pot fi sintetizate în următorul tabel: Se constată că, dintre orașele numite de episcopul Bandini, orașul Huși avea numărul cel mai mare de persoane de confesiune catolică la mijlocul secolului al XVII-lea. Nicolae Iorga
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
că, dintre orașele numite de episcopul Bandini, orașul Huși avea numărul cel mai mare de persoane de confesiune catolică la mijlocul secolului al XVII-lea. Nicolae Iorga, folosind informațiile lui Bandini, consemna existența în cartierul Corni a 100 de case ale catolicilor, adică 682 de familii, „oameni dârji, în stare a-și bate preotul și a-l aduce cu sila din cârciumă și-i întreceau pe ai noștri și în ce privește gospodăria”. Ca număr, această populație s-a menținut și după ce a revenit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși erau 3.400 de suflete. Dacă adăugăm românii, înseamnă că Hușii aveau în 1646 o populație numeroasă (o asemenea situație demografică va fi mult mai târziu). Gh. Ghibănescu nu înțelegea diferența dintre cifra dată de Vitto Piluzzio (150 de catolici) și Marco Bandini, Johann Christian Engel și Nicolae Iorga, care au susținut numărul de 682 catolici. Istoricul hușean credea că Engel, probabil, a avut în vedere numărul total al catolicilor din Huși și din împrejurimi, inclusiv din Răducăneni, mai ales
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
populație numeroasă (o asemenea situație demografică va fi mult mai târziu). Gh. Ghibănescu nu înțelegea diferența dintre cifra dată de Vitto Piluzzio (150 de catolici) și Marco Bandini, Johann Christian Engel și Nicolae Iorga, care au susținut numărul de 682 catolici. Istoricul hușean credea că Engel, probabil, a avut în vedere numărul total al catolicilor din Huși și din împrejurimi, inclusiv din Răducăneni, mai ales că aici nu era preot, de aceea credincioșii erau nevoiți să vină la biserică în Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înțelegea diferența dintre cifra dată de Vitto Piluzzio (150 de catolici) și Marco Bandini, Johann Christian Engel și Nicolae Iorga, care au susținut numărul de 682 catolici. Istoricul hușean credea că Engel, probabil, a avut în vedere numărul total al catolicilor din Huși și din împrejurimi, inclusiv din Răducăneni, mai ales că aici nu era preot, de aceea credincioșii erau nevoiți să vină la biserică în Huși, la sărbători mari și îndeosebi la Joia verde, sărbătoarea cea mai mare la catolici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
catolicilor din Huși și din împrejurimi, inclusiv din Răducăneni, mai ales că aici nu era preot, de aceea credincioșii erau nevoiți să vină la biserică în Huși, la sărbători mari și îndeosebi la Joia verde, sărbătoarea cea mai mare la catolici. În cele din urmă, Gh. Ghibănescu consideră îndreptățită opinia lui Engel, care afirma că în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în Huși, erau mai mulți unguri catolici (682) decât români ortodocși. Decăderea influenței bisericii catolice printre locuitorii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Mai mult decât „sărbătoreștile manifestări de bucurie”, pe episcop l-a bucurat venirea oamenilor la biserică, oficierea liturghiei și faptul că 124 de persoane au primit taina mirului, căci până acum, numele acestui sacrament, scria el, nu era cunoscut de catolicii din Huși. Ca orice înalt arhiereu cultivat, Bandini încearcă să privească lucrurile în profunzime: se interesează de originea oamenilor și a numelui locurilor pe care le vizitează, și este de părere că numele Hușilor provine de la „faimosul șef eretic”, Jan
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
La Huși, se afla o biserică de lemn, iar numărul credincioșilor catolici era de 100. În corespondența purtată cu Congregația Propaganda Fide din Roma, misionarul afirma că în Moldova, deci și în Huși, nu sunt numai unguri. Limba vorbită de catolici - remarcă Vitto Piluzzio - era limba valahă, apoi limba maghiară, germană, greacă etc. Părintele misionar Giovanni Battista del Monte, trimis de acesta la Roma, confirma această părere, așa cum reiese în descrierea sa din 1671. Misionarul Francesco-Maria Spera (? - după 1670) relata, în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
propriul lui frate. Oamenii obișnuiesc să dea ca «elemosină» o merță de grâu și una de ovăz și un ulcior (urna) de vin de fiece casă, și în acel oraș să fie cam 40 și mai bine de case de catolici”. În Scrisoarea către cardinali, trimisă din Bacău, la 14 august 1680), Vitto Piluzzio nota că, după plecarea părintelui Renzi de la Huși, oamenii erau indignați pentru că „mureau fără confesiune și botez”, și solicita trimiterea unui preot observant la Huși. Antonio Angelini
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și solicita trimiterea unui preot observant la Huși. Antonio Angelini din Campi (?-după 1692), în Raport despre Moldova și Țara Românească din 12 iunie 1682, Iași, descria situația la fel de dur ca și predecesorii săi: „Huși, oraș de schismatici. Case de catolici sunt cam 30. Biserica e de lemn acoperită cu paie, nu e casă pentru preot. Oamenii obișnuiesc să dea după datină și puteri două vedre de vin pe an preotului de fiecare casă, care după măsura italienească valorează 5 căni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care nu se ridică la așteptările dorite: îl critică pe preotul Giovanni Bulgarul, care, după ce slujise vreme de nouă ani la Huși și la Bârlad, a fugit în Dobrogea, stăpânită atunci de Poarta Otomană, în orașul Babadag, unde se găseau catolici, din cauză lipsurilor și a „amărăciunilor pricinuite de monseniorul vicar”. În locul acestuia, a fost trimis să slujească părintele magistru Giovanni Battista del Monte. Iacob Dluski, episcop catolic polon, numit la 22 decembrie 1681, la recomandarea regelui Poloniei (Iași, 19 iulie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
20 noiembrie 1748, Giovanni Battista Vannucci, care se afla la Ciubărciu, raporta Congregației Propaganda Fide despre situația tragică a moldovenilor, în ultimii patru ani, mult înrăutățită de secetă și de invazia lăcustelor. Andràs Patai (1697-1755), în Catalogul localităților locuite de catolicii maghiari în Moldova (1743), menționa faptul că „la Huși, locuitorii și-au uitat limbile lor de origine. Vorbesc numai limba moldovenească sau muntenească, rămân totuși catolici”. Această din urmă observație se dovedește a fi deosebit de importantă: hușenii de origine maghiară
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
renunțat la ea, adoptând limba română. În lucrarea sa Despre însemnătatea și caracterul misiunii din Moldova (1743), Francescantonio Manzi (1695-1749), călugăr franciscan conventual, și el misionar pe aceste meleaguri, făcea o trecere în revistă a sediilor misiunii și familiile de catolici, la fel ca predecesorul său, Giovanni Maria Ansilia. Sediile, subordonate diocezei de Bacău, erau: Iași, Săbăoani, Răchițeni, Bacău, Fărăoani, Grozești, Galați, Huși și Ciubărciu în Moldova (numită „Țara Tătărască”). Călugărul franciscan aprecia că la Huși și la Ciubărciu locuiau 100
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sale, ortodoxe și catolice. După zile de mers de la Săbăoani spre răsărit, ajunge la Huși, care i se pare „un oraș mic și prăpădit (!)”, unde se găsea ceea ce el numește reședința episcopală a moldovenilor. Aici erau 65 de case de catolici cu 300 de suflete. Biserica catolică din oraș era descrisă astfel: „Este o biserică de-a noastră de lemn acoperită cu trestie, cu hramul Răstignirii cu un altar, un tablou al lui Isus pe cruce, două alte tablouri mari în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un hram neîntâlnit încă în celelalte note de călătorie, mai bine dotată cu icoane și cele trebuincioase slujbei, pe lângă care funcționa școala duhovnicească, de care se ocupa un preot italian. În afara orașului - scrie misionarul -, într-o pădure, unde trăiau cei mai mulți catolici, se afla o altă biserică, cu hramul Sf. Antonio din Padova, lângă care se găsea casa misionarului și o livadă cu pomi roditori. În biserică era un altar cu tabloul Sf. Anton. În zilele de sărbătoare se slujea liturghia în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în care slujea preotul care locuia în Huși, la sărbătorile principale. Constată că preotul slujea la Ciubărciu, unde funcționa și o școală duhovnicească („unde șade un dascăl care îndrumează acele suflete în învățăturile sfintei credințe”). În apropiere, la Bârlad, numărul catolicilor era mai redus („șapte case de catolici cu treizeci de suflete”), de care se ocupa tot preotul de la Huși. Nu mai puțin importante sunt informațiile referitoare la ierarhia bisericii și amploarea răspândirii credinței ortodoxe. Giovanni Hrisostomo scria: „Sunt patru episcopi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși, la sărbătorile principale. Constată că preotul slujea la Ciubărciu, unde funcționa și o școală duhovnicească („unde șade un dascăl care îndrumează acele suflete în învățăturile sfintei credințe”). În apropiere, la Bârlad, numărul catolicilor era mai redus („șapte case de catolici cu treizeci de suflete”), de care se ocupa tot preotul de la Huși. Nu mai puțin importante sunt informațiile referitoare la ierarhia bisericii și amploarea răspândirii credinței ortodoxe. Giovanni Hrisostomo scria: „Sunt patru episcopi ortodoxi, adică mitropolitul de la Iași, episcopul de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și nu știm câtă vreme a rămas în aceste locuri. Pentru informarea Vaticanului a fost alcătuită o relatare, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în legătură cu principalele centre catolice din Moldova; însemnate sunt datele statistice privitoare la numărul catolicilor, satele care țin de acestea, indicându-se și distanțele dintre ele. De pildă, în relatarea autorului anonim catolic despre misiunile religioase din Principatul Moldovei, datând probabil din 1776, este notat faptul că Huși este situat „către țara tătărască la o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
exista o biserică și o locuință a preotului, ceea ce știm deja demult. Parohul păstorea 200 de credincioși în Corni și 10 suflete în Bârlad. Peste cinci ani, Mauro alcătuia un alt raport, ceea ce arată o periodicitate în activitatea sintetizatoare a catolicilor, care, desigur, istoricilor le-ar putea fi utilă. În raportul din 3 iunie 1782, prefectul Mauro făcea cunoscut forurilor superioare că la Huși era paroh un anume Gialli, desigur, tot italian. După ce Mauro a părăsit conducerea Prefecturii catolice din Iași
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
îndruma activitatea misiunilor moldovenești, între anii 1784-1795. După 15 septembrie 1787, în călătoria de misionariat, prefectul a vizitat timp de 45 de zile toate parohiile catolice. La 15 octombrie noul prefect era în Huși, unde găsea doar șase familii de catolici, deoarece majoritatea lor, ca și administratorul, trăiau în afara localității. Desigur, s-au refugiat în mai multe rânduri, așa cum spun și ceilalți misionari, în pădurile din zonă sau în așezări mai mici, depărtate de drumurile mari, căci, mai ales în a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din zona Hușilor și-au uitat limba maternă și vorbeau toți românește. Nu știm dacă misionarii, în cazul nostru András Patai, dar și Antonio Maria Mauro, s-au informat direct de la sursă, adică au stat oricât de puțină vreme în mijlocul catolicilor din Huși, pentru a cunoaște realitatea la fața locului. Dat fiind caracterul contradictoriu al afirmațiilor, în cazul nostru de mare importanță, este mai probabil faptul că au notat ceea ce li s-a spus de către persoane din anturaj, fără a verifica
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
încercat să stabilească numărul corect al bisericilor catolice din oraș, având în vedere și numărul populației de religie catolică. Pornind de la afirmația lui Engel că, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea (1750), în Huși, erau mai mulți catolici (682), decât ortodocși, atunci este de presupus - după opinia istoricului - că „numărul nu era mai mare de 1000 mult 1500 suflete”. El considera că atât Engel, cât și Vitto Piluzzio, nu apreciau corect numărul bisericilor din a doua jumătate a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]